1,515 matches
-
dar Thomas o ignora, avea el alt repertoriu pentru seara aceea, nu ne invitase la restaurant ca să mîncăm, a și comandat, de altfel, alune și bere, și un Absint pentru el însuși, ca să se mai încălzească și să se mai tempereze, pentru că avea chef să ne facă praf, în văgăună se pregăteau evenimente catrastrofale, pe mine mă acuza că scăpasem nu numai destinele, dar și acțiunea din mînă, reapăruse evaporatul de Ignațio și, ca o piatră aruncată într-o băltoacă, avea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
arăt mult râvnitul Măr de aur. Era desigur un măr fals, dar a făcut impresie și a reușit într-o oarecare măsură, dacă nu să le mai oprească din bătaia lor pentru obținerea codului “Celei mai frumoase”, măcar să le mai tempereze spiritele încinse la maximum. - Iată Mărul! Un Măr de aur, conținând în el codul pe care îl căutați! - Le-am spus eu atunci - ridicând Mărul de aur deasupra capului pentru a fi văzut de toate doamnele venite la Congres. - Un
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
mare distanța. Uneori se și pot confunda, dacă posedăm aceleași mijloace de expresie artistică. Adică evocări, amintiri, relatări ale unui trecut care nu vrea să dispară din memorie, ci trebuie fixat, fie și pe pânză ori pe sticlă, cu vopsele tempera ori cu acuarele. Ca să nu mai vorbim de cerneală. Pe starea cea mai propice a poeților: neliniștea, amintirile se pot imprima ca pe Giulgiul cel sfânt din Torino care a păstrat Fața Mântuitorului. Acolo, între Bosfor și Dardanele, sub cupola
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
vă las moștenire, tablourile Lianei Saxone sunt bijuteriile mele!”. George ROCA: Care este genul de pictură pe care îl abordați și ce materiale folosiți? Știu că majoritatea lucrărilor sunt executate în ulei. Ați mai folosit și alte materiale, precum guașe, tempera, acrilic? Ați executat vreodată desene, grafica, creion, cărbune? Culorile preferate? Care este povestea lecțiilor de gravură pe care le-ați luat cu vestitul profesor Moshe Propes de la Institutul „Avni” din Tel Aviv, dar la „Cercul de Creație” condus de Yehuda
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
Dragă, scumpă Românie, viața nu pare prea dreaptă, Mi-e dor de copilărie, de-a măicuței mele șoaptă, M-aș întoarce cu grăbire să trăiesc în a mea țară, Dar e-atâta răzvrătire, pâinea e tot mai amară. Rana-mi temperează vrerea, tremurândă mi-e și clipa, Vindecă și ia-mi durerea, mă acoperă cu-aripa Duhului de Viață nouă, dă-ne pace, bucurie Și în totul și în toate, voia Ta Doamne, să fie! Să admir în primăvară codrul, să
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
o știam atunci când erai aici, sub el? Mă întreb deseori de ce s-a întâmplat să apari tu pe aici și să-mi tulburi inima și gândurile? Și asta, după ce-mi învinsesem multe iluzii și mă obișnuisem deja să-mi temperez gândurile și visele aici în singurătatea postului meu! Toate cuvintele îmi par nevrednice și nepotrivite ca să-ți descriu infinita candoare pe care am întâlnit-o și am simțit-o atunci când te-am descoperit. Toate iluziile mele din trecut s-au
PUTEREA RAZEI ALBASTE (4C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369288_a_370617]
-
Dacă regele ducea o acțiune armată cu forțe mai mari de un regiment, el se numea, numai pe timpul operațiunilor, general, sau delega un nobil de rang înalt pentru această misiune, mai ales cu scopul de a coordona eforturile și a tempera tendințele de insubordonare, destul de frecvente, printre orgolioșii nobili. Să nu uităm episodul Nicopole, unde din lipsa unei comenzi unice, ferme și responsabile, istoria și-a modificat, destul de brutal, cursul. Numirea ca general, inițial, era una temporară, însă răspunderea pentru rezultate
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
încă. Mira nu-și dădea seama ce; se simțea învăluită, ca un cocon de fluture, într-o împletitură de mii și mii de fire, atât de încurcate, încât anevoie s-ar fi decis a le desface. Dușul rece îi mai temperă febrilitatea. Pesemne căldura exterioară era emanația trăirilor din ajun, legate de soarta Marietei... Și, dacă se rezolvase totul spre binele Marietei, de ce se mai simțea ea așa de copleșită, de parcă ducea în spate tot cerul?! Până la urmă, realiză că o
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]
-
respectivul, adică pictorul nu știe să tragă linia strâmbă. Țăranii știau să deseneze cu știință și sensibilitate, în ciuda faptului că unii dintre ei erau analfabeți.” Atât pentru icoana pe lemn, cât și pentru cea pe sticlă, Angela Ludoșan folosește tehnica tempera, pigmenți și emulsie de ou. Cromatica diferă în funcție de zona și școala din care provine icoana și chiar de particularitățile fiecărui artist. Aprecierile din partea cumpărătorilor reprezintă încununarea muncii iconarului. Participă la toate târgurile la care este invitată. Consideră că Expoziția de la
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
respectă desenul, cromatica, nu se abat de la model, nu merg spre kitsch-uri. Au ca modele școlile: Nicula, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Lancrăm, Poiana Sibiului, Gherla. Tematica este în funcție de cerințe și în funcție de starea sufletească a artistului. Tehnica e tempera și emulsie grasă din gălbenuș de ou. Respectă tehnica de început în pictura iconografică. Pentru soții Mihai și Letiția Rotaru icoana este „fereastră spre absolut, spre lumea eonului ce va să fie.” Crearea unei icoane presupune o relație afectivă puternică
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Generală Nr. 163 din București, realizează pictură de șevalet, pictură pe sticlă și pe lemn, cochetează cu ceramica. Icoanele sunt de inspirație Școala „Nicula”, reprezintă diferite scene religioase, prăznicare, Cina cea de taină, Judecata de Apoi. Tehnica de lucru este tempera cu ou, cu foiță de aur sau de bronz. Rama icoanelor este din lemn de brad, băițuită și ceruită. A participat la numeroase expoziții la Muzeul Satului, Muzeul Cultural Român, Centrul Cultural Bușteni, Institutul Francez, Primăria Capitalei și la toate
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
simțirii divine. O realitate ideală, de vis: “îmi asum dreptul/ să mă doară/ fiecare amintire/fără tine” (Mărturisire) “camera mamei -pe marginea patului/e doar catrința /zori în cimitir/ mărțișorul strâns în pumn/ pe crucea mamei/ în codul genetic/ îmi temperez firea/ prea visătoare uneori/ ochii și buzele/sunt ale mamei/ nu mă îndoiesc nicio clipă” (Meditație în semnul crucii) “șoaptele mamei/ citind din Psaltire/ mă mustră/ sunt visul împlinit/ într-o legănare/ târzie (Arhivar de vise) “Înfășurat în giulgiul visării
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
se ivește , fie de unul singur, fie inserat în unele ansambluri, al artistei înseși - Portret, Zodia taurului), semnele plastice (albastrul acvatic și celest al netimpului, al interregnului genezic, roșul intens, piric, infernal, insinuat, cu dozări diverse, pretutindeni, cenușiul, negrul chiar, temperat de alb sau dizolvat în albastru sau verde; liniile frânte, amestecul dintre orizontalitate, verticalitate și curbe), semnele lingvistice (titlurile, transcrierile fonetice: “silvu ple”, semnătura colocvială, amicală: “Denisa” etc.), toate concură la întregirea și consolidarea mesajului schițat anterior, mesaj pe care
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
al doilea „val” al asaltului final de colectivizare a agriculturii, desfășurată în mai multe stadii. Primul a fost situat între vara anului 1953 și decembrie 1955, caracterizat prin stagnarea procesului în sine deoarece, după moartea lui Stalin, colectivizarea a fost temperată și s-a pus accent doar pe consolidarea gospodăriilor agricole existente. A doua fază se regăsește doar la nivelul discursului și proiectului politic de continuare a procesului, din considerente raportate la situația externă: evenimentele din Ungaria în 1956, care au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
ansamblul ei, din perspectiva câtorva direcții și trăsături definitorii. Exegetul are în vedere șapte linii de orientare: Sub semnul fragmentarismului; Spații & timpuri; Scriitura istoriilor personale; Lumea măruntă; Portretele istoriei burlești; România pe varză; Final de portret. Aici istoricul literar își temperează, oarecum, vocea, pentru a lăsa loc comentatorului, analistului, criticului literar. Dorin Murariu ia în obictivul său opera de treizeci de ani a lui Mircea Pora, operă ce se formează, treptat, începând chiar cu debutul, prin adaosuri succesive de volume, extinzându
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
urmărește scoaterea exterioară a virtuții lui? Cunoștințe contemporane despre modul în care funcționează psihicul uman îtr-un astfel de caz, ne ajută să înțelegem că fiecare om alege „virtutea” ca trăire esențială, pentru ca acestă trăire împlinește într-o măsură concretă și temperează într-o oarecare adâncime nevoi psihice interioare de autocertificare și autoîndreptățire în fața sinelui său, dar și a cerințelor spațiului social. Dar într-o asemenea situație „virtutea” funcționează ca „mască”, fiindcă este folosită de psihicul uman ca o completare psihologică a
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
spun ceva! - intervine nea Mitică -. Când am fost în vizită în România l-am auzit pe un oarecare spunând: „Numai să ajung eu în Statele Unite sau în Canada, să vezi ce departe ajung! În primul an fac milionul!’ L-am temperat, uitându-mă mirat la el: Las-o mai ușor cu milionul. În primul an, nici nu știi unde te afli, deși ai impresia că știi!" Citind această carte, nu poti să nu-l îndrăgești pe Nea Mitică, să-l admiri
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
obține sinceritate. Dar nu întotdeauna. Al S. a reușit. De aceea mă terorizează cu ego-ul lui”. Urmează, la un al doilea nivel de lectură (și de aprofundare a semnificației textuale), apologia iubirii. Aidoma unuia dintre vechii trubaduri (contaminat, desigur, și temperat de scepticismul modern), prozatorul aduce mici imnuri de slavă acestei atotputernice zeități (Eros), care supraviețuiește, pare-se, în “subconștientul” nostru și, de acolo, ne diriguie comportamentul afectiv și imaginativ (“Iarăși întrebare: ce se întâmplă în subconștient pe traseul iubirii de la
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
ar fi dat să știm într-adevăr cine suntem și ce reprezentăm ,.. de la tinerețe până la bătrânețe..., și dincolo de suma finită a vârstelor biologice. Suzana Deac s-a ascuns în metafora spicului de grâu, cu intenția nemărturisită public, de a-și tempera pornirea sterilă a eului în surghiun metafizic și livresc. O ipostază creativă inspirată și germinatoare de povestea continuă a rodului miraculos, rodul pământului șoptit, dincolo de amarul și deșertăciunea citadine. Suzana Deac este într-o perpetuă regăsire de sine în fiecare
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în elementele realului tainice structuri armonice ce consonează cu pulsațiile sângelui. Elanurile vitaliste sunt însă bine temperate de răceala gândului și a rațiunii pure, nepervertite ce taie geometric versul, construind imaginea de o limpezime ce amintește forma cristalului șlefuit. Dintre cele patru elemente presocratice, poetul acceptă pământul în măsura în care acesta ilustrează condiția primară a umanului, dar aspiră spre
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
aeronava Virgin Galactic Space”. - Dacă creezi panică, înseamnă că faci în așa fel încât să atragi toate personajele spre centru dezastrului, așa cum au făcut comuniștii cu utopia lor marxistă și vulgară - le-am reamintit eu, doamnelor, încercând să le mai temperez oarecum spiritele înfierbântate. Apoi, le-am spus că orice utopie, de oricare formă ar fi ea, comunistă sau capitalistă, își are esența în Paradisul prin distrugere, iar ca adversari îi are pe oamenii însăși, ajunși acum un fel de pradă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
plăcere amândoi, cu fețele roșii de emoție și plini de senzații fascinante și de broboane de transpirație. Dușul era alături, adică întinderea nemăsurată a mării... și de aceea, am sărit amândoi din barcă în răcoarea apei, pentru a ne mai tempera trăirile actului desfășurat sub razele destul de fierbinți ale soarelui. Un timp, am înotat unul lângă altul, cu mișcări largi și leneșe, ne scufundam și ne îndepărtam, apoi ne apropiam unul de altul. Îmbrățișați, călcam apa, care în zona aceea avea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
porumbei ce se iubesc, înfrânându-ne poftele stârnite de sângele fierbinte ce dădea în clocot prin corpurile noastre. Amândoi eram dornici să mușcăm din fructul mult dorit, dar oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe Genny, oricât de obosit eram, o simțeam cum mă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
elanul Elena. -Așa vă trebuie dacă vă puneți cu limbiștii...Când vă spun eu că sunt periculoși...- completă Gigi. -Ei, acuma și cu voi, v-apucă polemica...Te pomeni că suntem naționaliști, rasiști sau mai știu eu ce...- încercă să tempereze Radu elanul soției sale pe care o știa aprigă la mânie. -Haideți că are dreptate, o susținu Rodica. Ce e drept, am cochetat și eu cu literele, da’ n-a fost să fie... -Las’ că e mai bine așa...- o
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]