12,674 matches
-
sine înțeles că această preocupare n-a fost doar de ordin istoric, ci și apologetic. Aceste cataloage trebuiau să dovedească atât vechimea credinței creștine, cât și continuitatea ei de-a lungul vremii. Avem aici un mod destul de formal în ce privește alcătuirea teologiei patristice și se poate spune că ea decurge din chiar modul cum a fost folosită. Este însă evident că această manieră mai mult istorică de a aborda pe Sfinții Părinți urmărea păstrarea amintirii lor căci, dacă n-au fost uitați
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
talent personal și toate însușirile în slujba Bisericii 36. Mai mult decât atât, Părinții sunt autorii regulei de credință, dezvoltată în simboale și în hotărâri ale Sinoadelor ecumenice, baza trinitară și hristologică a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (...) Părinții au creat teologia prin încrederea într-o coeziune internă între har și rațiune, adică printr-o opțiune apărută din întâlnirea dintre credința creștină și spiritul grec, inaugurând un dialog căruia toți creștinii îi rămân tributari. Părinții ne învață fidelitatea față de Evanghelie, plenitudinea vieții
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
1984, p. 34. 11 Sfinții Părinți - tâlcuitori autoriza i ai Sfintei Scripturi și misionari destoi l, operele rat inspirate, deosebindu-se de celelalte numite apocrife, astfel ei au ț nici ai Bisericii Sfinții Părinți nu au oferit doar lucrări de teologie dogmatică, pline de exprimări filosofice creștine sau opere cu un conținut moralizator și duhovnicesc, ci ne-au dăruit, tălmăcit și transmis nealterată Sfânta Scriptură. Învățătura Mântuitorului Hristos nu poate fi înțeleasă corect fără ajutorul Părinților, care, tălmăcesc și, până la un
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
se recomanda și se practica, spre exemplu în școala catehetică de la Alexandria, principiul conform căruia, înainte de însușirea Sfintei Scripturi și primirea Botezului era necesară împroprierea culturii profane, lucru împlinit de aproape toți Părinții. Problemele culturii patristice erau numeroase și complexe: teologie, antropologie, educație, sociologie, cult, istorie, misiune variată, oratorie sacră, filocalie, artă literară în proză și versuri etc., dar operele de controversă și de dialog sunt printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care ză de efortul de a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dezvoltate și așezate în lucrări scrise, ajungându-se la un adevărat gen literar apologetic, care prin numărul și varietatea reprezentanților săi, prin diversitatea chestiunilor pe care le ridică, prin metodele folo l la care erau duse discuțiile au pus bazele teologiei ca știință 68. Deși s-au arătat adversari neîndurați al păgânismului, Părinții au încercat totuși unele apropieri între doctrina creștină și cea elenică - întâi pentru că analogiile erau uneori izbitoare, în al doilea rând pentru motive de tactică misionară. Din contactul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
a deforma și 65 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., p. 32. 66 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 9. 67 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, Sfinții Vasile, Grigorie și Ioan, îndrumători ai teologiei actuale, în rev. Mitropolia Ardealului, XVIII (1973), nr. 1-2, p. 43. 68 J. Geffcken, Das Christentum im Kampf und Ausglach mit der griechisch - römischen Welt, 3-e Aufl., Leipzig-Berlin, 1920, pp. 26-28. 17 efort de cunoaștere deoarece pun la capătul drumului
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
reținând și elemente substanțiale ale umanismului greco-latin, ca: prețuirea rațiunii, armonia ființei umane, valoarea virtuții. Umanismul patristic urmărește dăltuirea creștinului ca chip al lui Hristos 76. În felul acesta, ei au valorificat pozitiv cultura și știința vremii lor în folosul teologiei, au izbutit să facă o <<sinteză vie>> între credința creștină și cultura vremii lor. Efortul lor de elaborare ne edifică în sensul că fondul teologiei autentice și vii este Revelația divină transpusă în miezul vieții creștine, tălmăcită și formulată în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
76. În felul acesta, ei au valorificat pozitiv cultura și știința vremii lor în folosul teologiei, au izbutit să facă o <<sinteză vie>> între credința creștină și cultura vremii lor. Efortul lor de elaborare ne edifică în sensul că fondul teologiei autentice și vii este Revelația divină transpusă în miezul vieții creștine, tălmăcită și formulată în haina culturii și științei din vremea respectivă 77. Părinții Bisericii - apologeți ai credinței creștine și fervenți combativi ai imoralităților și învățăturilor greșite 73 Louis Meyer
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ale secolului lor, pe care, mai târziu, după convertire, au pus-o în slujba noii lor credințe 107. Efortul teologic al Părinților Bisericii este dominat de grija de a teologhisi în conformitate cu nevoile și aspirațiile vremii lor, de a elabora o teologie cât mai actuală, adică cât mai necesară și mai folositoare epocii lor. În ce privește forma, ei s-au străduit să-și îmbrace pe cât posibil gândirea în categoriile filosofice și științifice ale epocii lor. Cu alte cuvinte, ei au fost teologi ai
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pp. 106-107. 108 Radu Preda, art. cit., p. 87. 109 G. Bardy, op. cit., pp. 11-12. 25 protestul lor împotriva frumuseților literare 110. Prin urmare, literatura patristică are și o valoare artistică de netăgăduit. Părinții Bisericii - modele de viețuire creștină Dar teologia patristică nu cuprinde numai cunoștințe, ci și credință caldă, trăire evanghelică și dorul Împărăției lui Dumnezeu 111. Starea spre care aspiră Părinții nu este departe de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din ajunuri, din posturi
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Anii cei mai buni ai părintelui Stăniloae, astfel cum îi evocă fiica sa, fuseseră desigur ce de la Sibiu, unde prin bunele oficii ale mitropolitului Bălan fusese numit (după doctoratul cu teza despre patriarhul Dositei al Ierusalimului) profesor la Academia de Teologie. Acolo va preda dogmatică și în 1937 i se va oferi și rectoratul. Din 1934 conduce ziarul Telegraful român unde publică și o seamă de articole critice vs. "Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie", ceea ce n-a
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
Rectorat și se stabilește definitiv la București, profesorul publicase deja 4 volume din Filocalia, Viața Sf. Grigore Palama, Ortodoxie și românism, Isus Cristos sau restaurarea omului. Era prea cunoscut ca să nu i se ofere un post la catedra Institutului de Teologie și chiar o locuință destul de precară, unde va locui aproape 30 de ani. Autoarea susține că părintele Stăniloae n-a făcut parte din grupul Antim și mișcarea spirituală Rugul Aprins, deși în 1958 va fi arestat și condamnat la cinci
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
zis Drisu), Ioan Alexandru, Matei Gavril, Angela Marinescu, Mircea Ciobanu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Iordan Chimet, Dan Ciachir. În 1984 Lidia Stăniloae, încurajată chiar de părinți, ia drumul exilului și se stabilește la Freiburg. Nepotul Dumitraș urmează calea bunicului, a teologiei, obținând o bursă în străinătate. Intelighenția bucureșteană bate din ce în ce mai rar la ușa preotului pensionar. Doar vizita lui Daniel Ciobotea, viitorul mitropolit al Moldovei, în care Stăniloae vedea "cel mai valoros dintre discipoli", îmblânzește tristețea celui ce fusese rugat de Mircea
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
decembrie 1989, dar din păcate fără nici un rezultat, nici cel puțin să știm cine au fost "teroriștii". Filosofia și ideologia în perioadele dominate de Istorie încearcă să explice, să determine și să domine gîndirea pentru a rămîne sub teroarea istoriei. Teologia politică a fost înlocuită și filosofia politică și puțini sînt cei care se mai întreabă: "Cum se poate trăi printre monștri, nemernici și șarlatani cînd vrei să trăiești o viață frumoasă?" Secularizarea sau laicizarea, urmate de pozitivism, sociologism, empirism, științe
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
motivul apei, și nivelul de adâncime al imaginarului, notând: "Apa reveriei, acordată cu eternitatea, e antagonizată de apa ideologică, simplă metaforă a clipei trecătoare și a sentimentului ireversibilității timpului". De imaginarul benefic al apei e legată și ceea ce se numește "teologia apei". "Vocația ignică, solară", "scenariul de convertire la acvatic" a peisajului teluric, "apa radioasă, exuberantă, ce-și anexează vegetalul și lumina" adună numeroase argumente demne de luat în seamă în ordinea pledoariei "pro-acvatice" construite de interpret. S-ar putea observa
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
un progres (προκοπή) continuu. 22 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 948A. 23 In Canticum canticorum, 5, P. G. XLIV, col. 876 B. Norme de redactare Este expresia transcendenței ousiei divine, forma eminentă a teologiei negative 24. Infinitul divin nu se epuizează niciodată. Fiecare experiență în unirea cu Dumnezeu descoperă sufletului supraabundența energiilor dumnezeiești și îndumnezeitoare, comunicându-i o nouă putere de urcare spre bine, încât sufletul se vede totdeauna la începutul urcușului său: „Pe
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
p. 126. 36 H. J. M. Turner, St. Gregory of Nyssa as a Spiritual Guide for Today, în „Eastern Church Review”, vol. VII, 1975, nr. 1, p. 23; cf. Chișcari Ilie, Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -, http://www.romanialibera.com/ articole/ images/80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Nyss a.pdf p. 21, p. 20 (accesat 28.06.2010); Norme de redactare exprima această idee: comentând Cântarea Cântărilor 5, 4, el vorbește despre fereastra
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
are chef să se ocupe de problemele filialelor. Dar, ca să nu aibă aerul că nu se mai înțelege cu filialele, Vadim a produs o explicație "superioară" pentru decizia lui de a nu mai conduce direct partidul. Își dă doctoratul în teologie și vrea să deschidă un post de televiziune. Dar, n-a uitat să precizeze tribunul, chiar dacă i-a cedat președenția lui Corneliu Ciontu, tot el va fi adevăratul lider al partidului. Mai curînd așa speră CVTudor decît că astfel vor
Onorificul CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11920_a_13245]
-
ORTODOX - CU FOLOASELE, CU ROADELE ȘI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Despre Sfânta Cruce și Postul Ortodox - cu foloasele, cu roadele și cu binecuvântările lor... Introducere În teologia ortodoxă contemporană, problema postului se află prin¬tre preocupările principale. Având în vedere stadiul actual al discuțiilor privitoare la aceasta temă, în cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte ale acestei pro¬bleme, insistând mai ales asupra fundamentelor scripturistice și
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
penitențial al vieții liturgice. Suntem chemați la călătoria postului, prin rânduieli și slujbe speciale, dar și prin autentică trăire. Vorbindu-ne despre acest pelerinaj lăuntric și spiritual către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Părintele Profesor Dr. Gheorghe Holbea - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din cadrul Universității București, ne lămurește cu privire la înțelesul duhovnicesc al postului, și la premisele esențiale ale recuperării relației noastre cu semenii și cu Dumnezeu, precum și despre cum putem dobândi în această perioadă pacea și liniștea sufletească. - Părinte profesor
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
inima postului Crucea jertfei și a biruinței. Venerarea Crucii în mijlocul Postului Mare, de pildă, ducerea ei în procesiune, apare în Biserică ca o adevărată teofanie. Această parusie a Crucii și marea solemnitate a ritului venerării ei evidențiază limpede că, pentru teologia ortodoxă a Crucii, icoanele, moaștele sunt adevărate sfinte taine, mijloace eficace de comuniune în taină cu prezența lui Iisus Hristos. Ritualul intrării Crucii și troparul arată că nu există limită foarte strictă între icoană și euharistie, astfel că venerarea Crucii
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, ed. Institutul de Arte Grafice ,,Dacia Traiana” S.A., București 1947. 3. Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul, Omilii și cuvântări, în col. P.S.B., vol. XVII, ed. IBMBOR, București 1986. 4. Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dicționar de teologie ortodoxă, ed. IBMBOR, București 1994 5. Daniel, Patriarhul B.O.R., Foame și sete după Dumnezeu - înțelesul și folosul postului, Ed. Basilica, București 2008. 6. Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, Învățătura despre post în Biserica Ortodoxă Română, în Studii Teologice
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
lexicului politic, care deci trec neobservate și își păstrează tonul justițiar și partizan. Un exemplu pentru această categorie e oferit de cuvîntul cazuistică, pentru care noua ediție a dicționarului explicativ (DEX 1996) păstrează definiția din ediția anterioară (1975): "parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; p. ext. argumentare subtilă, abilă, sofistică a unor teze
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
teze false sau îndoielnice". Definițiile din anii totalitarismului își dovedesc caracterul puternic ideologizat dacă sunt comparate cu cele din alte dicționare - românești sau străine. în dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (tomul apărut în 1940), cazuistica era "acea parte din teologie care-și propune să rezolve cazurile de conștiință; p. ext. dispoziție spre subtilizare", iar cazuistul - un "teolog care caută să rezolve cazurile de conștiință; p ext. cel căruia-i place a pătrunde pînă în cele mai mici amănunte ale fiecărui
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
ironice - fără a ajunge însă la condamnarea fără replică din DEX. Cum e de așteptat, în țările cu tradiție catolică sensurile cuvintelor respective sunt predominant pozitive; italienescul casistica e definit într-un dicționar recent (De Mauro 2000) ca "parte a teologiei creștine care aplică principiile moralei la cazuri de conștiință specifice, spec. pentru a le clasifica și a extrage din ele norme de comportament"; o nuanță ironică apare doar la casista "teolog expert în analizarea și în rezolvarea cazurilor de conștiință
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]