1,050 matches
-
mapa, de ce să fure și cadavrul? Vom vedea. Scuzați-mă, sunt nevoit să vă cer actele”. Învârti de două ori În mână legitimația mea de student. „Student la filozofie, hai?” „Suntem mulți”, am spus. „Chiar prea mulți. Și studiați despre templierii ăștia... Dacă ar trebui să-mi fac o cultură despre oamenii ăștia, ce anume ar trebui să citesc?” I-am sugerat două cărți de popularizare, dar destul de serioase. I-am spus că ar fi putut găsi date judicioase până la proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ăștia, ce anume ar trebui să citesc?” I-am sugerat două cărți de popularizare, dar destul de serioase. I-am spus că ar fi putut găsi date judicioase până la proces și că după aceea erau numai aiureli. „Înțeleg, Înțeleg”, zise el. „Templierii mai lipseau. Un grupuleț pe care Încă nu-l cunoșteam”. Numitul Annunziata veni cu un telex: „Iată răspunsul de la Paris, domnule”. Citi. „Excelent. La Paris Rakosky ăsta e necunoscut și, oricum, numărul pașaportului lui corespunde cu cel dintr-un document
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să fi fost trimis de vreun ștab pe care colonelul l-a tras pe sfoară. E posibil să fi fost un comiliton de-al lui din legiunea străină, cu dușmănii vechi. Sau vreun ucigaș algerian plătit. Pesemne povestea cu tezaurul Templierilor era doar un episod secundar din viața colonelului nostru. Da, știu, lipsește mapa, mapa roșie sau maronie, cum o fi fiind. Ai făcut bine că m-ai contrazis, așa era clar că am văzut-o numai În treacăt...” Eu tăceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Eu eram remușcarea lui, iar el a mea. Dar atunci m-am convins și eu că, fiind student, ești mult mai suspect decât dacă ești absolvent. Am mai lucrat un an și am umplut două sute cincizeci de file despre procesul Templierilor. Erau ani În care a-ți susține teza era o dovadă de adeziune loială față de legile statului, și erai tratat cu indulgență. În cursul lunilor care au urmat, unii dintre studenți au Început să folosească arme de foc; epoca marilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Rio care căuta un lector de italiană. Am obținut postul pentru doi ani, cu posibilitate de prelungire. Fiindcă În Italia nu mă simțeam În largul meu, am acceptat. Și apoi, În Lumea Nouă, Îmi ziceam, n-aveam să mai Întâlnesc templierii. Iluzie, mă gândeam sâmbătă seara În periscop. Urcând treptele editurii Garamond, pătrunsesem În Palat. Zicea Diotallevi: Bina este palatul pe care Hokma și-l construiește intrând În expansiune din punctul primordial. Dacă Hokma e izvorul, Bina e fluviul care țâșnește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o auzisem rostită de colonel. El mă face atent că e ciudat că-mi amintesc așa de bine după doi ani de zile ce anume spusese colonelul, dat fiind că a doua zi menționasem numai o vagă discuție despre tezaurul templierilor. Eu Îi spun că Într-adevăr colonelul vorbise de un tezaur, apărat de ceva cum ar fi niște sigilii, dar că nu crezusem că e un amănunt important, pentru că toate comorile sunt protejate de șapte sigilii și de scarabei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-și salveze pielea, se volatilizase. Bineînțeles că-și luase și amanta cu el. Purecând apoi ziarele rămase În apartamentul lor, De Angelis găsise niște reviste de tip Picatrix cu o serie de articole subliniate apăsat cu roșu. Unul privea tezaurul templierilor, un altul pe rozacruceenii ce trăiau Într-un castel, sau Într-o peșteră sau dracu’ mai știe ce, În care stătea scris „post 120 annos patebo”, și fuseseră denumiți „cei treizeci și șase de invizibili“. Pentru De Angelis, totul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Acesta din urmă e ceva cu totul autohton, afro-brazilian, cum se spune de obicei, În timp ce primul e o floare destul de târzie, ivită din transplanturi de rituri indigene pe cultura esoterică europeană, cu o mistică pe care aș numi-o templieră...” Templierii mă găsiseră iarăși. I-am spus lui Agliè că lucrasem la ceva despre ei. Mă privi cu interes. „Curioasă conjunctură, tinere prieten. Aici, sub Crucea Sudului, să găsesc un tânăr Templier...” „N-aș vrea să mă considerați un adept...” „Vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu o mistică pe care aș numi-o templieră...” Templierii mă găsiseră iarăși. I-am spus lui Agliè că lucrasem la ceva despre ei. Mă privi cu interes. „Curioasă conjunctură, tinere prieten. Aici, sub Crucea Sudului, să găsesc un tânăr Templier...” „N-aș vrea să mă considerați un adept...” „Vai de mine, domnule Casaubon! Dacă ați ști câtă șarlatanie există În domeniul ăsta”... „Știu, știu”. „Tocmai. Dar trebuie să ne revedem, Înainte de a vă Întoarce”. Ne dădurăm Întâlnire pentru a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
bantu, și În acest punct Încep amestecăturile În lanț. În timp ce cultele din nord rămân credincioase religiilor africane originare, În sud macumba primitivă evoluează către umbanda, care este influențată de catolicism, kardecism și ocultismul european...” „Deci astă-seară n-au a face templierii”. „Templierii erau o metaforă. În orice caz, astă-seară nu-i vorba de ei. Dar sincretismul are o mecanică foarte subtilă. Ați observat afară, la intrare, lângă comidas de santo, o statuetă din fier, un fel de drăcușor cu furcă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și În acest punct Încep amestecăturile În lanț. În timp ce cultele din nord rămân credincioase religiilor africane originare, În sud macumba primitivă evoluează către umbanda, care este influențată de catolicism, kardecism și ocultismul european...” „Deci astă-seară n-au a face templierii”. „Templierii erau o metaforă. În orice caz, astă-seară nu-i vorba de ei. Dar sincretismul are o mecanică foarte subtilă. Ați observat afară, la intrare, lângă comidas de santo, o statuetă din fier, un fel de drăcușor cu furcă și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o parte din perete, apare o ușă, pe care e scris cu litere mari POST CXX ANNOS PATEBO...” Aflasem asta din scrisoarea lui Belbo, dar nu putui să nu reacționez: „Dumnezeule...” „Ce e?” „E la fel cu un document al templierilor care... E o Întâmplare pe care nu ți-am povestit-o niciodată, cu un anume colonel...” „Și atunci? Templierii au copiat după rozacruceeni.” „Păi, templierii sunt mai Înainte”. „Atunci rozacruceenii au copiat după templieri.” „Iubito, fără tine aș face un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
asta din scrisoarea lui Belbo, dar nu putui să nu reacționez: „Dumnezeule...” „Ce e?” „E la fel cu un document al templierilor care... E o Întâmplare pe care nu ți-am povestit-o niciodată, cu un anume colonel...” „Și atunci? Templierii au copiat după rozacruceeni.” „Păi, templierii sunt mai Înainte”. „Atunci rozacruceenii au copiat după templieri.” „Iubito, fără tine aș face un scurtcircuit”. „Iubitule, te-a distrus Agliè ăsta. Tu aștepți revelația”. „Eu? Eu nu aștept nimic!” „Cu atât mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu putui să nu reacționez: „Dumnezeule...” „Ce e?” „E la fel cu un document al templierilor care... E o Întâmplare pe care nu ți-am povestit-o niciodată, cu un anume colonel...” „Și atunci? Templierii au copiat după rozacruceeni.” „Păi, templierii sunt mai Înainte”. „Atunci rozacruceenii au copiat după templieri.” „Iubito, fără tine aș face un scurtcircuit”. „Iubitule, te-a distrus Agliè ăsta. Tu aștepți revelația”. „Eu? Eu nu aștept nimic!” „Cu atât mai bine, fii atent la opiul popoarelor!” „El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la fel cu un document al templierilor care... E o Întâmplare pe care nu ți-am povestit-o niciodată, cu un anume colonel...” „Și atunci? Templierii au copiat după rozacruceeni.” „Păi, templierii sunt mai Înainte”. „Atunci rozacruceenii au copiat după templieri.” „Iubito, fără tine aș face un scurtcircuit”. „Iubitule, te-a distrus Agliè ăsta. Tu aștepți revelația”. „Eu? Eu nu aștept nimic!” „Cu atât mai bine, fii atent la opiul popoarelor!” „El pueblo unido jamás será vencido”. „Râzi, tu, râzi. Dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Parcă nu m-ai mai fi văzut până În seara asta.” „Întotdeauna e ca și cum ar fi prima dată”. „Cu atât mai rău. N-am Încredere În primul venit. Dar cum e posibil să găsești numai tu lucruri dintr-astea? Mai Întâi templierii, pe urmă rozacruceenii, dar pe Plehanov, să zicem, l-ai citit?” „Nu, aștept să-i descopăr mormântul, peste o sută douăzeci de ani. Dacă nu cumva Stalin l-o fi Înmormântat cu caterpillar-ii”. „Ești prost. Mă duc la baie”. 30
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să faci scăderi și adunări mistice, socoteala Îți iese oricum. Cât despre Toison d’Or, e Lâna de Aur a Argonauților și am aflat din sursă sigură că are ceva comun cu Sfântul Graal, deci, dacă-mi permiți, și cu Templierii. Dar nu s-a terminat. Între ’17 și ’19, Fludd, care, evident, publica mai mult decât Barbara Cartland, dă la tipar alte patru cărți, Între care a sa Ultriusque cosmi historia, ceva cum ar fi scurte Însemnări asupra universului, ilustrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
e vorba de treizeci și șase de invizibili răspândiți prin lume În grupuri de câte șase și că au puterea de a-i face invizibili pe adepții lor... Hristoase, iarăși ăia treizeci și șase...” „Care?” „Ăia din documentul meu despre templieri”. „Oameni fără fantezie. Și pe urmă?” „Și pe urmă se naște de-aici o nebunie colectivă: care Îi apără, care vrea să-i cunoască, care Îi acuză de demonism, alchimie și erezie, cu Astarot care intervine să-i facă bogați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Bramanti, Referendar al Ordinului În Europa, Cavaler Secret al Marelui Priorat In Partibus de Rhodos, Malta și Salonic. Am hotărât să intrăm. Încăperea era mai degrabă lipsită de gust, Împodobită cu miniaturi tantrice care reprezentau șarpele Kundalini, cel pe care templierii voiau să-l deștepte prin sărutul pe șezut. Mi-am spus că, la urma urmei, nu meritase osteneala de a traversa Atlanticul ca să descopăr o lume nouă, dat fiind că aș fi putut găsi aceleași lucruri și la sediul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
roza albă din cânturile XXX-XXXI) a fost adoptată de Biserica din Roma ca figură a Mamei Mântuitorului - și iată de unde vine Rosa Mystica din litanii. Iar că rozacruceenii străbătuseră secolele medievale era fapt notoriu nu numai din infiltrarea lor pe lângă templieri, ci și din documente mult mai explicite. Bramanti Îl cita pe un oarecare Kiesewetter care la sfârșitul secolului trecut demonstrase că rozacruceenii din Evul Mediu fabricaseră patru chintale de aur pentru principele elector de Saxa, având ca document sigur pagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la sfârșitul secolului trecut demonstrase că rozacruceenii din Evul Mediu fabricaseră patru chintale de aur pentru principele elector de Saxa, având ca document sigur pagina precisă din Theatrum Chemicum publicat la Strasbourg În 1613. Puțini au remarcat totuși referințele la Templieri În legenda lui Wilhelm Tell: Tell Își taie săgeata dintr-o ramură de vâsc, plantă din mitologia ariană, și lovește mărul, simbol al celui de-al treilea ochi activat de șarpele Kundalini - și se știe că arienii veneau din India
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fii dispus”. „Dar, În fine, și scuzați-mă dacă spun ceva banal, rozaruceenii există sau nu?” „Ce anume Înseamnă «a exista»?” „Spuneți dumneavoastră”. „Marea Frăție Albă, zi-le rozaruceeni dacă vrei, zi-le cavalerie spirituală a cărei incarnare ocazională sunt templierii, e o cohortă de Învățați, puțini, foarte puțini aleși, care călătorește prin istoria umanității pentru a prezerva un nucleu de Înțelepciune eternă. Istoria nu se dezvoltă la Întâmplare. Ea este opera Stăpânilor Lumii, cărora nu le scapă nimic. Firește că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu se dezvoltă la Întâmplare. Ea este opera Stăpânilor Lumii, cărora nu le scapă nimic. Firește că Stăpânii Lumii se apără cu ajutorul secretului. Prin urmare, de fiecare dată când vei da peste unul care-și zice Stăpân, sau rozacrucean, sau templier, acesta va minți. Ei trebuie căutați În altă parte.” „Dar atunci istoria asta continuă la infinit?” „Exact. Și asta e ingeniozitatea Stăpânilor.” „Dar ce anume vor ei ca lumea să știe?” „Că există un secret. Altfel de ce să trăiești, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
când doi soți se certau În legătură cu divorțul lor, iar el credea că discută despre bunătățile cuvenite lui la prânz. Ai văzut și dumneata, Belbo, dumneata ai aruncat Într-o doară chestia aia cu afacerea templieră, și el imediat, OK, și templierii, și Cabala, și lotusul, și zațul de cafea. Sunt omnivori. Omnivori. Ai văzut ce față are Bramanti: de rozător. Un public imens, despărțit În două mari categorii, deja le văd defilându-mi prin fața ochilor și sunt legiune. In primis, ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deoparte. Și dumneata, Casaubon, ce-ai găsit?” „Numai un text curios despre Cristofor Columb; Îi analizează semnătura și găsește În ea până și o referire la piramide. Intenția lui era să reconstruiască Templul de la Ierusalim, deoarece era mare maestru al Templierilor În exil. Și, cum se știe că era un evreu portughez și deci expert cabalist, numai cu invocații talismanice a potolit furtunile și a Învins scorbutul. Nu m-am uitat la textele despre Cabală, fiindcă mi-nchipui că le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]