678 matches
-
crispare și disconfort somatic și spiritual. Orice stare tensionată și orice efort mental se materializează pe planul sensibilității somatice printr-o senzație de tensiune musculară, care la rândul ei, întreține tensiunea psihică inițială sau, poate chiar genera o nouă stare tensională. Într-un asemenea cerc vicios tehnicile modeme și științifice propun și practică relaxarea și repausul, în scopul economisirii și refacerii energiei nervoase. Stresul reprezintă o trăsătură definitorie a epocii noastre și însoțește condiția umană ca un agent poluant de prim
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Valorile tensionale mari constituie un factor major de deces, iar utilizarea medicației antihipertensive reduce foarte mult riscul de deces. Administrarea medicamentelor antihipertensive pentru tratamentul hipertensiunii arteriale poate determina și apariția de efecte nedorite datorate interacțiunilor, de tip farmacocinetic sau farmacodinamic, cu alte
INTERACTIUNI FARMACOCINETICE ŞI FARMACODINAMICE ALE MEDICATIEI UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Cătălina Elena Lupuşoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1081]
-
și tehnici de cercetare, formularea ipotezei și conceperea ideilor prototip, ca direcții de căutare a primelor soluții de rezolvare a problemei. 2) Incubația intervine în urma unei perioade de muncă obositoare, fără ca soluția să apară. Este o fază de așteptare 18 tensională, când are loc distanțarea de problemă, de tiparele anterioare, producându-se noi combinații de imagini și idei. Pe baza jocului liber al imaginației și al intuiției euristice are loc înțelegerea problemei, pregătindu-se cea de-a treia fază. 3) Iluminarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
suprapunere trebuie să fie de aproximativ 40%), care este plasată deasupra plicii cotului; se determină pulsul la nivelul arterei brahiale; se poziționează brațul astfel încât artera să fie la nivelul spațiului IV i.c. Ridicarea sau coborârea brațului vor influența valoarea tensională; camera în care se efectuează determinarea trebuie izolată fonic pentru a permite decelarea zgomotelor de intensitate redusă; se așează stetoscopul la nivelul arterei brahiale și ceasul tensiometrului la vedere (în cazul tensiometrului cu mercur, acesta trebuie poziționat vertical). cu o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se repetă procedura după 5 minute; tensiunea arterială se determină la ambele brațe, măcar odată. normal, există o diferență de 5-10 mm Hg.; la a doua oară măsurare se va cuantifica tensiunea la brațul la care s-au decelat valorile tensionale mai mari. O diferență mai mare de 15 mm Hg atrage atenția asupra posibilei existențe a unei disecții de aortă. Tensiunea arterială și frecvența cardiacă trebuie cuantificate în 2 (două) poziții: clinostatism (culcat), după repaus de minim 10 minute și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
El demonstrează modalitatea în care plasarea strategică a acestora generează crearea unui arc simetric ce divide întregul discurs în secțiuni, ale căror dimensiuni stabilesc un echilibru perfect al proporțiilor: măsura 1 (pp) - măsura 24 (primul climax - f ) - măsura 54 (vârful tensional al celui de al doilea climax - ff ) - măsura 76. În ceea ce privește configurația de discurs, Debussy optează pentru o modalitate alternativă de juxtapunere a unor diferite categorii sintactice (monodie, recitativ, voce acompaniată acordicaria, secțiuni contrapunctice sau tratări polifonice cu multiple voci ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acesteia i se atribuie indici dinamici precum più pp - pp, ce conduc la crearea unei viziuni sonore eterice și translucide. Ipostaza celui de-al doilea climax al construcției formale pune în valoare contribuția decisivă a elementului agogic în intenția acumulării tensionale (En animant - măsura 43) către punctul maxim al acesteia, și respectiv detensionarea rezultată prin diminuarea progresivă la care se recurge odată cu apariția codei (Poco rit., Un peu plus lent, Retenu, Plus retenu, măsurile 64 - 74). Finalul reprezintă însăși expresia unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin persistența motivului ostinato ce necesită o execuție precisă, într-o perfectă menținere a nivelului de tempo (recomandat a se încadra în limitele de ). O analiză retrospectivă a acestei prime serii de Imagini indică existența unei dispuneri gradate a acumulării tensionale pe parcursul celor trei piese ale ciclului. Astfel, Mouvement marchează o culminație evidentă din perspectiva acestei strategii conceptuale, adoptată deopotrivă în cazul Stampelor și al celei de-a doua serii de Imagini. Structura ternară a construcției formale își disimulează cu măiestrie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fiecărei voci componente, Debussy făcând apel la suprapunerea a două valori contrastante ffpp. Efectul aceluiași moment apare potențat, în mod suplimentar, de stridența sonoră rezultată din folosirea abundentă a secundelor mari. Disonanța acestora amplifică semnificativ forța de expresie a vârfului tensional și, implicit, impactul produs asupra auditorului. Finalul aduce risipirea până la evanescență a imaginii, înscriindu-se în aceeași sferă dinamică redusă (ppp - p în 47 de măsuri din totalul de 49) și asociindu-se cu o tendință de relaxare progresivă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
excelență tehnica stampelor japoneze. Indicele ridicat al nivelului de tempo Animé ( ) determină percepția acestei piese ca punct culminant al întregii serii de Imagini, ca finalizare apoteotică în contextul unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii conceptuale, se va reflecta în libertatea improvizatorică ce derivă cu predominanță din flexibilitatea tempo ului (25 de indicații agogice în 97 de măsuri), asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melodice superioare descrisă de traseul acordic, în pofida discontinuității produse de frecventele inserții ale motivului arpegiilor descendente. Profilul ritmico-melodic al unui nou motiv tematic (măsura 64) supus secvențării, precum și avansării progresive la nivelul registrelor claviaturii conduce la o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În contextul climaxului principal al construcției arhitecturale, fermitatea dinamizării sonore derivă mai ales
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expresie. Pedala de rezonanță va marca inițial cu jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să însoțească fiecare acord (măsura 12), facilitând rezonarea frecventelor schimbări de ecleraje tonale, generate de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte. Punctul maxim tensional al preludiului furnizează un exemplu concludent al comuniunii de intenție receptată la nivelul tuturor parametrilor de scriitură. Astfel, observăm cum proiecția unei noi dilatări spațio-temporale se asociază ambitusului extins, alternării de registre, precum și stabilizării temporare în tonalitatea do major. De
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se distinge o senzație de alunecare imponderabilă, alimentată în mod adițional prin aspectul metro-ritmic ambiguu al „motivuluidecor” și natura non gravitațională a scării hexatonale. Această trăsătură echivocă a expresiei motivice inițiale rezultă din conflictul creat între structura metrică și profilul tensional expresiv al acesteia. Mai precis, deplasarea unității motivice pe timpul al II-lea al măsurii, precum și sublinierea dinamică a acestuia în pofida marcării tradiționale a timpului I, generează o imagine imprecisă. De asemenea, ritmul entității motivice deține un rol decisiv în semnalarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Mai precis, deplasarea unității motivice pe timpul al II-lea al măsurii, precum și sublinierea dinamică a acestuia în pofida marcării tradiționale a timpului I, generează o imagine imprecisă. De asemenea, ritmul entității motivice deține un rol decisiv în semnalarea tonurilor cu funcție tensională din seria monocromă a afirmației. În acest sens, se remarcă modalitatea măiestrită de a evidenția anumite sunete din contextul scării uniforme (privată de „centre de greutate”) prin investirea acestora cu valori mai lungi de durată. Interesant de remarcat este strategia
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inedit creat prin proiecția celei de-a doua ipostaze a motivului-generator pe timpul tare al măsurii (măsurile 12, 15, 17), rezolvând conflictul statornicit anterior prin neconcordanța incidenței accentului metric cu cel expresiv al articulației. Interesant de observat este faptul că vârful tensional al exprimării () este plasat din nou pe timpul secund al măsurii datorită prelungirii valorii de durată a terței . Tema secundă a secțiunii introductive operează o animare în cadrul atmosferei generale, fapt determinat de evoluția predominantă în a planului superior, care se opune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
paralele se va asocia unei pedalizări ample, dictate de valorile de durată ale sunetelor planului inferior, fapt care va produce un efect contrastant în raport cu ariditatea sonoră a discursului introductiv. Cea de-a doua apariție a motivului tematic dobândește o culoare tensională inedită prin alunecarea cromatică descendentă a sunetului inițial ( devine ), adăugând în expresivitate prin augmentarea implicită a primului interval melodic (cvarta perfectă devine mărită) și transformând, în același timp, scara pentatonică introductivă într-o configurație anhemitonică. Secțiunea secundă a structurii macro-formale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Încărcătura sonoră care rezultă din aglomerarea pregnantă a discursului, amplificat până la evoluția pe 5 sau 6 voci, cu linii desfășurate în mod independent, și marcat deopotrivă de lanțurile mixturale de cvinte perfecte plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se evidențiază contribuția parametrului agogic prin recursul său la animarea și sublinierea expresivă a aceluiași moment esențial din contextul construcției arhitecturale (En animant surtout dans l’expression - animând mai ales în expresie). În cazul măsurilor 22
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
auzul prin încărcătura sonoră. Densitatea scriiturii (acorduri masive de 8 sunete alternate cu figurații rapide desfășurate la interval de octavă) generează lărgirea ambitusului de discurs (fa# contraoctavă - ), atribuind astfel dimensiunii timbrale un rol considerabil în sublinierea expresivă a acestui moment tensional. La nivel interpretativ, notarea diferențiată a acordurilor cu accent și marcato sau martellato și marcato, necesită realizarea unor execuții distincte pentru cele două ipostaze, astfel încât să rezulte o evidențiere mai pregnantă a acordurilor cu valori lungi de durată. După un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
necesită realizarea unor execuții distincte pentru cele două ipostaze, astfel încât să rezulte o evidențiere mai pregnantă a acordurilor cu valori lungi de durată. După un scurt moment de acalmie (Un peu retenu), expresia violentă a celui de-al doilea vârf tensional ( f très en dehors ff ), ce depășește limitele extrovertirii explorând cu ostentație rezonanța stridentă a secundei mari (prezentă în dubla ipostază de succesiune melodică și suprapunere armonică), pare a fi o adevărată prefigurare a limbajului expresionist de mai târziu. Iar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
metric descris de afirmația motivului tematic. Acest fapt este permis, în același timp, și de sfera armonică a articulației motivice, respectiv scara hexatonală fa - sol - la - si - do# re# . Secțiunea de Aur a preludiului, corespondentă celui de-al treilea moment tensional, readuce expresia acordică a materialului tematic secund, proiectată într-o ipostază transpusă re# major și având o configurație modificată a aspectului de discurs. Frecventa plasare a secundei mari în vârful dispunerii acordice, precum și a figurației în registrul extrem acut al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
si major) delimitează începutul momentului de „înălțare” a catedralei. Menținerea aceluiași efect de rezonanță pe parcursul măsurilor 19 - 21, intenție posibilă datorită stabilizării temporare a discursului pe centrul tonal de , va facilita demersul de amplificare sonoră ce precede culminația dinamică și tensională corespondentă primului climax al lucrării ( f - più f ). În mod suplimentar, aceasta se va realiza prin dinamizarea gradată a liniei melodice interioare (tenor) și sublinierea sopranului din vârful acordurilor (prim-planul discursului), evitându-se, în același timp, tendința de accelerare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
en animant), precum și sonoritatea disonantă a armoniilor cu septime, accentuată la rândul ei de prezența duplicată a acestora. Plasarea ulterioară a formulei ritmice în registrul grav, cu accentuarea timpilor II și V, va potența suplimentar energica dinamizare sonoră a momentului tensional. Afirmația unei versiuni rezumative a temei de vals, în care timpii tari ai măsurii apar adesea anticipați de un amplu arpeggiato concluzionează secțiunea mediană odată cu restabilirea mișcării lente a introducerii (mouvement). Secțiunea finală a preludiului debutează cu scurte intervenții ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ritmului punctat pare investită cu o funcție esențială în contextul acumulărilor dinamice majore. Argumentul afirmației îl constituie însăși plasarea și utilizarea sa insistentă în momentele decisive ale construcției narative. Astfel, îl putem regăsi ca element vital în 266 demersul acumulării tensionale majore a punctului culminant (più f - ff - cresc.). Secțiunea finală debutează cu aceeași melodie amabilă în fa major, brusc întreruptă de expresia unei intervenții discrete, ce surprinde prin caracterul străveziu al discursului melodic expus în pp lointain et léger (îndepărtat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a poco cresc. - f ) i se asociază activarea unui nou registru de discurs (ascensiunea „în premieră” spre registrul acut), aspect ce stimulează receptarea acestui episod ca un act esențial al construcției retorice. Preocuparea pentru investirea traseului melodic cu multiple sensuri tensionale generează un caleidoscop de variații ritmice rezultat prin plasarea diferențiată a accentului în cadrul structurii metrice. Operând o detensionare a atmosferei instituite anterior (doux et lié - blând și legat), secțiunea mediană a preludiului recurge la o evidentă augmentare a valorilor de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
datorează relației intime pe care o are tumora cu trunchiul cerebral, vasele sanguine și nervii cranieni. În mod particular, tracțiunea planșeului ventriculului IV în încercarea rezecției complete a tumorii, poate provoca reacții cardio-circulatorii cu risc vital (tulburări de ritm, creșteri tensionale), care pot influența mortalitatea/morbiditatea operatorie. Rezecția chirurgicală a ependimoamelor cu localizare supratentorială este mai facilă, având în vedere implicarea mai rară a unor structuri anatomice de importanță critică [35,36]. Radioterapia rămâne tratamentul adjuvant standard în cazul rezecției tumorale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]