1,090 matches
-
care este clarificată mirarea. Acțiunea teoretică greacă urmărea dominarea realului, a fragmentarului, a frugalului, realități întâlnite în lumea obiectivă, în schimb, activitatea teoretică idealistă urmărește dominarea particularului, fragmentarului, frugalului, considerate inerente acțiunii umane și evenimentelor istorice. Obiectul unei astfel de teoretizări nu este cosmosul sau individul, ci conținuturile empirice, cazuale ale acțiunii omului. Momentul inițial al acestei acțiuni teoretice s-a afirmat în climatul romantic, în care ulterior s-a și maturizat. Al doilea moment, care culminează cu raționalizarea curentului romantic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
acestei acțiuni teoretice s-a afirmat în climatul romantic, în care ulterior s-a și maturizat. Al doilea moment, care culminează cu raționalizarea curentului romantic de către Hegel, este caracterizat de elaborarea noțiunii de transcendental și de doctrina istoristă. Transcendentalul este teoretizarea activității umane, în timp ce istorismul este teoretizarea devenirii istorice. Aceste acțiuni, ca și rezultatele obținute, ajung să coincidă. Chiar și elementele ce intermediază rezultatele amintite, ca și instrumentele lor metodologice, sfârșesc prin a se identifica, toate, cu rezultatele procesului dialectic, ce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în climatul romantic, în care ulterior s-a și maturizat. Al doilea moment, care culminează cu raționalizarea curentului romantic de către Hegel, este caracterizat de elaborarea noțiunii de transcendental și de doctrina istoristă. Transcendentalul este teoretizarea activității umane, în timp ce istorismul este teoretizarea devenirii istorice. Aceste acțiuni, ca și rezultatele obținute, ajung să coincidă. Chiar și elementele ce intermediază rezultatele amintite, ca și instrumentele lor metodologice, sfârșesc prin a se identifica, toate, cu rezultatele procesului dialectic, ce dizolvă orice element contemplativ noetic, asumând
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de mare interes care este la rândul lui un stimul la reflecție și care exercită o maieutică singulară în raport cu cercetarea noastră. Însăși posibilitatea de a ne putea raporta la întrebarea fundamentală, într-o situație de experiență religioasă sau printr-o teoretizare de tip ideologic, are o greutate însemnată. Tensiunea dintre aceste trei elemente: întrebarea fundamentală, construcția ideologică, abandonarea în experiența religioasă, ne oferă o fisură în contextul conștiinței umane, în scenariul activității noastre reflexive, ce nu constituie doar o pagină interesantă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
o mare dificultate pricinuită de două motive, care sunt, de altfel, și două evenimente istorice: afirmarea unei epistemologii ce sfârșește prin a nu mai da nici un credit felului în care gândirea clasică a fost formulată și apariția creștinismului care opune teoretizării abstracte concretețea conștiinței personale și a evenimentelor istorice. Primul dintre aceste evenimente este relativ recent, începe cu epoca modernă; al doilea este la fel de vechi ca și vestirea mesajului evangheliei. Între unul și celălalt se situează paradoxul unei filosofii clasice creștine
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
societățile contemporane. Dar, ca în toate marile cezuri civilizaționale, este dificil să procedăm într-un mod argumentativ. Trebuie găsite câteva intuiții adecvate. Căci agitația culturală se trăiește, se face. Și preocupați de creativitatea lor, diverșii protagoniști nu sunt atrași de teoretizarea ei sau chiar de verbalizarea ei. Chiar excesul acestei schimbări invalidează metodele noastre obișnuite de anchetă. Dar, dacă știm să dăm dovadă de o luciditate îndrăzneață, știm din înțelepciunea antică, reluând cuvintele lui Platon, că "tot ce este mare se
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de armonie a contrariilor, pură și impură. Armonia contrariilor impură este de regăsit în crearea Sufletului Universal și a Corpului Universal, unde recurge la termeni medii sau medietăți pentru a dobândi eternitate și inextricabilitate constructelor. Armonia pură este implicată în teoretizarea muzicii, la baza căreia se află sunetele ascuțit și grav, fără termeni medii, distanțându-se astfel de Platon, în uniones inconfusae dintre Corpul Universal și Sufletul Universal și sufletul uman-trup și în esența monadei, expresia Intelectului hypostaziat. 1.7. Teoria
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
însoțitor se asociază cu expunerea sistematică la suferința umană și cu riscul dezvoltării de simptome specifice stresului posttraumatic. În ciuda rezultatelor raportate în literatura de specialitate, eforturile de prevenție și intervenție în rândul profesiilor vulnerabile sunt limitate. Discrepanța dintre eforturile de teoretizare și intervenție poate fi sesizată încă din perioada de formare a diferiților profesioniști care vor lucra cu victime ale evenimentelor traumatice. Specialiștii incapabili să gestioneze emoțiile negative mobilizate de expunerea repetată la durerea umană vor dezvolta simptome de distres puternic
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
altfel, chiar conceptul de stres posttraumatic a fost lărgit pentru a cuprinde răspunsurile afective ale persoanelor semnificative din anturajul victimei primare (American Psychiatric Association, 2003). Toate aceste etichete se suprapun prin procesul pe care îl reprezintă și se deosebesc prin teoretizările explicative. Chiar dacă diversitatea abordărilor poate complica sinteza teoretică, la nivelul intervenției ea se arată benefică prin oportunitățile aplicative pe care le sugerează. Lucrarea de față dedică un capitol comprehensiv descrierii și sintetizării conceptelor învecinate din acest domeniu. Analiza factorilor de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
4 februarie 1996 Fără a pretinde că fac o teoretizare a poeziei (au făcut-o atâția! dar poeții își văd de fantasmele lor ce le tulbură liniștea), eu cred că starea de poet ce transcrie cuvinte șoptite de daimonul creației este ceva asemănător revelației marilor preoți fondatori de religii. Cine
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
în cartea părinților, a mamei, singuratică și mereu îndurerată bunică, o candelă luminând Speranță, Înțelegere, Dragoste. Țin pe mâini, moștenire greu de înțeles de cine nu știe să priceapă, frânturi de existență. Prea puțin pentru discursul politic, prea puțin pentru teoretizări istorice. Abur de bucurie și tristeți, viața părinților mei, viața părinților tăi, Cititorule, dincolo de caietele scrise, dincolo de cuvintele spuse, se apleacă sub greutatea tăcerilor, a nespusului. Și abia de aici pot începe celelalte cărți, ale noastre. A.Brumă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
minuțioase analize psihologice, dar și a unei profunde cunoașteri a complexelor probleme sociale. Romanele sunt fundamentate pe filozofia căutării absolutului, fiind construite modern: fac parte din opera literară "un dosar de existențe". Camil Petrescu își susține opera printr-o combativă teoretizare, iar talentul său scriitoricesc îi dă strălucire și trăinicie. Deși pare variată, opera prezintă unitate sub trei aspecte: al problematicii, al spiritului polemic și al facturii artistice. Novator în arta romanului, Camil Petrescu reușește, în primul rând, o literatură de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
a cunoscut-o prin experiența directă. Nicolae Manolescu remarcă: <ref id="1"> 1 Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe , Ed itura Minerva, București , 1981, p . 69 . </ref> CREZUL LITERAR CONCEPTE-CHEIE ALE TEORIILOR CAMILPETRESCIENE Prin puterea de creație și preocuparea consecventă de teoretizare a actului creator, Camil Petrescu a adus contribuții novatoare în poezie, în tehnica romanului și în dramaturgia românească. Concepția sa referitoare la literatură este descoperită în articole și studii, în conferința " Noua structură și opera lui Marcel Proust" apărută în
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
tare sau pe măsurarea matematică a valorilor (moduri ritmice), a înlocuit în mod gradual libera desfășurare a frazelor, ce erau modelate doar pe muzicalitatea cuvântului latin (ritm verbal). Ars Antiqua (între jumătatea secolului al XII-lea și cca.1320), odată cu teoretizarea și practicarea celor patru valori muzicale (maxima, longa, brevis și semibrevis), a dus la transformarea primelor imperfecte procedee bivocale (diafonia) în forme mai bine definite structural. În sfârșit, cuantificarea sunetului și valoarea de notă a dus la înăbușirea cântului gregorian
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
timp pentru asimilarea imigranților care fuseseră stigmatizați. Journal de Débats vorbea în legătură cu aceștia de "invazia barbarilor", Haussmann făcea aluzie la o "gloată de nomazi", iar Thiers pomenea de o "adunătură de vagabonzi". Această respingere a mers pînă la adoptarea unei teoretizări rasiste, în care învingătorii, descendenții francilor, se opuneau galilor învinși, degenerați, primii fiind reprezentați de parizienii de origine iar ceilalți de "sălbaticii" imigranți provinciali [Marchand, 1993, pp. 65-66]. Mai tîrziu, "francezii de origine" vor deveni demnii urmași ai nativilor din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
acestei probleme: cum poate fi „romanțată“ filosofia? Mai Întâi, Însă, aș vrea să discut una din afirmațiile paradoxale ale lui Eco, emisă cu ocazia aceluiași interviu, și anume În ce constă diferența dintre „roman“ și „narativă“. Mi se pare că teoretizarea netă a priorității „narativei“’ (povestirii) asupra romanescului („Il romanzo come genere può scomparire; ma non la narrativa, che svolge una funzione biologica“) trebuie nuanțată. E adevărat că orice cultură poate povesti. Mai exact, aceasta nici nu poate să fie „descrisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ci cea plastică”, cele două „directive” aflîndu-și originea directă în „transformările teoretice și practice ale picturei și sculpturei moderne”. Ambele apar prin 1910-1911, numai că în Franța „precursorii s’au manifestat mai mult pe terenul realizărilor, în Germania pe terenul teoretizărilor”: „Și cubismul, și expresionismul reprezintă tocmai lupta de emancipare a sufletului de sub sclavia naturii. Acest proces de supraspiritualizare, pe care l’am găsit o caracteristică mai generală a artei nouă, ar fi greșit să’l localizăm numai în Germania, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fenomene precum modernismul sau avangarda. Aproximările sale teoretice sînt enunțate indirect, mai ales atunci cînd criticul simte nevoia unor diferențieri utile (între romantism și modernismul extrem, bunăoară). Din teamă de reducționism sau, pur și simplu, dintr-o inapetență structurală pentru teoretizare, autorul Mențiunilor critice refuză să privească „de sus” literatura. Perspectiva sa favorită este, prin excelență, una la „firul ierbii”, atentă la „notele diferențiale” și la imanența operei. Admirația constantă și progresivă față de poezia lui Ilarie Voronca, susținerea ei consecventă (dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întru duh, ca o reintegrare într-un paradis de gîndire purificat și nativ. În fond, Urmuz satisface o tinerețe pornită pe frondă și negare absolută. Sub semnul lui trăești un nihilism liric, o oscilare între invenții scenice și verbale și teoretizări strict logice”; Ca în Ultimul om de Max Picard, „fenomenul magic postulat de Urmuz indică o conexiune reală, generatoare între creatură și nume”; Urmuz și Rimbaud „au început un război, amîndoi, cu gîndirea, cu formele și tiparele stabilite de milenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la partid șfirește, e vorba de P.C.R.ț de problema evreiască se fuge ca de dracu’”1. xe "Chiriță"Chiriță sesizase corect cât de incomod și totodată „străin” era pentru comuniști subiectul evreiesc. În cadrul conducerii Partidului Comunist Român, Încercări de teoretizare a problemei evreiești au loc, În special, pe fondul zigzagurilor politice - dictate de interesele sovietice - și care coincideau În general cu momentele de accentuare a unei atitudini „reci” față de realitatea evreiască. Astfel de teoretizări s-au făcut cu deosebire În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
conducerii Partidului Comunist Român, Încercări de teoretizare a problemei evreiești au loc, În special, pe fondul zigzagurilor politice - dictate de interesele sovietice - și care coincideau În general cu momentele de accentuare a unei atitudini „reci” față de realitatea evreiască. Astfel de teoretizări s-au făcut cu deosebire În două momente: la sfârșitul lui 1948, ce coincidea cu schimbarea politicii lui xe "Stalin"Stalin față de xe "Israel"Israel - politica inaugurată de celebrul articol al lui Ilya xe "Ehrenburg"Ehrenburg din Pravda În septembrie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și În primele zile ale lui ianuarie 1953, când s-a simțit nevoia alinierii comuniștilor români la linia violent antisemită a crepusculului stalinist, moment când Dej și cei din jurul lui deciseseră să realizeze o variantă românească a cazului Slansky. Această teoretizare are loc deci În condiții de criză și este legată de Înăsprirea poziției Partidului față de evrei. Chiar dacă În aceste momente se Încearcă o analiză teoretică, ea este supusă exigențelor momentului politic imediat, mai precis, dispozițiilor ce veneau de la xe "Moscova
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Tratatului de la Varșovia. Deși risca pentru România o soartă asemănătoare cu cea a acestei țări, conducerea de la București condamna acțiunea militară împotriva Cehoslovaciei, calificând-o drept o pagină rușinoasă în istoria relațiilor dintre țările socialiste. August 1968, cu încercările de "teoretizare" a dreptului Moscovei de a interveni militar în alte țări din blocul estic (așa-numita "Doctrină a suveranității limitate"), evidenția necesitatea unor garanții împotriva încălcărilor grave ale principiilor fundamentale ale dreptului internațional în relațiile dintre statele europene. Bucureștiul realiza că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, vol. I și II, Editura Academiei Române, București, 1965. footnote>, scrisă de Adam Smith în 1776, și în Principiile economiei politice și impunerii fiscale, elaborată de David Ricardo și apărută în 1826, se află primele teoretizări ale aspectelor referitoare la activitățile de comerț exterior. Adam Smith este cel care formulează teza care avea să rămână cunoscută în literatura economică drept „teoria avantajelor absolute”. Potrivit acesteia, avantajele obținute prin schimburile comerciale cu străinătatea decurg din diferențele dintre
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
În domeniu și să confere susceptibilitatea contestării În funcție de progresele științifice ulterioare și de nivelul cunoștințelor acumulate (Mautz și Sharaf, 1961, p. 43ă. În funcție de criteriile amintite mai sus și În cazul auditului financiar formularea unor postulate conduce la o mai bună teoretizare și Înțelegere a domeniului. Mautz și Sharaf (1961, pp. 43-61ă propun o serie de opt postulate pentru fundamentarea domeniului auditului financiar: Primul postulat stipulează: situațiile financiare și datele din acestea sunt verificabile. În cazul În care situațiile financiare nu ar
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]