4,773 matches
-
lui. Cuvîntul "Camil" are deja ceva din aerul inconfundabil al purtătorului. Altfel spus, Camil nu mai e un prenume, ci un personaj, un personaj al cărui portret îl surprinde foarte bine G. Călinescu în Viața românească (în studiul "Camil Petrescu, teoretician al romanului") din 1939: "Cu față de beduin, cu ochi străvezii, el se aprinde, se agită cu atîta ingenuitate, încît nu vede nimic suspect în calmul provocator al celorlalți și mai ales spune lucruri enorme, așa de enorme încît d-l
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
o variantă a respectivului capitol a fost publicată în paginile centrale ale României literare). Lui Iorga, Blaga, Eliade le sunt dedicate subcapitole speciale. "Statul Nou" salazarist, din prima sa fază, e considerat o sursă de inspirație a gândirii corporatiste a teoreticianului Mihai Manoilescu, a acțiunii politice a Regelui Carol II, dar și a ideologiei mișcării legionare. Una dintre conexiunile modest explorate până în prezent (și abia atinsă în lucrarea lui Perdigao) este legătura dinastică dintre Portugalia și România: ca fiu al infantei
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
traduse de Irina Mavrodin); William Styron, Bezna vizibilă. Amintiri despre nebunie (traducere de Mihnea Gafița); Jaroslav Seifert, Toate frumusețile lumii (în traducerea lui Jean Grosu); Jean Cocteau, Opium. Jurnalul unei dezintoxicări (tradus de Luminița Brăileanu). Sunt curios ce va urma. Teoreticianul Mircea Martin nu putea să nu-și cultive și să nu-și etaleze propriile preferințe. Colecția "Cărți cardinale" editează Canonul occidental de Harold Bloom (traducere de Delia Ungureanu, diferită de traducerea existentă deja în română, considerată nefericită), Minima moralia de
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
de proiecte, ca de pildă Hans Moravec (reprezentantul transumanismului - adică omul transferat în computer) sau Eduardo Kac (susținătorul corpului transgenic - un corp în a cărui zestre genetică s-a introdus informația genetică a altui om), primesc replica contestatară a unor teoreticieni ca Katherine Hayles, pentru care "conștiința nu este pur și simplu o colecție a fișierelor de date care pot fi transferate dintr-un cadru fizic în altul. În al doilea rînd, mintea umană deține amintiri false despre evenimente care nu
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
maghiară - găsim aceeași formulă, chiar la început, într-un pasaj autoscopic. Aici, pentru prima oară, Banu pare să o investească cu o valoare emblematică pentru întregul său parcurs creator: "Oare ce sunt eu, dacă nu un scriitor neîmplinit și un teoretician incomplet? Mă aflu în indeterminabilul acestui interstițiu (dans le creux de l'entre-deux)... iar textele mele poartă în ele prezența acestui disconfort. Pe fundalul acestei duble dezamăgiri, continui să scriu. Activitatea mea constă în a scrie fără ca vreodată să mă
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
darul de tulbura pe cineva. Cel mult ar putea fi interpretate ca încă un atac la adresa establishment-ului american. Dar nu ideile ca atare impresionează la Kaczynski, ci prelungirea lor în viață. Cu alte cuvinte, pe cît de modest este teoreticianul, pe atît de compleșitor este practicantul. Nu atît ce gîndește Kaczynski contează, ci măsura în care viața lui se conformează acestei gîndiri. Iar aici teroristul nostru înțelesese să-și trăiască viața fără nici o falie între gînd și fapt. Există o
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
sens să-ți pui întregul scris sub o continuă suspiciune a vieții trăite? Sau - Doamne ferește! - viceversa? Scriitorul de mîine Adev|rul literar Și artistic din 14 martie 2007 găzduiește interviul pe care Marius Vasileanu l-a luat criticului, istoricului și teoreticianului literar Sorin Alexandrescu. Cum tema numărului este legată de centenarul Mircea Eliade - despre care scriu, de altfel, în același număr Dragoș Mârșanu și Leo Stan -, firul interviului gravitează în jurul acestei teme. Dincolo de proiectele editoriale privind editarea operei complete a lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9829_a_11154]
-
scris o mică istorie a României în "Encliclopedia Est-Europeană" de la 1800 până la 1989. Aici, am făcut și o privire sintetică asupra comunismului românesc. Subliniez, însă, că în istoria comunismului românesc nu a existat - cu o posibilă excepție, Lucrețiu Pătrășcanu - un teoretician al marxismului, nici măcar de mâna a doua. Partidul Comunist din România a fost complet minoritar și el a fost impus de sovietici ca partid unic conducător. Cartea lui Vladimir Tismăneanu face de prisos, cel puțin în acest moment, o altă
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Doina Condrea Derer Puse în fața evidenței, critica și istoriografia literară italiană au introdus de mai multă vreme, la capitolul autori, o nouă categorie: a universitarilor - teoreticieni și exegeți - convertiți la beletristică. În realitate, situația nu este total inedită, putînd fi invocați, de exemplu, Antonio Borgese, estetician și prozator din prima jumătate a secolului trecut sau profesorii de franceză de la Universitățile din Florența și Padova, poeții Mario
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
sau profesorii de franceză de la Universitățile din Florența și Padova, poeții Mario Luzi, încă din 1935, respectiv Diego Valeri, cam în aceeași perioadă. Dar dacă la aceștia cele două demersuri (critic și creator) mergeau în paralel, actualmente constatăm că unii teoreticieni de renume din mediul academic s-au afirmat ca scriitori doar într-un tîrziu, cu un mare decalaj între demersul artistic față de cel speculativ. Este cazul, între alții, al lui Giorgio Barberi Squarotti, poet, nu doar om de știință literară
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
calitate. Una din scene se joacă pe ambiguitatea dintre o cafteală între cei doi kazahi goi pușcă și o posibilă scenă homoerotică. Mi-am amintit cu nostalgie de gagurile inteligente și candide ale lui Benny Hill pe această temă. Altfel, teoreticienii pot admira scenariul postmodern al întregii construcții, "intertext" filmic și muzical, scene care amintesc de Kusturica înainte de a fi toxifiate de intervenția regizorului, țigănii care se vor trimiteri către același regizor, și filmul obosește repede pentru a reveni la scatologicul
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
observă că, spre sfârșitul lungului citat, pentru I. Gregori Nunțile era o "livre ou le caractere surréaliste est plus prononcé que dans ceux qui l'ont précédé" (83). Ar însemna că Țepeneag nu e - deși și Daiana Felecan susține contrariul - teoreticianul și practicianul original și consecvent în delimitarea de romantism și suprarealism, în impunerea unei literaturi într-o altă modalitate onirică, una autonomă. Constat cu surprindere: contradictoriu e, vai, comentariul, nu textul comentat. De altfel, Ilina Gregori (vezi fraza următoare care
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
președinte este profesorul Mircea Martin: Conferința Internațională "Ideea de prezență", de fapt a patra ediție a unui conferințe proiectate să aibă loc anual. Anul trecut același comitet de organizare a reușit să-l aducă la București pe Wolfgang Iser, cunoscutul teoretician al receptării, pentru participarea la conferința desfășurată sub titlul "Legitimitate și legitimare în cultură și societate/ Legitimating Cultures, Cultures of Legitimacy" și pentru a-i acorda distincția de "doctor honoris causa" al Universitații din București. Edițiile care precedaseră această foarte
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
el reușește să demonstreze "diversitatea" vechilor "unități". Cosana Nicolae observă legitim: "Canonul nu este o schemă fixă, ci un spațiu în mișcare în care se pot produce modificări inevitabile de-a lungul secolelor" (p. 35). În veacul trecut, criticii și teoreticienii au arătat - nu fără justificare - un interes aproape obsesional pentru canon, de la F. R. Leavis (în anii treizeci), pînă la Robert von Hallberg (în anii optzeci) sau John Guillory (în anii nouăzeci), ei schimbîndu-și totuși cu repeziciune atitudinile față de procesul selecției
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
literatură de frontieră", capabilă să răstoarne, prin masivitatea ei, elitista literatură canonică). Fără îndoială că discuțiile despre canon nu se vor încheia atît timp cît actul literar va mai fi resimțit ca o necesitate a speciei umane (lucru problematic pentru teoreticienii vestici ai ultimilor ani, urmăriți de ideea "morții literaturii"). Partea interesantă a fenomenului se află în paradoxul construcției sale ideatice. Canonul e întotdeauna creația unei minorități (în speță a unui grup limitat de instanțe și autorități critice). Un scriitor, oricît
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
clișeelor de receptare. Cărți valoroase sunt dezavantajate în comparație cu altele mai puțin valoroase. Și piața de carte aduce numeroase exemple. În activitatea economică se spune că piața reglează producția. Scriitorii sunt instigați adesea - de varii instanțe - să procedeze în consecință. Există teoreticieni ai receptării care îi îndrumă într-o asemenea direcție. Dar cum își poate regla scriitorul scrisul după piață? Își schimbă concepția despre scris? Își modifică viziunea asupra lumii? Astea sunt lucruri ce țin de structura, de firea sa. Aduce capitalismul
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
și Anna, regizoarea. Incursiunile în mediile sociale "marginale", interlope, periferice, de preferință Balcanii - inepuizabil "rezervor de povești" și pasiuni - contrastează cu reglementarea aproape mecanică a existenței în occident, inclusiv a simțămintelor și a conștiinței. Dejan îi privește cu dispreț pe teoreticienii seminariilor de etnologie la care Bille îl poartă și unde întrebările ce-i sunt adresate de participanți nu țintesc spre aflarea unui adevăr, ci sînt doar expresia unei amabilități de suprafață. Finalmente Dejan vede în "binefăcătorii" săi doar niște administratori
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
poetizarea - cotidianului, narativitatea. Să refuze emoționarea publicului și violentarea lui. Cu alte cuvinte, să stea, ritos și simpatic, în calea tăvălugului - eficace ori nu, valoros ori nu neapărat - de clișee. În mod clar, o asemenea atitudine devine interesantă întâi pentru teoreticieni și abia apoi pentru cronicarii de reacție rapidă, care nu-i vor identifica prea lesne matricea. Decuble uzează permanent de alte coduri ale scriiturii și de alte genuri de raport cu textul decât cel restrictiv și exclusiv estetic. El vrea
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
se situează într-un frapant paralelism nu doar cu Heliade, ci și cu ceilalți poeți din grupul heliadesc. Atinge excelența în poezie și rămîne, primordial, poet; deși a mai scris proză și teatru, deși s-a manifestat ca jurnalist și teoretician, marea și unica lui vocație a reprezentat-o versul. Din întinsa operă a lui Asachi rămîne numai poezia; este primul nostru poet modern și cel dintîi care a identificat cu siguranță modelul după care noua poezie românească trebuia construită, modelul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
dobândesc farmecul, firescul adresării, dobândesc puterea de propulsie în actualitate fără a trăda spiritul acestei comedii-balet. Libretul scris de Antoine de la Motte se inspiră parțial din "Elogiul nebuniei", lucrare pe care Erasm a conceput-o cu un secol în urmă. Teoretician și literat, libretistul păstrează regulile poetice ale teatrului liric. Inovațiile, evidente, respectă tradițiile, respectă regulile. Suveranul însuși are grijă de bunul mers al tuturor lucrurilor. Este sfârșitul domniei lui Ludovic al XIV-lea, marele ocrotitor, marele inspirator al artelor. Academia
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
diferite de cele din lumea occidentală. Și este, poate încă și mai mult, nostalgia unui alt stil de viață, chiar a unei alte forme de libertate, o paradoxală "libertate orientală", pe care, fără să o teoretizeze, fiindcă era povestitor, nu teoretician, Panait Istrati a ilustrat-o în toată opera lui. E mult spus "libertate"? Se poate reflecta. Fapt este că în a treia povestire din Chira Chiralina, volumul de debut al lui Istrati (1924), apărea un fel de dascăl de știință
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
căzut în păcat, nu și natura. Fiind în continuare bună, ca în paradis, natura poate avea un efect moral asupra omului. Dacă natura e în continuare bună, se pune întrebarea de ce nu s-a păstrat paradisul în forma originală. Răspunsul teoreticienilor grădinii peisagere e că paradisul, considerat un fel de colecție de arhetipuri, s-a risipit pe întreg pământul, nemaiputând fi recunoscut decât dacă ar fi fost privit de sus, din cer, de către Dumnezeu. Astfel și-ar fi pierdut și efectul
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
Pavel Șușară Deși experiențele modernității și, în particular, avangardele începutului de secol XX au dovedit cu prisosință că artistul plastic poate fi un teoretician și un estetician la fel de abil pe cît este de îndemînatic în practica propriu-zisă, inerțiile noastre mentale nu ne-au eliberat încă de prejudecăți segregaționiste. Așa cum scriitorul este încă plasat, conform acestei scheme, din punct de vedere al abilităților manuale și
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
a unor "gladiatori" foiletoniști, înfierbântați de luptele cu fiarele și cu concurența... E comic sau tragic să vezi cum lucrurile se repetă cu o exactitate din sfera fizicii sau a astronomiei? Aceleași și aceleași dispute (critica științifică vs. critica artistă, teoreticieni vs. practicieni, autori de monumentale sinteze vs. foiletoniști impresioniști, garanți ai impersonalității vs. adepți ai zig-zagului subiectiv, critica universitară, academică vs. publicistica la zi) se poartă și astăzi, cu virulență pamfletară și reducționism critic, de parcă n-am fi putut învăța
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
sociologul atacase atunci televiziunea, iar reacțiile de ostilitate cu care jurnaliștii i-au întîmpinat critica nu au făcut decît să-i sporească notorietatea. Mai mult chiar, popularitatea lui a atins pragul vedetismului mediatic. Din sociolog a devenit vedetă și din teoretician, persoană publică. Dar o vedetă care îndrăznise să divulge mecanismul producerii vedetelor. O competență care demascase industria facerii pe bandă rulantă a pseudo-competențelor "pe sticlă". Ideea de bază a lui Bourdieu, una de sorginte sociologică, este aceea că televiziunea a
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]