672 matches
-
însă o măsură logică, având în vedere că regimul hiposodat facilitează acțiunea medicației antihipertensive, în primul rând a celei care interferă cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron. Controlul tensional adecvat. Numeroase studii efectuate în ultimii douăzeci de ani au evidențiat că un control tensional strict (sub 130/85 mmHg sau chiar sub 125/75 mmHg), indiferent de agenții terapeutici antihipertensivi utilizați, determină încetinirea ratei de degradare a RFG cu cel puțin 2 ml/min/an. Ca urmare a acestor date, ghidurile de hipertensiune recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
recomandă: Reducerea TA <130/85 mmHg la pacienții cu BCR stadiile 1-4 și cu proteinurie <1 g/24 h Reducerea TA sub 130/85 mmHg la pacienții cu BCR stadiile 1-4 cu proteinurie >1 g/24 h Frecvent, aceste ținte tensionale sunt dificil de obținut în BCR, fiind necesare multiple antihipertensive în doze mari. Interferarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) Numeroase studii experimentale au evidențiat rolul nefrotoxic al angiotensinei II și al aldosteronului. în BCR, în special nivelurile locale, tisulare, ale acestor doi
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
min) eficiența dializorului (parametri precum suprafața, clearance-ul pentru uree, clearance-ul pentru molecule cu greutate moleculară medie) greutatea moleculară a solviților timpul de dializă Evaluarea eficienței hemodializei se realizează prin: evaluarea clinică (starea generală, starea de nutriție, prezența foetorului uremic, controlul tensional) parametri biochimici (uree, creatinină, albumină serică) parametri specifici: rata de reducere a ureei (preversus post-dializă) - normal >70 % parametrul Kt/V (unde K definește parametrii dializorului, t reprezintă factorul timp, iar V este volumul de distribuție a ureei, dependent de dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nu trebuie să fie ≤110/80 pentru a se evita ischemia coronariană și cerebrală. Evaluarea afectării organelor țintă trebuie efectuată sistematic, având în vedere importanța patologiei vasculare. Frecvent, datorită disautonomiei vegetative, pacientul dializat prezintă abolirea ritmului nictemeral fiziologic, cu valori tensionale nocturne identice sau mai ridicate față de cele diurne. Ca urmare, monitorizarea automată ambulatorie a TA este indicată periodic la acești pacienți. Dacă ajustarea greutății ideale nu determină normotensiune, este indicat tratamentul medicamentos. Alegerea clasei de medicamente se face în funcție de patologia
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
două categorii de stimuli: • variațiile de osmolaritate: pragul de declanșare a setei este de 300 mOsm/kg apă, superior pragului de secreție a hormonului antidiuretic (ADH) care este de 280 mOsmol/kg; • variațiile hemodinamice (în caz de modificări volemice și tensionale importante). Aportul de apă din alimente este de aproximativ 1l/zi. Apa endogenă, provenind din oxidarea lipidelor, glucidelor și proteinelor, reprezintă 200 - 500 g apă zi. Aportul mediu zilnic de sodiu este de 100 - 200 mmol. Absorbția sodiului are loc
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
programul terapeutic (28). Anemia diluțională, rezultat al retenției hidrosaline este ușoară ca magnitudine (scăderea hemoglobinei cu maximum 1 g/dl), iar expresia clinică este discretă (7). Se mai descriu și alte efecte deocamdată insuficient documentate cum ar fi: scăderea valorilor tensionale, scăderea PAI-1 și scăderea agregării plachetare. Rosiglitazona se metabolizează aproape complet în ficat de către citocromul P450 CYP2C8 care metabolizează doar câteva alte medicamente (de exemplu, cerivastatin) având deci un potențial de interacțiune medicamentoasă redus (30). Pioglitazona se metabolizează în cea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
diabetul zaharat și hipertensiunea arterială ale căror complicații cardiovasculare sunt bine cunoscute, discuția de față se va referi în special la argumentele care susțin declanșarea proceselor degenerative vasculare în sindromul insulinorezistenței, în care tulburările de glicoreglare sunt minime, iar creșterile tensionale, numai discrete. Într-un studiu în care s-a urmărit mortalitatea cardiovasculară înregistrată pe o perioadă de 10 ani (studiul Bedford) și în care au fost incluse 3 grupe de persoane (normoglicemici, cu toleranță alterată la glucoză și diabet zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
reflexie a undei de puls și creșterea amplitudinii maxime în telesistolă (augmentare). Modificarea, frecventă la vârstnici, determină: -creșterea TA sistolice cu cel puțin 40-50 mmHg și risc de HTA sistolică izolată; -TA centrală aortică crescută, superioară celei măsurate convențional; -profil tensional particular, cu creșterea TA diferențiale prin scăderea TA diastolice; -creșterea TA diferențiale influențează direct hemodinamica cerebrală și renală, substrat al declinului funcției renale - scăderea clearence-ului de creatinină, microalbuminurie, și cerebrale - alterare status cognitiv și intelectual; -scăderea TA diastolice care compromite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
ore sau, o singură valoare a TA diastolice mai mare sau egală cu 110 mmHg”. În 1990, (51) HTA apărută în sarcină a fost clasificată în: - HTA cronică: diagnosticată anamnestic sau pe baza măsurătorilor de la începutul sarcinii, pe baza valorilor tensionale crescute înainte de săptămâna 20 de sarcină, care persistă postpartum. Prognosticul materno-fetal este bun. - Preeclampsia: cea mai gravă formă de HTA în sarcină, ce apare mai ales la nulipare după săptămâna 20 de sarcină și este definită prin triada: HTA + proteinurie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
cu NFD. O distincție clară între preeclampsie și agravarea unei HTA cronice preexistente, la o pacientă cu NFD (ce este deja proteinurică) este practic imposibilă, putând vorbi de un „sindrom similar preeclampsiei”. Se consideră că o creștere rapidă a valorilor tensionale, asociată cu apariția edemelor generalizate și o rapidă accentuare a proteinuriei s-ar datora preeclampsiei suprapusă pe o HTA cronică la o gravidă cu NFD. În prezent, se consideră că preeclampsia este complicația maternă cea mai gravă la gravidele cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
de preeclampsie în sarcina diabetică. Patogeneza HTA în sarcina diabetică Dacă la gravidele cu T1DM, mai ales la cele cu durată lungă a DZ, nefropatia diabetică reprezintă cauza cea mai frecventă a HTA, la cele cu T2DM și DG, valorile tensionale ridicate sunt parte integrantă a unui complex de alterări metabolice și hemodinamice, alături de hiperinsulinism și insulinorezistență, denumit „sindrom plurimetabolic”. Sarcina fiind per se un status insulinorezistent s-a observat, chiar la gravidele nediabetice și fără HTA, o corelație strânsă între
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
o narațiune dacă se individualizează prin temporalitate minimală (după care evenimentele se desfășoară succesiv), unitate tematică centrată în jurul unui actor-subiect, de regulă antropomorf, unitate de acțiune, concentrată în transormarea unei situații inițiale într-o stare finală (ca mod dinamic și tensional de instaurare a unui dezechilibru-"punerea în intrigă"), ordine cauzală, previzibilă, transparentă (suicidul lui Werther), ordine acauzală, incalculabilă (suicidul Annei Karenina). Simpla adiționare de secvențe prin care se succed acțiuni, din care intriga este exclusă, nu conduce la realizarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la Întâlnirea inspirată dintre lumea exterioară a tuturor ideilor posibile aflate În muzeul imaginar al umanității, și lumea interioară a aspirațiilor, a trebuințelor semnificative resimțite În viața cea mai concretă cu putință. Prin urmare viziunea este produsul armonizării unei stări tensionale Între lumea spirituală și aceea materială. Este procesul de Înființare, de apariție a unei ființe noi, specific creației. Administrarea cu succes a unei localități nu este posibilă fără existența unei viziuni Înțeleasă În acest fel. Din nefericire puțini știu că
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
genera gaze. În gangrena gazoasă există un miros fetid caracteristic iar starea generală este puternic influențată [6]. Apare prăbușire circulatorie periferică, stare de prostrație și febră moderată. În infecțiile piogene, tabloul este diferit, fiind vorba de febră mare, fără cădere tensională iar local lipsesc culoarea și mirosul caracteristic. 9.2.5. TRATAMENT 9.2.5.1. Tartament profilactic a. Tratament precoce și adecvat al plăgilor: toaleta primară cât mai precoce; îndepărtarea reziduurilor și corpilor străini; debridare corectă; drenaj larg; antibiotice local
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
datorează relației intime pe care o are tumora cu trunchiul cerebral, vasele sanguine și nervii cranieni. În mod particular, tracțiunea planșeului ventriculului IV în încercarea rezecției complete a tumorii, poate provoca reacții cardio-circulatorii cu risc vital (tulburări de ritm, creșteri tensionale), care pot influența mortalitatea/morbiditatea operatorie. Rezecția chirurgicală a ependimoamelor cu localizare supratentorială este mai facilă, având în vedere implicarea mai rară a unor structuri anatomice de importanță critică [35,36]. Radioterapia rămâne tratamentul adjuvant standard în cazul rezecției tumorale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
creșterii PIC în mecanism patogenic și din progresia simptomelor caracteristice, a căror intensitate poate depăși chiar simptomatologia bolii inițiale. Presiunea intracraniană Presiunea intracraniană este presiunea intrinsecă dezvoltată de structurile endocranio-spinale (parenchim nervos, sânge și LCS) și rezultată din efectul forțelor tensionale ale conținutului asupra învelișului limitant dural. Factorul determinant al presiunii intracraniene este reprezentat de volumul și distribuția apei în spațiul craniospinal. Valorile presiunii intracraniene se raportează la valoarea presiunii atmosferice. Obișnuit presiunea intracraniană (PIC) are valorile normale medii cuprinse între
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
proces istoric se remarcă prin faptul că poate fi înțeles ca o "cupolă" ce închide în sine o serie de fenomene care urmează o anumită logică. Am în vedere aici o serie de dezvoltări interne, dezvoltări intra-globalizante, care sugerează concentrarea tensională a anumitor diade (sau opoziții binare) în cadrul globalizării. De aceea, putem vorbi despre aspecte diferite ale procesului globalizării, precum unitate și diversitate, integrare și fragmentare, universalizare și particularizare, convergență și divergență și așa mai departe. Toate aceste diade opozabile rezultă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
deci ca agent eliberator dintr-o realitate și ordine inerte, dar, implicit, și ca factor de Întemeiere a unui alt spațiu, mai autentic-vital, al unei alte realități: un real imaginar sau un imaginar real, ce se constituie tocmai pe direcția tensională trasată mai sus: În funcție de o opoziție-negație și, totodată, de o aspirație reparatoare care păstrează Înscrisă În ea urma revoltei inițiale. Căci nu pentru a se instala comod și definitiv În universul imaginar scrie poetul, și nu pentru a decanta din
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
antipatie organică”. Memoria și noutatea, trecutul și viitorul, amintirea și „dorul nedefinit” pot coexista În poem („vreau acest paradox: memoria și noutatea”), de vreme ce constituie Însuși fluxul vital care este scrisul. Esențială e forța lor de șoc, insolitul Întîlnirii unor poli tensionali capabili să dea naștere „fulgerului unei imagini”, „iluminării” tulburătoare, viziunii; loc mitic al coincidenței contrariilor, al interferenței dinamice dintre real și imaginar, dintre eu și univers, Într-o „incandescență sublimă”, - trimițînd spre ceea ce Breton numește, În Suprarealism și pictură (1928
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
omului și interzicînd astfel accesul la „miracolul” universal („Nu e voie să rîzi sau să plîngi decît Într-o gamă a solfegiului de monede” - citim În Pădurile orchestre). Or, pentru Voronca, la fel ca pentru alți poeți de avangardă, mobilul tensional care alimentează subtextual demersul „poetizant” este tocmai amenințarea stagnării spirituale, a cantonării În tiparele comode ale unei existențe În care filonul liric riscă să secătuiască. Poemul devine atunci un soi de compensație, o Încercare de resuscitare a imaginarului Încătușat, o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fi captat în plasa unor considerații extranee.”5 Criticul este dator să capteze unicitatea operei de artă, timbrul ei inconfundabil, substanța intimă. Streinu a dezvoltat în acest sens teoria originală a dubletelor artistice, care ar fi - în concepția sa - opozițiile tensionale inerente, care dau viață și originalitate 1 op. cit., p. 37 2 op. cit., p. 38 3 op. cit., p. 39 4 Florin Mihăilescu - Conceptul de critică literară în România, vol. I, București, Editura Minerva, 1976 5 idem, p. 407 107 operei de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
educativă. Astfel, relațiile de competiție permit o învățare imediatși eficientă, genereazforme de emulație, faciliteazconturarea și cultivarea aspirațiilor elevilor la competiție și cultură. în același timp, însă, nu trebuie suităm faptul cele genereazși unele efecte negative, constând în apariția unor stări tensionale disonante, a unor manifestări de invidie și orgoliu, precum și a unor fenomene secundare negative la nivelul scopurilor educaționale. Asemenea efecte negative și fenomene secundare pot fi preîntâmpinate prin mai multcomunicare și cooperare, întrajutorare, orientându-i pe elevi svadși sînțeleagdiferențele dintre
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
și recuzită lirică, o poezie în care eul poetic se raportează critic la universul literar, construindu-și unul propriu prin repunerea în discuție a structurilor clișeizate. În modernism, arta poetică, specie de sine stătătoare, se impusese ca expresie a stării tensionale pe care o încerca creatorul aflat într-o continuă căutare a formulei ideale pentru exprimarea inefabilului. Deconstrucția prin parodie a unui astfel de text o întâlnim la Geo Dumitrescu, în Portret, la care abordarea acestei specii literare devine prilej de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
își găsește justificarea datorită prezenței variatelor paratonii (episodice, jenante); ̀ n cazul unui tablou clinic care nu relevă leziuni organice și în perspectiva unei reeducări calitative, masajul urmăre ște să-l ajute pe pacient să-și controleze mai eficient manifestările tensionale. Prima sarcină a kinetoterapeutului este de a detecta paratoniile care afectează musculatura striată, care se găsesc, de regulă, la nivelul diafragmului (deci în afara posibilităților de aplicare a masajului), a mușchilor inspiratori toracici și a mușchilor gâtului. Lista acestor localizări nu
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
musculatura striată, care se găsesc, de regulă, la nivelul diafragmului (deci în afara posibilităților de aplicare a masajului), a mușchilor inspiratori toracici și a mușchilor gâtului. Lista acestor localizări nu este fixă și nu reprezintă o regulă, deoarece semne ale stării tensionale a bolnavului mai pot fi depistate și la nivelul spatelui, umerilor, feței și mâinilor. Masajul se aplică, ca și ședințele specifice de reeducare, în afara perioadelor de criză, iar contribuția acestuia ̀ n cadrul programului complex kinetoterapeutic, variază în funcție de reactivitatea și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]