1,597 matches
-
fumegoase ale lui Hades, prin care am orbecăit un timp, intru iarăși în sălile daurite ale orașului. Ce constatare fascinantă! Părăsisem aceste săli cu aerul lor vetust, de cetate uitată, dar care tocmai prin vetustețea lor vorbeau, cu patetism bine temperat, de prestigiul secular al locului, le părăseam poate și pentru că cei ce le frecventau de ani și ani îmbătrîniseră, se împuținaseră și împrumutau zidurilor, scaunelor, scenelor ceva din tristețea plecării lor lente, fără întoarcere, le părăseam contaminat de același marasm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intra în restaurant. Darmite la CC. Restaurantele (ca și CC-ul) erau pline, era antren, era muzică. Unde-s toate astea? Acum, ținuta fără avertisment e cît de cît general obligatorie, sala însă (prețurile... prețurile...) destinată petrecerii, poftelor, desfrîului (bine temperat) e pustie, o pustietate, e adevărat, extrem de elegantă, de șic, dar... Uite-așa devii nostalgic. Ce șoc producea, după '90, papionul lui Rațiu, într-o societate (dacă o putem numi așa), în care exuberantul accesoriu reprezenta pur și simplu... România
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lalt trotuar și alt rictus, și mai dezabuzat, ăhă, am fost de cinci ori. Măi, să fie! Oi fi singurul din "Florența" asta care n-a fost încă la Veneția... Nil novi sub sole, mă consolez și-mi văd mai temperat, oricum de treabă. Și cîtă treabă! Una-i să pleci liber, ca pasărea (Kiwi, era să spun, citîndu-mi o proprie proză) cerului, c-o hîrșită de geantă la umăr, ca turist, una-i să pleci (alt caz) c-un carnețel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
începutul de secol XX, Mondrian, de la al cărui "copac" esențializat n-a mai fost decît un pas pînă la suprematismul său geometrizat. Așadar, de la "lirismul cvasidelirant, efuziunea vulcanică, scriitura plină de impetuozitate și strălucire", cum definesc exegeții artei canonul încă temperatei modernități, la "refuzul oricărui romantism, grija măsurii celei mai stricte și a celui mai clar echilibru", fiind acestea valențele modernității radicale. Și dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, încă am fi rămas/ am rămîne liniștiți. Dar cursul mondial al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în izmene trei-sferturi și în maieu, iarna în "geci" ca de tablă. Deși nu ne cunoaștem, o să încep să-l salut cu respect pe omul-manechin. Nu mă pot sustrage, la rîndu-mi, unui pedantism sistematic. Justificat, cred. Urmărind, cu asiduitate bine temperată, topul englezesc (și american, francez, spaniol încă) al romanului actual. Excepțional, oricum. Motivația (oferită mie mai întîi, apoi altora, în dialog) ar sta în reflexul de respingere a tot ce vine dinspre o Europă răsăriteană, atît de infestată de comunismul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
umilului pictor din Armeană să fie fericit, în sfîrșit fericit, că strădaniile sale la șevalet se consumă, iată, într-un moment deși convulsionat tocmai de încleștarea dintre forța nouă, primenitoare și iliescianismul retrograd dați-i așadar voie să se bucure (temperat) că există, că poate lucra, că poate închina cu mai multă seninătate, în varii ocazii, efervescenta cupă de șampanie. • recentul vernisaj de Cupola a împrospătat o memorie vag estompată de cețurile depărtării, resuscitată acum de prezența vechiului prieten Corneliu Vasilescu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că pînza deja nu-mi mai aparține. Așa că, alături de atîția alții în ciuda veșnic încruntatei butelii cu venin de sub lombroziana calotă dați-mi voie să mă bucur că țara trăiește acum un moment irepetabil și că, în sfîrșit, jubilația-mi (bine temperată) are justificată motivație. 8 martie Candoarea cinstitelor fețe. E interesant (pînă la un punct; de unde totul devine previzibil și deci plictisitor), de văzut cum reacționează pesediștii la una din soluțiile... radicale ale noii guvernări, cea privind rechemarea ambasadorilor. (Unii din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a dandysmului”1. Ce vrea să spună de fapt admiratorul marelui dandy englez prin acel saine, cuvânt lăsat deliberat În franceză? Ce s-ar Înțelege prin „sănătatea” dandysmului pe care Îl propune Beerbohm? Un tip aparte de civilitate, o ostentație temperată, fără exhibiționism excesiv, fără teatralitatea unui d’Orsay, de pildă. Sau, am adăuga noi, a unui Wilde. „Dandysmul său e intrinsec: o stare a propriei făpturi, și nu ceva dobândit. E un dandysm psihologic, ce se manifestă mai degrabă În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai echilibrată, mai plină de confort, de opulență chiar. Faptul În sine este de natură să dezvolte un alt mod de a fi dandy, aparent contrazicându-i specificul, așa cum Îl definea Baudelaire sau Wilde. Majoritatea noilor dandy sunt ceva mai temperați, mai conservatori, cu mici puseuri de anarhism (pentru bon ton), detașat-ironici, dar fără sarcasm și fără a sufoca audiența cu paradoxuri. Un dandysm de adevărați gentlemani. „Această nouă generație de bani gata imprimă nota specifică a unui dandysm neoclasic, unde
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
văzut, supradilatat. Forța de șoc (bine calculată Însă) a oricărei apariții. Provocarea (dar rareori scandalul). Subversiunea. Refuzul. Capriciul. Tupeul. Insolența. Impertinența. Cinismul. De la bun Început trebuie spus că dandy-ul practică o contestare subtilă, nu brutală. Are un radicalism oarecum temperat, pentru că o manifestare provocatoare În exces l-ar exclude treptat sau chiar brusc din mijlocul lumii În care vrea totuși să fie validat. Sunt bine cunoscute cazurile unor aspiranți la gloria dandy-lor care, prin ostentația fără limite a vestimentației sau
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Julien Sorel sau Lucien de Rubempré. Cravate, mănuși, pălării tc "Cravate, mănuși, pălării " Dacă ar fi să continuăm povestea despre ținută, zona În care dandy-i Își iau libertatea să provoace, improvizând uneori genial, cu o forță de șoc totuși temperată, este cea a accesoriilor. Ele sunt „detaliile” care, crede Roland Barthes, Îi Îngăduie dandy-ului să nu poată fi masificat, copiat, imitat. Adică negat În Însăși substanța sa. Cu singura precizare, absolut necesară, că excentricitatea (deși practicată de unii) e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
parte, spre deosebire de acumularea naturală, în lumea socială nu avem niciodată de-a face cu mutații. Construcția socială sofisticată se desfășoară doar într-un context geografic, religios, climateric, educațional particular. Civilizația umană a apărut și s-a dezvoltat în zona climaterică temperată a planetei din motive pe care le intuim și nu se va muta niciodată la Polul Nord din aceleași motive. Legătura dintre morală, construcție socială umană și biologie este subliniată și de Fukuiama: "...se pare că există o puternică bază biologică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
calendaristice au loc periodic, În mod predictabil, și Însoțesc schimbările pe care anotimpurile le aduc În ceea ce privește lumina, starea vremii, muncile agrare și alte activități sociale (C. Bell, 1997, p. 102). În felul acesta, dacă ne referim la zonele cu climă temperată, riturile prilejuite de „Înnoirea” anului În miezul iernii, de Începerea primăverii (adică a muncilor câmpului și a trimiterii animalelor În zone mai fertile), de toiul verii (adică strângerea recoltelor) sau de toamnă (retragerea din câmp În spațiul domestic) urmează o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carte, Ecuație liniștită, îi apare în 1985. Este prezentă în numeroase antologii din țară și din străinătate. D. propune o poezie elaborată, de certă încărcătură livrescă, respectând echilibrul și solemnitatea discursului. În timp, descoperind „căile beatitudinii”, poezia câștigă (e drept, temperat) în pasionalitate. Nu e vorba însă de părăsirea jocurilor inteligenței, ci de captarea palpitului vieții, a misterelor lumii, ceea ce face din discursul poetic un exercițiu de cunoaștere. D. refuză sentimentalismul dulceag ori ludismul ironic-ingenios, nu agreează nici stilul aluziv, esopic
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
Cu gândul la metaforă, București, 1986; Metafore gîndite-n stil pentru când voi fi copil, Reșița, 1991; Ceasul de apă, îngr. și postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1991; A te bucura de eroare, Timișoara, 1992; În apărarea poemului scurt, Timișoara, 1993; Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, ed. bilingvă, îngr. și tr. Ada D. Cruceanu, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995; Agresiunea literei pe hârtie, Timișoara, 1996; Esau, postfață Adrian Dinu Rachieru, Reșița, 1997; Poeme duminicale, Reșița, 1998; 47 Poeme despre Viață, Dragoste și
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
la metaforă, București, 1986; Metafore gîndite-n stil pentru când voi fi copil, Reșița, 1991; Ceasul de apă, îngr. și postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1991; A te bucura de eroare, Timișoara, 1992; În apărarea poemului scurt, Timișoara, 1993; Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, ed. bilingvă, îngr. și tr. Ada D. Cruceanu, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995; Agresiunea literei pe hârtie, Timișoara, 1996; Esau, postfață Adrian Dinu Rachieru, Reșița, 1997; Poeme duminicale, Reșița, 1998; 47 Poeme despre Viață, Dragoste și Moarte, Reșița
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
invadat de nevroze, de aspirații nelămurite, de vise interzise, de miragii proiectate, cum stă bine oricărei poezii adolescente, în ostroavele închipuirii și ale neființei.” Scriind în limba română, în care fiorul liric este „atât de manifest, dar cu atâta luciditate temperat” (Perpessicius), C. este o voce remarcabilă, nu mai puțin înzestrată și printre poeții în grai aromân. Nu foarte interesat de performanța prozodică, el pare preocupat de nevoia comunicării de sine, fiind în același timp conștient de realizarea ei doar parțială
CUTOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286613_a_287942]
-
așa încât, lipsită de substanța dramaticului contrast (raportarea, prin detașare și înălțare superbă, la infernul mundan), poezia lui e lipsită și de fundamentul filosofic-vizionar. Poate și de aceea vitalismul său este atenuat, ca și exuberanța formelor - ce rămân ale unui meridional temperat, trăind discret voluptatea luminii solare și a succedaneelor ei -, sclipiri de calcare și irizări de suprafețe marine, „pulberea de azur” a nisipurilor Balcicului, într-o suită de acuarele ținând echilibrul între grație și sobrietate, între evanescența simbolistă și fermitatea parnasiană
COLORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286333_a_287662]
-
circului, a proletarilor, a prostituatelor, sunt observate de o privire care, deși captează nuanțe dintre cele mai șterse, este puțin participativă. Paginile cele mai bune se ivesc atunci când atenția naratorului față de realitate (înviorată în câteva rânduri de o emotivitate lirică temperată) pare a se subordona unei mecanici abulice, de un lirism leneș. G. Călinescu observase adâncirea realismului „sub proporția normală a verosimilului, până la fantastic și suprarealistic.” Această calitate, ținând de modernism, face proza lui C. interesantă, însă într-o cheie minoră
CORNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]
-
de amăgit întunericul (1996), Duminica fără sfârșit (1998) și iar Documentele haosului (2003), care dispun poemele într-o ordine diferită de cea cronologică, reprezintă o sinteză a temelor și a motivelor lirice frecventate de autor. Refuzând contemplarea detașată și reflexivitatea temperată, poetul este un „damnat”, un crucificat pe altarul îndoielilor, care își asumă cu devoțiune emfatică martiriul incertitudinilor și scrie poemele sacrificial, cu religiozitatea unui „ales” de sorginte romantică. Descoperirea sinelui și a lumii nu se face candid, ci saturată de
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
și încheiat după 1990, la Paris, despre un personaj absent, scriitorul Marin Preda, adevăratul erou al cărții. Ambii interlocutori l-au cunoscut în ipostaze diferite. Considerațiile lor se aliniază, se întretaie sau, uneori, se contrazic într-un discurs epic bine temperat, despre o epocă - obsedantul deceniu -, despre tânărul Preda și, în mod inerent, despre ei înșiși. Ideea unei cărți s-a cristalizat doar după ce C. s-a hotărât să publice scrisorile trimise ei de Marin Preda între anii 1954 și 1958
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
critica universitară”, iat-o „eminent reprezentată” prin Tudor Vianu, Mihai Ralea și Basil Munteanu, critică orientată spre „idei generale, erudiție și un contact mai direct cu anumite discipline”. În ce-l privește, C. își valorifică disponibilitățile în cadrul unui impresionism bine temperat, „stăpân - cum sublinia Șerban Cioculescu - pe o judecată fermă, raționalizându-și impresiile estetice pe emoția gustului său”. În esență, metoda lui nu diferă mult de cea a lui G. Călinescu ori de cea a lui Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
retori și limbuți (1902). Despre graiurile populare s-au publicat studii speciale, semnate de A. Lambrior, T. Maiorescu, Miron Pompiliu. O importanță aparte a acordat revista Junimii chestiunilor de ortografie, reușind să oprească tendințele latiniste și să impună un fonetism temperat, adoptat ulterior pe întreg teritoriul de limbă română. În această direcție sunt de amintit argumentările lui T. Maiorescu, V. Burlă, A. Lambrior, I. A. Rădulescu-Pogoneanu. Continuând orientarea celor mai multe din publicațiile anterioare, C.l. a avut în vedere în mod deosebit folclorul
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Simion Dascălul în cronica lui Grigore Ureche, ca și de unii istorici străini. Argumentarea făcută în manieră umanistă, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoașterea limbii latine și a istoriei romane. Prefața, un text memorabil, comunică în stil patetic, bine temperat, îndoielile cărturarului asupra reușitei acestei ample reconstituiri.„Biruit-au gândul” pune capăt îndoielii, iar „Eu voi da seama de ale mele, câte scriu” este formula responsabilității. Și tot aici se află antologica frază de elogiu al „cetitului cărților”. Descrierea spațiului
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
unul din acele patru bazine sau scăldători. Ajungând la margine, ei îmi făcură semn să mă cobor. Ascultai, mă văzui într-o apă ce mi se păru că are 35 până la 40 grade. Aici mi se păru o căldură foarte temperată. Din bazinul acesta trecui într-altul de o temperatură mai ardicată (mai caldă), însă tot de suferit. Șezui și aci cât și în cel de întîi, ca vreo trei minute. Pe urmă oamenii mei mă duseră la un al treilea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]