384 matches
-
lor limba oficială (art.68 al Constituției Federației Ruse) și au propria lor constituție. Alte subiecte federale, așa cum sunt krainele sau oblasturile nu au acest drept. Șeful executiv al republicii poartă titlul de președinte. Nivelul real al autonomiei acestor unități teritorial-administrative variază de la caz la caz, dar este destul de extins. Adunările parlamentare ale republicilor au votat uneori legi care au intrat în conflict cu constituția federală, iar executivele republicane au tendința să devină foarte puternice. Totuși, aceasta autonomie a fost îngrădita
Republicile Rusiei () [Corola-website/Science/304191_a_305520]
-
reașezării societății în albia firească a dezvoltării democratice. Timp de două luni, peste 20 de mii de cetățeni din toate raioanele țării au depus cereri de aderare la Partidul Liberal Democrat din Moldova. Au fost create organizații în toate unitățile teritorial-administrative de nivelul doi, în municipiile Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și în UTA Găgăuzia. La 8 decembrie 2007, la Chișinău, a avut loc Congresul I de constituire a Partidului Liberal Democrat din Moldova, la care au participat 592 de delegați din partea
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
Un district rural (în germană: "Landkreis"), în unele landuri numit simplu district ("Kreis"), este o unitate teritorial-administrativă din Germania cu o anumită autonomie în administrația proprie. Pe teritoriul unui district rural se află și orașe (în germană "Stadt") din categoria celor mici, și care nu au statut administrativ de districte urbane. În unele landuri unitatea administrativă imediat
District rural al Germaniei () [Corola-website/Science/309555_a_310884]
-
în Transilvania, cu urmări din cele mai grele pentru locuitorii așezărilor din apropierea pasului Turnu Roșu. Pentru a putea face față noii situații, regele Ladislau al V-lea, la data de 3 februarie 1453, dăruiește sașilor din cele „Șapte scaune” — uniune teritorial-administrativă săsească cu sediul în Sibiu — domeniul feudal al Tălmaciului, de acum încolo racovicenii fiind obligați să presteze diferite sarcini cu caracter feudal. Din acest moment, Racovița va apărea în perioada 1453-1700 din ce în ce mai des în scrierile vremii cu peste 50 de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
care anterior posedau 64 ha de pământ. În 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii în România, erau înscrise 1.774 de familii, cu 1.032 ha teren. O dezvoltare economică cunoaște orașul Găești după anul 1967, când, în condițiile noii organizări teritorial-administrative aparține județului Dâmbovița, că oraș de gradul II. Aceasta înseamnă încetarea existenței lui anonime, și intrarea într-o mare competiție a bunurilor materiale, înscriindu-se astfel pe orbita orașelor industriale. S-au construit întreprinderi specializate: Întreprinderea de Utilaj Chimic Găești
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
consemnează că atestarea Cobuștii ca localitate a avut loc la 1 iunie 1667. Referitor la proveniența denumirii sunt două versiuni: În literatura de specialitate nimeni din autori nu se referă la denumirea acestui sat. De la început și până la anul 1817 teritorial-administrativ satul a fost în componența Ocolului Nistrean de jos al Ținutului Orhei. Ulterior localitatea Cobusca Veche împreună cu alte sate a fost transferată în Ținutul Tighina (mai târziu - județ). Conform informațiilor particulare la localnicii satului în anul 1783 au construit biserica
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
până în prezent, denominația geografică, desemnând teritoriul sub numele Țara Oltului. Sinonimul său german poartă denumirea Altland. Cronologic ulterioare sunt o serie de apelative care enunță realități etnologice din Țara Oltului. Toate aceste denumiri sunt compuse din numele formei de organizare teritorial-administrativă și din etnonimul maghiar atribuit românilor. Aceste denominații sunt evocate în documente emise în anii 1222 (Terra Blacorum), 1224 (Silva Blacorum) și 1252 (Terra Olacorum). După mijlocul secolului al XIII-lea, teritoriul de referință a fost desemnat și prin regionimul
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
raioanele Bravicea, Chiperceni, Criuleni, Orhei, Răspopeni, Rezina, Susleni și Telenești. Prin reforma administrativă din 1947 județele sunt desființate și Orheiul devine centru raional. În 1998 orașul Orhei a devenit reședința județului Orhei. În 2001, odată cu revenirea la raioane în calitate de unități teritorial-administrative, orașul Orhei capătă statut de centru al raionului omonim. Conform datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2013 populația orașului Orhei constituia 33.500 persoane.Populație de 33 600 de locuitori, conform ultimului recensământ din 2014. Orașul Orhei este
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
Călărași, la Vest cu județul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul București, la Nord cu județul Dâmbovița, la Nord-Vest cu județul Argeș, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria. Din punct de vedere teritorial-administrativ, județul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orașul Bolintin-Vale, orașul Mihăilești și 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 județe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia. Reședința județului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunăre al Țării
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat Ordinul cavalerilor teutoni, mănăstirea cisterciană Igriș din Banat, precum și abația cisterciană Cârța din Țara Făgărașului. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000 km². Sub aspect teritorial-administrativ, teritoriile locuite de sași au fost organizate în Comitatul Sibiului sau "Provincia Sibiului". Ulterior, în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin Carol Robert de Anjou, probabil între anii 1325-1329, sașii s-au organizat în cadrul
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
așa-numitul Andreanum (în germană, "Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen"), act emis în anul 1224 de regele Andrei al II-lea al Ungariei. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre Drăușeni și Orăștie, autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligatiile sale față de regii Ungariei. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în ). O dată cu introducerea regimului dualist austro-ungar și cu desființarea Universității Națiunii Săsești ("Sächsische Nationsuniversität") sașii și-au pierdut baza autonomiei lor
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
au intrat în componența celor 44 de comune care au format Regimentul II Grăniceresc cu sediul la Năsăud, iar satul Măgurele a rămas pe mai departe în satele de iobăgie, neputând să se bucure de situația satelor vecine. În situația teritorial-administrativă a comunei a apărut o serie de schimbări pe parcurs, astfel din anul 1895 satele Mărișelu, Măgurele, Bârla și Sântioana formează o unitate administrativă până în anul 1929, iar din anul 1929 până în 1940 fiecare sat altă administrație separată. Între anii
Biserica de lemn din Măgurele () [Corola-website/Science/316672_a_318001]
-
acest lucru, cu atât mi mult că o astfel de așezare nu exista la confluența dintre râurilor Răut și Răuțel. Topicul Bălți în calitate de „loc de sat” și „sat” intră în limbajul actelor prin secolele XVI - XVII ca urmare a remanierilor teritorial-administrative din timpul lui Alexandru Lăpușneanu și Petru Șchiopul . Ringala de Mazovia se căsătorește în anul 1418 cu domnitorul Alexandru cel Bun. Ringala era sora lui Vitold și vara lui Vladislav Iaghello, văduva lui Henrik Seimovici (zis și Henrik de Mazovia
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
satul Nicolăieni (astăzi Nicolaevca) și în anul 1880 Vladimirești (astăzi Vladimirovca). Dar în anul 1980 are loc unirea localităților Găvănoasa și Greceni, teritoriul rămînînd sub denumirea Găvănoasa. Pe parcursul anilor satele au evoluat, din punct de vedere demografic, socio-cultural, economic și teritorial-administrativ. Toate aceste schimbări au contribuit la formarea satului Găvănoasa ca comună. Acest fapt ne atestă următoarele mențiuni documentare: „Găvănoasa” cu 860 de locuitori: 416 moldoveni, 290 ruși,78 găgăuzi,46 bulgari,16 ucraineni,14 greci.„Grecenii” cu 132 de locuitori
Comuna Găvănoasa, Cahul () [Corola-website/Science/327519_a_328848]
-
o insulă pe Dunăre, situată în aval de hidrocentrala Porțile de Fier I, între România și Șerbia, la sud-est de municipiul Drobeta Turnu-Severin, în dreptul localității Simian din județul Mehedinți. Insula are o suprafață de 55,50 de hectare. Că încadrare teritorial-administrativă aparține comunei Simian. Descoperirile arheologice arată că insula a fost locuită încă din neoliticul mijlociu, găsindu-se urme ale culturilor Starčevo-Criș și Turdaș-Vinca. În anul 1968, înainte de construcția lacului de acumulare Porțile de Fier, obiectivele turistice de pe insulă Ada Kaleh
Insula Șimian () [Corola-website/Science/322152_a_323481]
-
Municipiul (din ) este o unitate teritorial-administrativă a Republicii Moldova, care reprezintă prin sine un oraș cu statut special. Un astfel de statut posedă următoarele orașe: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Ungheni, Soroca, Orhei, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hîncești și Strășeni. Legea cu privire la structura teritorial-administrativă a Republicii Moldova care a
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
din ) este o unitate teritorial-administrativă a Republicii Moldova, care reprezintă prin sine un oraș cu statut special. Un astfel de statut posedă următoarele orașe: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Ungheni, Soroca, Orhei, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hîncești și Strășeni. Legea cu privire la structura teritorial-administrativă a Republicii Moldova care a intrat în vigoare pe 29 ianuarie 2002 formula următoarea semnificație a statutului de municipiu: Conform legii municipiile fac parte din unitățile teritorial-administrative de primă speță "(de nivel inferior)", alături de orașe, sate și comune. Dar spre deosebire de celelalte
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
Bender, Comrat, Cahul, Ungheni, Soroca, Orhei, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hîncești și Strășeni. Legea cu privire la structura teritorial-administrativă a Republicii Moldova care a intrat în vigoare pe 29 ianuarie 2002 formula următoarea semnificație a statutului de municipiu: Conform legii municipiile fac parte din unitățile teritorial-administrative de primă speță "(de nivel inferior)", alături de orașe, sate și comune. Dar spre deosebire de celelalte unități de primă speță, municipiile nu fac parte din unitățile teritorial-administrative de speța a doua "(de nivel superior)", numite Raioane. Cu toate acestea municipiul Comrat intră
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
2002 formula următoarea semnificație a statutului de municipiu: Conform legii municipiile fac parte din unitățile teritorial-administrative de primă speță "(de nivel inferior)", alături de orașe, sate și comune. Dar spre deosebire de celelalte unități de primă speță, municipiile nu fac parte din unitățile teritorial-administrative de speța a doua "(de nivel superior)", numite Raioane. Cu toate acestea municipiul Comrat intră în componența unității autonome Găgăuzia. Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din unitățile de speța 1 și 2
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
și comune. Dar spre deosebire de celelalte unități de primă speță, municipiile nu fac parte din unitățile teritorial-administrative de speța a doua "(de nivel superior)", numite Raioane. Cu toate acestea municipiul Comrat intră în componența unității autonome Găgăuzia. Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din unitățile de speța 1 și 2. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. În componența municipiului pot intra alte unități teritorial-administrative de prima speță: orașe, sate și comune. Astfel în componența municipiului Chișinău
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
municipiul Comrat intră în componența unității autonome Găgăuzia. Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din unitățile de speța 1 și 2. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. În componența municipiului pot intra alte unități teritorial-administrative de prima speță: orașe, sate și comune. Astfel în componența municipiului Chișinău intră 6 orașe și 22 sate "(din care 22 sate sunt unite în 8 comune, altele 2 intră în componența unuia din orașe)". În componența municipiului Bălți - 2
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
Chișinăul are 51 de consilieri, iar orașul Bălți are 35. Primile municipii în Republica Moldova au apărut în 1995. Acest statut l-au primit doar 4 localități: Chișinău, Tiraspol, Bălți și Bender. În 1998 în Moldova a avut loc o reformă teritorial-administrativă și anume a avut loc trecerea la județe. A avut loc modificarea statutului de municipiu și a fost mărit numărul acestora. Astfel numărul municipiilor a fost majorat până la 14: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Rîbnița, Orhei, Soroca, Ungheni, Dubăsari
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
1967, autoritățile Regiunii Oltenia, din Craiova, pe baza deciziilor unei comisii din care a făcut parte și V. G. Paleolog, au elaborat proiectul de organizare a casei Brâncuși de la Hobița. La 16 februarie 1968 a intrat în vigoare legea reorganizări teritorial-administrative a României, regiunile fiind împărțite în județe, așa că problemele legate de casa Brâncuși au fost transferate județului Gorj. La 19 mai 1970 Consiliul Popular Județean Gorj, prin Comitetul Executiv, a emis Decizia numărul 179 al cărui prim articol avea următorul
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
Județul Myślenice (în ) este o unitate teritorial-administrativă și administrație locală (powiat) în voievodatul Polonia Mică, sudul Poloniei. Județul a fost înființat în data de 1 ianuarie 1999 ca rezultat al reformelor poloneze locale adoptate în anul 1998. Sediul administrativ al județului și cel mai mare oraș este
Powiatul Myślenice () [Corola-website/Science/329332_a_330661]
-
Județul Oświęcim (în ) este o unitate teritorial-administrativă și administrație locală (powiat) în voievodatul Polonia Mică, sudul Poloniei. Județul a fost înființat în data de 1 ianuarie 1999 ca rezultat al reformelor poloneze locale adoptate în anul 1998. Sediul administrativ al județului și cel mai mare oraș este
Districtul Oświęcim () [Corola-website/Science/329335_a_330664]