845 matches
-
Poemele de versuri se dezbracă Precum regina viforând albine Le mută în a codrului prisacă. Mă îngenunche apăsarea vinii Eliberând din rime suferința În albul iambic se îmbată crinii Metafora din roze bea căința. Accentele reclamă bumerangul Întors din ferecatele tenebre. Pierzându-și pragul,lamura și rangul Versetul ia ecoul din vertebre. Referință Bibliografică: și poemele mor / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate
ŞI POEMELE MOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371181_a_372510]
-
să cunoști cartea sorții. Pe prima pagină numele tău stă scris cu litere de argint într-o limbă necunoscută. Parcurgi filă după filă, imaginea ta din oglindă se schimbă. Lumini si umbre te învăluie, se împletesc, se amestecă. Semnale din tenebrele unor suflete întunecate. Le simți ura. Ce tare dor rănile vorbelor deșarte și faptele lor îndreptate împotriva ta. O șfichiuire de bici ud e lacrima nevinovăției. În lumini sunt umbre, în umbre sclipesc speranțele. Ai făcut cunoștință cu trădarea perfidă
INIŢIATUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371198_a_372527]
-
în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Nu aștepta în van să vină Când noaptea își mai plânge-n somn Un vis al nostru fără vină 'ntre două trenuri, pe-un peron... Scrâșnesc pe șine din tenebre Vagoane îmbrăcate-n fum Himere se-mpletesc funebre În pașii rătăciți pe drum... Departe, într-un colț de gară Doar un vagon uitat de timp E ruginit pe din'afară Udat de-un singur anotimp... Acarul plânge pe o dungă
NU AŞTEPTA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345912_a_347241]
-
altul ca delimitare a mării. De la Herodot știm că "cei mai numeroși după inzi erau tracii", iar ei își aveau originea în spațiul nostru, iar țara era Tracia. Terra, din care derivă unele din cele mai negative cuvinte (teroare și tenebre), a fost transmis latinilor de către troienii lui Enea, când au întemeiat Roma. Chiar troian înseamnă ridicătură de pământ; DEX-ul precizează că este o "întăritură primitivă din pământ a popoarelor antice", și cocluzionează: "probabil din slavă". Autorii DEX-ului, în
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
când s-a stins din viață și a ieșit din lume, la numai 49 de ani, foarte tânără, în urma catafalcului ei se vedea un cortegiu imens de pește 350.000 de oameni, care se întindea de la Piata Universității... asemenea unei tenebre unduiri de codru bătut de vântul tristeții, străjuit de-un cer înlăcrimat, durere nespusa și regrete greu de redat prin cuvinte, plângeau dispariția ei. Tema cărții este extraordinar de importanță prin felul în care temele acestea două au fost abordate
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
Răsplata va fi pe măsură: va intra alături de Pamina în templul înțelepților. Atotputernica Regină a Nopții va fi astfel învinsă de tinerețe, iubire și adevăr. „«Flautul fermecat», ultima operă a lui Mozart, «Soarele muzicii», este o victorie a Soarelui asupra tenebrelor, a Muzicii în fața zgomotului. Veniți din imperiul Reginei Nopții, Tamino și Pamina găsesc lumina, trecând prin probe teribile: proba focului, proba apei, dar, mai ales, proba tăcerii, a imposibilei comunicări” - a declarat regizorul Cristian Mihăilescu. „Lumea ce ne înconjoară e
DISTRIBUŢIE INTERNAŢIONALĂ ÎN „FLAUTUL FERMECAT” LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348939_a_350268]
-
ce ascuns colțișor? nu credeam c-ai să mori, dragă tată, priveam mereu la tine frumos, erai stejarul ce nu se usca niciodată, cine ți-a tăiat rădăcina de jos? poate că n-am fost un fiu credincios, încurcat în tenebre și vise deșarte, poate că n-am fost din osul tău, os, dar mi-ai deschis ochii spre carte. cățărat pe piscuri cu genunchii goi ți-au fost numai spini și gropi urcușul, de ce nu mai vii, tată, înapoi, să
SCRISOARE CĂTRE TATA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346387_a_347716]
-
postmodern se caracterizează prin negarea violentă a oricăror forme de religie insituționalizată, în favoarea făuririi unei religii proprii, descătușate de apartenența la vreo confesiune (celebra sintagmă: believing without belonging ). Tuturor Bisericilor, confesiunilor și cultelor li se aduc critici vehemente, începând cu tenebre ce țin de acțiunile lor trecute și sfârșind cu contestări ale pretinsei lor rigidități în vremea noastră. De aceea, auzim pe mulți oameni, sub pretexte minore, spunând: „am terminat-o cu Biserica!” Și chiar pun în practică această ruptură, încercând
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
unde Biserica lui Iisus Hristos S-a manifestat în plinătatea sa harică. Sfinte Liturgii, Sfânta Împărtășanie, Sfânta Spovedanie și în cîteva cazuri taina Sfântului Botez au avut loc în acest spațiu pe care diavolul l-ar fi vrut unul al tenebrelor și lipsei de speranță. Mărturisirile Părintelui Arhimandrit Ioan Iovan sunt punctate mai frecvent de slujirea sfintei Liturghii decât de anchetele sau pedepsele la care este supus. „Nu a lipsit o zi fără să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
cuvintelor care alunecă pe coala albă, ca într-o înșiruire de perle albe, îi dădea energia să se plimbe agale printre stele, innobilandu-i sufletul și cugetările. Scrisul, arma inofensivă a purtătorului de vise și de doruri, miraculos luceafăr al tenebrelor sufletești, i-a deschis poarta spre lumea în care era numai ea spectatorul, dar și dirijorul acestui concert numit viață, și în care instrumentele își cunoșteau singure partitura. Avea să fie antidotul coșmarurilor și să-i schimbe direcția gândurilor, să
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
mai sângerau. Din cerneala sângelui mi-am plăsmuit un nou înveliș, departe de tot ce a încercat să-mi distrugă bucuria de a trăi, și astfel răul și fericirea au evadat din mine pe căai diferite: unul pierzându-se în tenebre spre uitare, celălalt plimbându-mă spre steaua mea. Unde aș fi putut să devin visul fetiței, dacă nu lângă steaua care i-a luminat copilăria? Tot ce îmi otrăvise existența, fără premedidare m-a aruncat pe treapta superioară a existenței
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Deschide-țí bluza cu cinci nasturi. Cu fluturi și cu buburuze cusute-n romburi, prinse-n plasturi, Și șterge-ți rujul de pe buze. În noaptea smulsă din tenebre, Lipsită de prejudecată, Vreau să te simt fără vertebre și fără vlagă,doar mulată pe umbra stranie și mută a canapelei de pe hol. Să te privesc, o semimută lascivă scenă, dintr-un rol. O să-ți pictez cu empatie și-o
NASTURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375883_a_377212]
-
goală. Unde-i față ireala, Si cu ochii de cerneală? Nu mai e,a dispărut. Toate sunt că la-nceput. Când credeam că dusa-i boală, Apari tu,cu ochi că smoala. Parca-s două găuri negre Din care țâșnesc tenebre, Gura largă,limba șfori, Pe spinare-mi trec fiori. Te lățești,te alungești, Pui năluci ,pe la ferești. Față cu ochii că smoala, Si obrazul cum e coală, Rânjești la mine hidoasa Și în mână ai o coasă, Închid ochii,să
FATA CU OCHII CA SMOALA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376661_a_377990]
-
maturitate lirică rară, dublate de eleganță, stil și o profunzime aparte, prevestind un destin poetic prolific, de o certă valoare literară. „Femeia de zăpadă” este o carte a dorurilor nescrise, al căror timp de ieșire la lumină a sosit. Printre tenebre și angoase, printre lumini și străfulgerări mirate, construind și dărâmând - în același timp - ziduri, mugurul firav al ierbii, plăpând și bucuros, încearcă să străbată întunericul și să guste din lumină. Stările despre care se scrie în carte sunt: iluzia, oniricul
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
pe undeva, așa prăpădită cum o primisem!? „O să te surprindă, mai adăugă „fârtatul” meu de odinioară. Se află legată și copertată la loc de cinste în biblioteca fiului meu. A meritat să se-adune de pe drumuri, să iasă din focul tenebrelor în care a fost „plămădită” de alții, salvată prin joaca nevinovată a unor copii - pentru a se bucura de răsfoirea în tihnă și pe îndelete a fiecărei pagini, zăbrelită de întunericul ascunzătorilor în care a fost încătușată, fără a fi
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
golește? Dar iubirea care Emoții răscolește Și destine moarte Spre viață ademenește? Amorul e misterul Care lent te împresoară, E acum și menestrelul Ce prin noi ușor coboară. ................. Sunt furat de gânduri negre - Apogee menstruale. Mi-s pierdut în vagi tenebre, Labirinturi genitale. O nălucă se scoboară Tremurând de dor adică, Mă privește, mă-nconjoară, Mă strivește, mă ridică. Vreau s-o prind, s-o am alături, Vreau s-o cern prin sita cărnii Și s-o port prin zeci de
IUBIREA NU E DOAR UN ZÂMBET, NU E DOAR O FLOARE, IUBIREA E UN SUFLET RĂNIT ȘI APOI VINDECAT DE UN DOCTOR ROMANTIC… de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373196_a_374525]
-
nici vară, a venit ora apusului, învelește-mă mamă cu țărâna ta să nu simt frigul acestui secol, care se zbate agonic în lumile rătăcite, nu știu , toamnă, cum să-ți mulțumesc pentru calda mea singurătate; sună marele ceas al tenebrelor, cerul de platină se rotește, se clatină peste noi, am palmele goale de lumină și ochii tulburați de-ntuneric, îmi plimb azurul singuratic prin frunzele triste ce-și caută cărări de vis peste poteci și drumuri pustii, se-ntunecă refexele-nserării
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
cu altele de afară, care opriră o clipă timpul și spațiul cu grandoarea semnificației lor. Când țipătul pruncului nou venit sparse tăcerea nopții, urletul fiarei răspunse din ce în ce mai de departe până se pierdu în hăul timpului și al iernii, înghițit de tenebrele nopții. Referință Bibliografică: Sub semnul lupului / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2178, Anul VI, 17 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
ce boboc de fată! De unde ai apărut, prințeso? Alexandra cotrobăi orbește prin labirinturile minții sperând să găsească o fărâmă de curaj și diplomație, pentru a stăvili cumva torentul destinului, care amenința să o târe cu sine în cele mai negre tenebre. Cu o privire scurtă, evaluă situația. Era disperată! Pericolul iminent, după ce îi furase mințile câteva clipe, o determină să scoată de voie de nevoie, toate resursele pe care le avea. Nu erau multe: luciditate, inteligență, șiretenie și... putere de seducție
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
pe ce să-și piardă cunoștința, când realiză nenorocirea. Stelele nopții se stinseră una câte una în mintea ei paralizată și disperarea se năpusti dezlănțuită în prăpastia fără fund a sufletului. Se agăță de brațul destinului și căută ieșirea din tenebrele groazei ce o cuprindea. - Florine, ce dracu tot moșmondești acolo, că ne apucă dimineața! strigă furios unul din prădători. Sper că nu ai de gând să ne tragi pe sfoară, că ar fi vai și amar de pielea ta tuciurie
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
providența i-l trimisese când ea făcuse alegerea decisivă. Toată familia era în fierbere când la poartă se auzi claxonul mașinii. Daniel ajunse la momentul potrivit pentru a-și primi sora abandonată în voia sorții, întoarsă ca prin minune din tenebrele morții. O prinse în brațe hohotind dezolat, implorându-i iertarea. În noaptea aceea, trecuse granițele copilăriei. Devenise bărbat, plătind un tribut foarte scump, iresponsabilității. Referință Bibliografică: Capcana destinului / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
VIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se schimbă nopțile în zile, Cu fiecare vis pierdut. Mă'njugă, temător și mut, Zorii'n genunchi și rugi umile Cerșind din tainice tenebre Nu raza, licărul ei orb, Sunetul aripii de corb, Bocete, simfonii funebre, Orice himere rătăcind, Peste nesomnu-mi năvălind Ca semn al meu de apă vie. *** Referință Bibliografică: Semnul meu de apă vie / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SEMNUL MEU DE APĂ VIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378794_a_380123]
-
mireasă, Regina ce-mi surâde-n geam. Și eu adorm când luna plină Dansează-n rochia de voal Cu pași mărunți de balerină, În cânt de greieri... ce regal! Acum, ce-aud? Marșuri funebre, Convoi de frunze tremurânde Hălăduind printre tenebre Cu dor de viață sunt flămânde. De ce te-or fi iubind poeții Și te vor muză-n poezie? Tu n-ai nimic din duhul vieții, Ești anotimp în agonie. Eu nu-s poet, dar daca-aș fi, ... Citește mai mult
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
contemporană. Însă această continuitate afirmată se izbește de lipsa izvoarelor, de o dispariție a românilor, de o tăcere de mai multe secole. Această ruptură este negată, acoperită, explicată, dar, cu toată logica demonstrației și cu toată forța credibilității sale, spațiul tenebrelor, al îngropării romanității persistă. Izvoarele lipsesc sau sînt extrem de fragmentate pentru a putea afla ce s-a întîmplat cu românii între secolele al III-lea și al X-lea. Tensiunea provine dintr-o relație confuză cu spațiul: românii revendică teritoriul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
păcate, nu va fi poate decît trecător căci așa sînt europenii! Formează societăți filantropice pentru abolirea sclaviei în America, în timp ce în mijlocul continentului, în Europa, există patru sute de mii de țigani, care sînt sclavi, și alte două sute de mii acoperiți de tenebrele ignoranței și barbariei! Dar nimeni nu-și dă osteneala de a civiliza în întregime un popor". Colson, Thouvenel, Ubicini și Paul Batailîard intelectual curînd devotat cauzei românești, autor al mai multor scurte studii despre țiganii din Europa s-au interesat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]