21,512 matches
-
ar spune astăzi, dacă aș vrea să fiu trendy. Dar eu nu vreau. Am văzut și am înțeles, dinăuntru, cum se ridică un spectacol, cum se muncește la o asemenea construcție, cum se crede în ea pînă la capăt, mă tem că altfel nici nu se poate, cum se luptă vulnerabilitățile și sensibilitățile cu elementele forței, cum se zboară, cum se plutește, cum se cade în prăpastia sinelui, cum se arată drumul, cum din haos se ivește creația. Am decodat relații
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
într-un pom singuratic din luminiș/ toamna a lăsat un măr/ e zbârcit și îndărătnic/ un dos de curvă bătrână/ din care toți vor să muște/ nici unul nu vrea să-l vadă ceilalți/ cei mai buni militari ai împăratului/ se tem de un măr/ rușinea o să ne facă mâine/ să ucidem mai mulți oameni". Rareori te simți purtat atât de liber de directețea și nonșalanța versurilor unui poet care scrie despre orice -cu o ușurătate a limbii nu și a ființei
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
spirituală, despărțită cu totul de grija de trup, nu vom înceta să slujim lui Dumnezeu prin această iubire bună de noi înșine, căutând pururea să ne susținem sufletul prin Dumnezeu. Deci cel ce nu dorește plăcerea trupească și nu se teme deloc de durere, a ajuns nepătimitor. Căci odată cu acestea și cu iubirea trupească de sine, care le-a născut, a omorât toate patimile ce cresc prin ea și prin ele80. Însă, dacă nu este stârpită încă de la începutul ei, iubirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a se implica într-o relație fără a fi cunoscut adevărat și fără a fi nevoit să-și asume riscurile care decurg din dezvăluirea intimității reale. Utilizând pornografia ca pe o scurtătură spre intimitate, bărbații în special, încep să se teamă de o relație adevărată și în 209 Preot Prof.Dr. John Breck, Darul sacru al vieții..., pp.77-78. 210 Ibidem. 211 Ibidem. 212 Paul Evdokimov, Taina iubirii..., p. 215. 27 ciuda singurătății adânci nu mai sunt capabili să-și dăruiască inima
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
afla o bucată de hârtie. Șeindl încercă să citească ceea ce era scris pe ea, dar nu putu desluși literele în penumbră. Nu se putea spune nici dacă-s evreiești ori poloneze. Calman închise ușa. - A fugit, spuse el. - Da, mă tem că-i așa. Un verset sacru îi veni în minte lui Calman, dar nu-și putea aminti cum sună. Citatul îi stătea pe limbă. Picioarele nu-l mai țineau și se lăsă pe patul lui Miriam-Lieba. Deodată, își aminti: "Domnul
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
urmă să fie cel care sare în ochi. Fascinat de idei, Toader Paleologu demonstrează în cîteva situații că este rupt de realitate și că proiecția sa despre electoratul român este una idilică sau, după caz, catastrofică. Ca liberal convins, se teme că intrarea Liei Roberts în cursa prezidențială ar putea duce la scindarea electoratului lui Theodor Stolojan. Ce stă la baza acestei sperieturi? Faptul că Lia Roberts este membră a Partidului Republican din Nevada, celebru prin consecvența spiritului său libertarian. Este
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
din stilul de joc și din voința de victorie. Fosta glorie a Craiovei, Ilie Balaci, spunea de curînd că Universitatea trebuie să folosească toate mijloacele, să nu retrogradeze. Ce mijloace? Ca să cumpere meciuri, oltenii n-au bani. Și tare mă tem că nu e doar o glumă. Dacă Universitatea va pica în B, ceea ce e aproape sigur, asta nu va fi totuși o tragedie. Poate că aerul dimineții îi va dezmetici pe suporterii echipei, care au cerut prea mult de la o
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
unele l-au făcut din greu,Televiziunea publică ar fi trebuit să se abțină. Dacă alegerile ar fi fost cîștigate de Adrian Năstase, ma mai fi aflat azi, din interior, ce s-a întîmplat la TVR și la SRR ? Mă tem că nu. Salarii confidențiale, contracte confidențiale, într-o asemenea secretoșenie pe care ar invidia-o și adevărații masoni, e de mirare că ziariștii de la TVR și SRR își dau drumul la gură. Puțin cîte puțin, descoperim că pe bani publici
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
nodul său de contradicții acute, în tulburătoarea sa supraviețuire pe muchii: Nu avea nimic mediocru. Aparențele pe care le adopta erau veșnic trădate. Se afla într-un acord prea strîns cu el însuși și prea lax cu ambianța, încît mă temeam să nu-mi ofere oricînd posibilitatea de a fi oricum. înfățișarea firavă distona cu anvergura albatrosului ce se zbătea într-însul.(...) Era atins de blestemul apei celei fără odihnă, alinătoare și năprasnică, zămislitoare de viață și fatală, proteiformă și încremenită
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
anexă la viitorul volum memorialistic al autorului, în lucru la Editura Cartea Românească. Față de eventualele opinii ale istoricilor, păstrez distanța estetică necesară. (C.Ț.) Nae Ionescu, așa dar, a fost lichidat din înalte rațiuni de stat. Carol al doilea se temea de el, și pe bună dreptate. A fost și este o afacere sumbră. Tipică acelor vremuri, cu agenți de ai lui Moruzov și ...(șters energic n.n. ) Carol a scăpat astfel de o "talentată unealtă" a lui Hitler și partidului extremist
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
subtext, CVT pare a spune că pentru a deveni președintele României, asta trebuie să facă un candidat care dorește să ajungă la Cotroceni. În mod normal, declarațiile lui CVTudor din interviul citat ar trebui să sune a sinucidere politică. Mă tem că nu e cazul și că după acest interviu descalificant, CVT își va vedea în continuare de treabă.
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
și pentru cântecele lui Juliette Greco sau pentru muzica de jazz. Atracția principală a fost însă prezența capilor existențialismului, curentul filosofic la modă. Peste tot, și în afara localurilor, în paginile gazetelor, în biblioteci, pe băncile de pe bulevard se dezbăteau aprins teme la ordinea zilei: libertate, opțiune, angajare în definiția cărturarului. Numele lui Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus fluturau pe toate buzele. Idolul momentului era un bărbat scund, urât, cu mersul poticnit, bâjbâind printre scaune, fiind amenințat de orbire. Se
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Sartre împlinesc o promisiune anunțată din startul unui eseu al meu consacrat unor icari prăbușiți. Am făcut o mărturisire, relatând cum mă scufundasem în țară în lectura presei cotidiene, ca un soi de terapeutică, spre a stinge o spaimă. Mă temeam că aș putea fi surprins de evenimente, de răsuciri social-politice, prevestitoare aproape întotdeauna ale răului. Demarând analiza, făgăduisem totodată să completez paralela trasată. De o parte era versantul examinat, cel al lui Cioran și Eliade, care au derapat într-o
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
în ce măsură acest potențial best-seller va mai putea fi citit peste cîteva decenii, atunci cînd nimeni nu va mai ști ce a vrut să zică autorul prin „miștoul marinăresc al primarului general” și nu va înțelege de ce un președinte septuagenar se temea de un premier cu nume de cod „Arogantul”. Să nu ne hazardăm însă în pronosticuri pesimiste. În fond, și despre opera lui Caragiale s-a spus că nu poate fi înțeleasă decît în contextul societății românești de la 1900. Dar posteritatea
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
canonului literar al momentului. Acesta rămîne de altfel și criteriul esențial după care trebuie judecată reușita unui demers de acest tip. Constat totuși - și îmi asum riscurile unei atari generalizări - că cea mai mare parte a monogafiilor publicate astăzi se tem să calce pe urme deja călcate, se tem să spună lucruri „banale“ și caută, cu orice preț, adesea în chip declarat, reinterpretarea. De parcă țelul final al autorului monografiei ar fi acela de a se aduce pe sine în prim-plan
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
și criteriul esențial după care trebuie judecată reușita unui demers de acest tip. Constat totuși - și îmi asum riscurile unei atari generalizări - că cea mai mare parte a monogafiilor publicate astăzi se tem să calce pe urme deja călcate, se tem să spună lucruri „banale“ și caută, cu orice preț, adesea în chip declarat, reinterpretarea. De parcă țelul final al autorului monografiei ar fi acela de a se aduce pe sine în prim-plan, cu noutatea lecturii pe care el a propus
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
deschiderea democratică la pluralitatea opiniilor? Nu cumva atari calități se impun de la sine creînd o autoritate inefabilă? A nu recunoaște, în cadrul criticii noastre de azi, cîteva personalități de indenegabilă autoritate, în felul în care am schițat-o mai sus, ne temem că disimulează nostalgia unui autoritarism desuet. A trecut vremea criticului cu mînă de fier, în numele unui cod dogmatic, ca și cea a monopolizării criticii de către o singură persoană cu discurs apodictic. Năzuim la o autoritate liberală, flexibilă, favorabilă dialogului, atît
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
religia creștină. Literatul roman, în genere, era greu de convins că a avea cultură nu înseamnă mare lucru dacă adevăratul ideal era altul decât sfințenia. Așa se face că Augustin, care nu disprețuia deloc pe Cicero sau pe Vergiliu, se teme să-i elogieze fățiș. Ce ar fi spus contemporanii?! Că Augustin împărtășește idolatria? Când recitește De ordine în vederea redactării Retractărilor, Augustin se simte neliniștit: „Și faptul că am dat prea mare importanță științelor liberale, pe care mulți sfinți nu le
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
faptul că am spus: «admirația viciului». De asemenea, că am spus că filosofii, neînzestrați cu adevărata evlavie, au strălucit prin lumina virtuții”<footnote Augustin, Retractationes, I, 3, 2 (p. 5 în traducerea de la Editura Anastasia, București, 1997). footnote>. Augustin se teme în acest loc de a cultiva creștinii exclusiv și în exces valorile pământești. Cultura de acest fel este și imorală și păgână și episcopul Hipponei depistează în ea sursa tuturor ereziilor și impietăților. Ceea ce se numește cultură tradițională în vremea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
abundența amănuntelor din De catechizandis rudibus. „Iubirea trebuie clădită pornind de la însăși asprimea lui Dumnezeu, prin care inimile muritorilor sunt făcute să tremure de o spaimă extrem de benefică, astfel încât omul care se bucură că e iubit de cel care se teme să îndrăznească să-l iubească la rândul său, dar să-i fie frică de a nu fi pe placul dragostei arătate față de el, chiar dacă ar putea face asta scăpând nepedepsit”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, V, 9. Vezi și traducerea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
5 despre temerea lui Galerius că existența a patru Augusti ar periclita concor dia dintre ei, citim această explicație puerilă: „Deși numiți Caesares la aceeași dată, Constantius era considerat, în cadrul tetrarhiei, mai mare decât Galerius. Astfel, acesta din urmă se temea că, în cazul morții lui Dioclețian, Constantius ar fi ocupat locul vacant de Augustus, iar el ar fi rămas, în continuare, numai Caesar (!)”; îngrijitorul ediției n-a înțeles nimic din meca nismele succesiunii în colegiul tetrarhic! Din nota 119 de la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
respectată o ordine fixă de redactare a monografiilor. Mi se va replica pe bună dreptate, până la un punct, că e o chestiune de timp: se va scrie în curând și despre cei care deocamdată lipsesc din canon. Da, dar mă tem că va fi prea târziu pentru ca primele propuneri (cele mai discutabile) să fie acceptate, să fie crezute. Și toată acțiunea, nobilă în intențiile ei didactice, riscă să fie compromisă. Un alt viciu e absența criticilor legitimizatori. Doar două nume (Ion
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
comentarii aplicate pe text, o selecție din cele mai importante referințe critice, un scurt profil biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul e un fel de ediție mai specială din opera unui scriitor, prezentat accesibil prin marile lui teme și scrierile de prim-plan studiate în școală sau care ar putea completa profitabil lectura și imaginea scriitorului. E un program editorial întru totul lăudabil ca proiect, din care au apărut 30 de astfel de micromonografii, însoțite de antologii de
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
mai bine la acest capitol, de vreme ce n-a avut un personaj de rezervă în locul consilierului său. Dar, dincolo de aceste chestiuni de întîietate și de imagine, marea întrebare e dacă guvernul, în formula sa actualizată, se va apuca de treabă. Mă tem că nu. Probabil că vom asista la o nouă pregătire, minuțios pusă la cale, de rezolvare a tuturor hibelor guvernării, iar la o adică, marile probleme vor rămîne pe spinarea primului guvern de după alegeri. Numai că pentru prima oară în
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
putem înțelege nimic decît raportîndu-ne la noi? În sală sînt toate locurile ocupate, se recurge la strapontine și trepte. Stau la balcon între Rodica Binder și Ludwig Metzger, realizatorul filmului pentru televiziune dedicat Aglajei Veteranyi. A venit de la Köln. Mă tem că n-o să-i placă spectacolul. Îi știu de-acum pe germani. Sensibilitatea lor e diferită de a noastră. Trag cu coada ochiului să-i văd reacția. În special la românisme prea îngroșate, la hăulituri, la sudalme. Simt cum se
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]