4,311 matches
-
ca tot ce-i atacat de viață. Când spui timp, spui vătămare, și ce vătămare!" în capul volumului. Grigore Scarlat nu privește timpul sub latura lui constructivă, ca testare și împlinire, ci îl vede aducând numai decrepitudine, rarefiere, diluare. Astfel, tentația abstracției este alăturată ideii perechii platoniciene: "Și chipul Femeii/ Se luminează când/ Frânturi de cuvinte, silabe,/ Ne adună, ca-ntr-un snop,/ Să fim aceiași/ Pentru totdeauna." (p. 12) Tocmai de aceea, poetul aspiră să găsească formele imuabile. Își visează
Resuscitarea romantismului by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/16716_a_18041]
-
ci doar a exteriorului dușmănos, fiind procedee de salvare a ceea ce este într-însul imuabil. Barocului comportamental i se asociază setea de cunoaștere, un soi de baroc gnoseologic. Lacom să vadă totul, Ulise luptă împotriva amneziei, ca și a tuturor tentațiilor ce l-ar fi putut opri din drumul său (lotusul, mistrețul zeiței Circe, nemurirea promisă de Calipso, șederea lîngă frumoasa Nausicaa), pentru a "învăța" cît mai multe. Faptul că a dorit să audă cîntecul sirenelor, acceptînd să fie legat de
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
a societății), în locul clasicei exigențe de întărire a eului în raporturile sale cu sinele și cu supraeul. Din păcate, cartea lui Miller, deși confirmă prin informație și prin nuanțe oportune pregătirea și experiența clinică a autorului, cedează încă din proiect tentației de a împărți în stânga și-n dreapta sfaturi despre cum ar fi mai bine să se procedeze în varii situații de viață. Autorul uită cu competență și narcisism că nu o soluție sau alta - clamată și generalizată, ci dinamica însăși
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
Pintilie, Andrei Șerban; momente de mare efervescență teatrală, care urmau unei perioade de înăbușeală, o vreme mocnită. În '68 sau '69 a fost la București sesiunea Institutului Internațional de Teatru la care au participat importante personalități ale teatrului european. Existau tentații multiple, publicul era confruntat cu dificultatea alegerii, cu deruta obțiunii. În același timp, pe scene diferite se jucau spectacole mari. Vizionând aceste spectacole de mare ținută, o importantă personalitate a teatrului internațional a declarat atunci: "la București s-a mutat
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
măsură mai mare sau mai mică, toți protestatarii de azi sunt în pericol psihologic de instalare comodă într-o disidență întârziată și la modă. Majoritatea chiar o fac. Culpabilitatea, deși în cea mai mare măsură inconștientă, e foarte mare, iar tentația de a o nega retrospectiv se dovedește incredibil de proteică. Mă refer, desigur, la culpabilitatea individuală, dar și la una colectivă, culturală, fără repere individuale concrete, motivată de imaginea unei disidențe românești sumare, cel puțin ca producție intelectuală.) Asaltul vulgarității
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
a surprinde în eseurile discutate tocmai ceea ce este simptomatic pentru o etapă sau alta din evoluția societății noastre. În rest, volumul poate părea destul de anost, opțiunea pentru formula aceasta, de tip compilație, trădează o doză considerabilă de prudență, iar "fascinanta tentație" a confruntării cu textul caragialian este sistematic reprimată. Aceasta nu înseamnă însă că demersul său este cu totul lipsit de utilitate; dimpotrivă, cartea poate prezenta interes pentru oricine dorește să se inițieze în vasta exegeză consacrată operei lui Caragiale (în
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
prin drenajul memoriei orientale și prin contaminarea vizibilă cu hieratica bizantină. Din punerea simultană în criză a celor două modele culturale și filosofice, se nasc atît statica și masivitatea formelor, asimilabile unui romanic tardiv și unui primitivism bizar, cît și tentația întoarcerii la preluarea decorativă, în plan, a unor elemente de drapaj bizantin, așa cum încercaseră, cu mulți ani în urmă, Ivan Mestrovici și Dimitrie Paciurea (în Madona Stolojan). Dar dacă Mestrovici și Paciurea făceau doar un experiment de limbaj, încercau o
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
ordonat: când despre istoria culturală a zarurilor, când despre psihanaliză, când despre psihoistorie; când comparatist, când hermetic, iar alte ori chiar filosofic. Puținele elemente recurente se convertesc în chei de boltă ce încheagă - arhitectonic - volumul (raportul fond-formă, tandemul Schopenhauer-Nietzsche sau tentația criticii arhetipale), ilustrând un autentic sistem critic. Acest sistem își demonstrează valabilitatea prin perfecta adecvare a metodei la obiect. Un exemplu în acest sens îl constituie eseurile dedicate triadei Noica - Pleșu - Liiceanu; două perspective diacronice, adică două amendamente: descoperirea unei
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
atare, ies din hieratica axiomei grafice, explodează în structuri irepresibile și forțează, pînă la anulare, limitele pînzei. Există, în această dorință de organizare și de acoperite a suprafețelor mari, a spațiilor din tablou și de dincolo de ramele sale, o puternică tentație a posesiunii, a supunerii simbolice a realului, a codificării lumii vizibile în totalitatea ei, dar și o spaimă profundă de vid, un disconfort ontic în fața golului, a acelui gol prin care nu răzbate nimic în afara foșnetului mătăsos al aripilor morții
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
Québec-ului și de la ecologie la implicarea americană peste hotare. Războiul în epoca modernă? Cea mai importantă meserie, citează A. Sasu, pentru că, se pare, doar războiul mai poate trezi conștiințele. Iar conștiința criticului devenit diarist este una acut postmodernă, suferind de tentația viziunii globalizante și lăsându-se în același timp pradă unei fragmentări culturale născute din incapacitatea de a (mai) cuprinde lumea dintr-o singură privire. A te lăsa cuprins în profunzimile unei asemenea conștiințe - altfel spus, a citi acest Jurnal american
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
receptare. Dincolo de faptul că doi dintre ei, Aneta Drăgușanu (care, de altfel, este și născută în România) și Gheorghi Petrov au fost elevii lui Corneliu Baba, spiritul întregii expoziții este unul cu care sîntem familiarizați în mod natural. Reflexele postbizantine, tentațiile spiritualiste și construcțiile rafinate, asimilabile oarecum tendinței neotradiționaliste din arta românească de astăzi, așa cum se manifestă ele în pictura lui Bogdan Alexandrov și a lui Tsvetan Timoteev, se întîlnesc cu subtilele construcții cromatice și cu viziunile scenografice ale Anetei Drăgușanu
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
Matei Stârcea Crăciun Un an electoral, ca moment aparte, presupune cu necesitate difuzarea unor bilanțuri serioase, izbăvite de tentația pentru hipertrofierea momentului trăit, căreia atât mass-media, cât și discursul politicienilor le cad victimă în mod constant. Specialiștii sunt primii îndreptățiți să configureze, pentru înțelesul tuturor, tabloul cuprinzător al situării României în lume. Desigur, ieșiri la rampă ale unor istorici
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
eradicabilă cu condiția de a fi abordată lucid, matur, fără false pudori, de ansamblul societății civile și deopotrivă de instituțiile societății. Desigur, părerile împărtășite de profesioniști pe o temă dată comportă și ele variații, contradicții, imperfecțiuni, nu sunt imune la tentația mistificărilor. Dar, cum argumentele puse în joc țin de exigențele de obiectivitate ale demersului științific, se poate spera că ele vor propulsa dialogul public către un registru mai adânc de analiză, spre beneficiul de credibilitate pe termen lung atât al
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
viață, montînd ceea ce este considerat a fi suma gîndirii și a expresiei teatrale. Dacă ne amintim cum Liviu Ciulei a schimbat reperele teatrului românesc prin eleganța stilistică din Cum vă place, sfidare a realismului terestru practicat atunci pe scenă, înțelegem tentația de a monta spectacolul Hamlet epurat de aluviunile zgomotului modern și postmodern, simplu în expunerea datelor tragediei. Spectacolul citește textul, limpezit prin traducerea Ninei Cassian de reperele temporale și spațiale care l-ar situa într-o anume epocă și un
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
iunie"/ "ne-am văzut prin iunie". Construcțiile cu prin înseamnă nu numai "într-un moment neprecizat din intervalul...", ci și "parcă", "cred", "nu sînt sigur". Investigația formelor impreciziei nu e cu totul inocentă: oricît ar fi de riscante speculațiile extralingvistice, tentația lor e mare. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură multiplicarea formelor vagi e o tendință a limbii sau a uzului, o trăsătură structurală sau una culturală. De la ipotezele pragmatice, sociolingvistice sau cognitive se poate ajunge chiar la clișeele "etnice
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
de singur/ pustiul de blînd" (În seara lină). Dar se impune cu putere cealaltă latură, terestră, a acestei producții, manifestîndu-se în chiar cuiburile pietății. Spiritualizarea eului își descoperă un caracter egolatoru, nu e doar proslăvire a Domnului, ci și luciferică tentație de-a se planta în centru, de-a fi el însuși celebrat: Fericirea mea/ e-nceputul ființei -/ ce-am voit ca putere/ mi se-mplinește ca duh/ Mă știu mă absorb/ aripi de peste văzduh/ sînt centrul,/ atotcunoștinței!" ( Fericirea mea). Poetul
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
a făcut asistență de regie la Impressions de Pelléas, după Debussy, la Teatrul Bouffes du Nord de la Paris. Tot ce i s-a întîmplat artistic lui Felix Alexa pînă acum poate fi pus în primul rînd sub semnul acumulării, al tentației de a se defini și așeza în raport cu ceilalți și cu universul. Este printre regizorii tineri care a reușit din prima, fără echivoc, dar am simțit întotdeauna că Felix Alexa are puterea interioară care să-l facă să știe exact cîtă
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
Puterea democratică. Ispite și primejdii Cu aceasta nu trebuie să credem că am atins perfecțiunea și că istoria se sfârșește într-o beatitudine absolută, cum ne asigură Fukuyama. Nu, omenirea se confruntă cu noi probleme, cu noi pericole și noi tentații ce se cer consemnate lucid. Problema fundamentală este aceea a tensiunii "particular-universal" sau, altfel spus, între varietate și uniformitate. Democrația globalizatoare va trebui neapărat să găsească modalitatea de concordanță și conlucrare între două valori pozitive: identitatea națională și exigențele globale
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
În privința acesteia premierul Isărescu a avertizat de mai multe ori că e un pericol financiar pentru oricine își depune banii acolo. Ceea ce însă n-a determinat prea mulți depunători să-și retragă banii de acolo. Dimpotrivă, ca și la FNI, tentația dobînzii foarte mari și reclamele agresive i-au anesteziat pe depunători. Totuși nu e tocmai lesne de înțeles cererea de despăgubire din partea guvernului a celor care au riscat la FNI. Guvernul nu are economii personale cu care să-i sprijine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
care își afișează, pe alocuri, conformismul, schițând masca unui inocent uneori stângaci, cartea lui Daniel Pișcu își lasă cititorul să ghicească, în același timp, figura poetului care explorează limitele limbajului și jocul halucinant al realităților. O carte indecisă parcă între tentația unei narațiuni "inocente" în cheie realistă și o compoziție kitsch a realității, Mă chemau păsările trezește cu siguranță interesul cititorului pentru opțiunile viitoare din proza lui Daniel Pișcu. Daniel Pișcu, Mă chemau păsările, Ed. Augusta, Timișoara, 1999, 72 p., f.
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
eterne dispute între fidelitate și ingratitudine, rivalitate și solidaritate, inconstanță și consecvență, dezamăgire și speranță. Totul concertat într-un subtil discurs ironic (fiindcă, totuși, este vorba de "o lume pe dos"!) despre bucuria de a trăi viața din plin, refuzând tentația unei muzeale "siguranțe" a zilei de mâine în favoarea unei hedoniste escapade cu prietenii adevărați, care se pot identifica ușor cu Domnul Cartof, Șunculiță, Cățelul cu arc sau Dinozaurul Rex dincolo de ipostaza lor pasageră de "jucării ale destinului". Capabile să umple
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
arid exercițiu de stil autoimpus la a patra ecranizare a romanului lui James M. Cain " Poștașul sună întotdeauna de două ori", pariu al regizorului György Fehér ce și-a dorit o peliculă asemeni unei cópii de film vechi. În schimb Tentația lui Joaquim Leitào (Portugalia-Brazilia, 1997) pare un episod dintr-o telenovelă de ultima oră în care un preot fără prejudecăți își urmează iubita în viciu reușind salvarea pentru amîndoi. Datorită forței iubirii, transmisă deopotrivă prin nebunie și obsesie, peste trei
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
evenimente cunoscute din presă ("Efervescență la Kremlin. Gorbaciov e pe punctul să reușească o mare lovitură..."; "Alegerea lui Bill Clinton: o comedie americană în care vulgaritatea și brutalitatea se iau la întrecere..." etc.) O gândire provocatoare Jurnalul lui Cristian Bădiliță - Tentația mizantropiei - are un mai mare grad de subiectivitate - este vorba de o subiectivitate asumată (autorul, încă tânăr, sfidând riscurile pe care le implică împărțirea lumii în eu și ceilalți). Cristian Bădiliță este, după cum se știe, un tânăr poet și eseist
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
să ajungă un mare scriitor și să facă epocă în istoria culturii române dacă: 1. Evită să se transforme dintr-un expert în religia ortodoxă într-un ortodoxist. Deja se observă o tendință de ideologizare a scrisului său. 2. Refuză "tentația mizantropiei". Nu pretinde nimeni, în mod naiv, că marii scriitori îi iubesc pe oameni (deși unii chiar îi iubesc). însă este sigur că ei își privesc semenii cu respect și speranță, fie și numai pentru că în mințile lor și ale
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
deși unii chiar îi iubesc). însă este sigur că ei își privesc semenii cu respect și speranță, fie și numai pentru că în mințile lor și ale urmașilor lor și ale urmașilor urmașilor lor își pun la păstrare opera. Cristian Bădiliță, Tentația mizantropiei (Stromate), jurnal, Iași, Ed. Polirom, col. "Ego", 2000. 198 pag.
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]