1,280 matches
-
motivației, teoria ierarhiei nevoilor elaborată de Abraham H. Maslow, este tradusă în limba română abia în anul 2007. De la termenul uzual de job până la cel de goal setting există un anumit nivel de interșanjabilitate a termenilor. Definirea conceptelor și clarificările terminologice nu au constituit o temă explicit asumată de cercetătorii motivației. Termenul de "post" este definit de Micul dicționar academic (2003) drept "loc de muncă, într-o anumită ierarhie administrativă, ocupat de cineva numit de obicei prin decizia unei autorități superioare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
un set de responsabilități, sarcini și activități desfășurate în organizații. Deși termenul "muncă" are o sferă de cuprindere mult mai largă decât cel de post, în context organizațional acestea pot fi considerate sinonime. Această sinonimie se întemeiază și pe clarificarea terminologică realizată de Vroom (1964/1995, p. 6) care propune substituirea lui work cu role work, definit ca "...un set de funcții care sunt performate de un titular de rol, care contribuie la producerea bunurilor și a serviciilor. În general are
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
-anumite reguli, -anumite funcții și -tendința menținerii unui echilibru în interiorul sistemului sportiv, -adeseori cu schimbări în timp și -în spațiu, începând -cu spațiul lingvistic(orice probă sportivă are un nume, care depinde de sistemul țării de origine și de sistemul terminologic (în concursurile de scrimă se folosește doar limba franceză) patinaj, în engleză, skating; skidding, spinning, în franceză, patinage) -spațiul artistic (David Bisbal cântă Imnul Campionatului Mondial de Fotbal 2010 în versiune latină, întitulată `Agitando la bandera` (Fluturând steagul). Melodia a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
al secolului IV p. Chr., este primul comentator al dialogului Timaios; pentru uzul schemei labdoide a se vedea Theo Smyrnaeus 95; Chalcidius XXXIII. 11 Referitor la Monada, Theo Smyrnaeus afirma că atât Philolaos cât și Archytas nu făceau o distincție terminologică (numeral cardinal) și unitatea-întreg, monada cosmică, deși erau definite în mod diferit, probabil pentru că uneori ele coincid (20, 19 Hill). 12 Ibid. Nicomachos (II, VII, 1-2), Cleomedes I, 7, Euclid Elementa I; Theo Smyrnaeus 97, III. 13 Eudoxos din Cnidos
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
atunci când se dă credit detaliilor istorice din povestirile din mai sus amintitele cărți profetice (acelea care în canonul ebraic sunt numite „profeți posteriori”), poate duce la ambiguități destul de mari nu numai de ordin istoric, ci, mai înainte de aceasta, cu privire la corectitudinea terminologică. E suficient să amintim aici că cuvântul „profet” nu există în limba ebraică, fiind un derivat grec, iar conceptul actual este influențat de uzul pe care termenul „profet” l-a avut în mediul creștin. În interpretarea uzuală, profetul se distinge
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lună, în locul unui Odobescu, unui Hajdeu, unui Caragiale, ni se dă... citiți vă rog ce se publică de obicei. Imitația în literatură mai are însă și neajunsul că trivializează pe cei imitați încît îi faca de nemaicitit”. De remarcat conflictul terminologic dintre categoria pozitivă și cea negativă a Decadenței: pentru tradiționaliști, cuvîntul „decadent” are conotații patologizante: „boală”, „degenerescență”, „sminteală”; polemic, Davidescu transferă accepțiile negative asupra literaturii adversarilor. Tonul insurgent, „purificator” al manifestului se prelungește în două interviuri imaginare cu caracter pamfletar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la ideea de experiment formal, iar aceasta implică, la rîndul ei, o anume excentricitate impopulară. Venit pe o filieră americană, termenul de „postmodernism” - asimilat la noi de prin 1985 - are o rază mult mai largă de acțiune. Oricum: un import terminologic deja datat în țările de origine (textualismul/tel quel-ismul francez, respectiv experimentalismul italian „semiotizant”) este pus în slujba demonstrării caracterului „anticipativ” al scrierilor unui autor român preavangardist. Proza lui Urmuz — consideră M. Mincu — pune la dispoziție întreaga tehnologie „experimentală” prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai înțelegător, de om căruia îi poți spune orice, vorba ceea, doar eram sculptoriță. —Violet, tu luai insulină dintr-un motiv anume. Se ia insulină, așa, de plăcere? mă întrebam eu. Lăsând asta la o parte, să trecem peste considerațiile terminologice seci și să ajungem la problema cea mai importantă: până la urmă de ce dracu’ te-ai apucat să-ți injectezi chestia asta? A, păi nu se injectează în venă, zise Violet, aproape voioasă. E foarte ușor. Doza este deja măsurată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
consacrat de spațiu sacru: templul. Cuvântul „templu” își are originea de la verbul grecesc „temenos” care înseamnă a taia, a decupa. Să fie oare vorba de o delimitare calitativă și fizică prin raportatre la spațiul ordinar și profan? O altă ocurentă terminologică a templului tematizează relația templu-munte cosmic-casă. În terminologia mesopotamiană templele sunt denumite „muntele casă”, „casa muntelui tuturor țărilor”, „muntele Furtunilor”. Templul ca imagine a lumii conține și un simbolism temporal. Templul ca mod de înspațiere a sacrului permite dezvoltarea unor
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
ca gest anume de a înspația sacrul. O clarificare preliminară a termenului „gest” este necesară, ținând cont de bogăția sa de sens și de valoarea spcială acordată acestuia pe parcursul lucrării. În lucrearea Rațiunea gesturilor, Jean Claude Schmitt analizează câteva aspecte terminologice ale acestui cuvânt: Cultura creștină a moștenit de la Antichitate un vocabular abstract al gestului. În latină, principalul cuvânt este „gestus (-us)”, care desemnează, fară a le distinge, o mișcare sau o atitudine a corpului, în sens larg, și mișcarea singulară
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
numi pe Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt trei persoane, în același mod în care numim pe anumiți oameni trei prieteni sau trei rude, sau trei apropiați datorită relațiilor lor reciproce, nu pentru ceea ce fiecare este în sens absolut.” Această problemă terminologică poate fi o posibilitate pentru a descifra suprapunerea conceptelor de „substanță” și de „persoană”, utilizate de Augustin în sens antropologic. Se observă o corespondență imperfectă între termenul ,πόστασις grec și persona în latină, din cauza disputelor trinitare de la sfârșitul secolului al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în termeni etico-epistemologici, cunoașterea morală este rodul unui proces rațional, luminat de credință, care rămâne în cadrul limitelor și posibilităților cognoscitive umane, dar care află în credință punctul de referință esențial pentru o auto-plasare teologică. Această noutate, din punct de vedere terminologic, constă în cele două expresii: „lumina evangheliei” și „experiența umană”, ultima necunoscută moraliștilor pre-conciliari. Din punct de vedere al izvoarelor teologiei morale, noutatea rezidă în faptul că a sintetizat cu o singură expresie - „lumina evangheliei” - diverse izvoare primare, iar cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Ion M. Anghel, România și Constituția pentru Europa, în Revista română de Drept Comunitar, nr. 4/2007, p. 29-40 7 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2004 8 Aderarea apare ca o desincronizare terminologică, pentru că Tratatul cerea ratificarea. 9 România a ratificat acest Acord prin Legea nr. 20/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 73 din 12 aprilie 1993 10 A se vedea, pe larg, A. Popescu Rolul Consiliului Legislativ
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a se adresa unui anumit segment de piață bine definit, de a cunoaște nevoile consumatorului și de a le satisface într-un mod superior. Factorii exogeni ai comportamentului consumatorului Capitolul 9 Factorii culturali 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice 9.2. Componentele culturii Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: educație, limbă, religie, valori și atitudini, tradiții și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: educație, limbă, religie, valori și atitudini, tradiții și obiceiuri, organizare socială. 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice „Prin cultură, omul cunoaște lumea, se cunoaște pe sine și își fixează scopuri.”<footnote Grigore Georgiu, Filosofia culturii, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy” - SNSPA, București, 2001, p. 20. footnote> Cultura constituie totalitatea valorilor materiale și spiri tuale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de a se adresa unui anumit segment de piață bine definit, de a cunoaște nevoile consumatorului și de a le satisface într-un mod superior. Factorii exogeni ai comportamentului consumatorului Capitolul 9 Factorii culturali 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice 9.2. Componentele culturii Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: educație, limbă, religie, valori și atitudini, tradiții și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: educație, limbă, religie, valori și atitudini, tradiții și obiceiuri, organizare socială. 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice „Prin cultură, omul cunoaște lumea, se cunoaște pe sine și își fixează scopuri.”<footnote Grigore Georgiu, Filosofia culturii, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy” - SNSPA, București, 2001, p. 20. footnote> Cultura constituie totalitatea valorilor materiale și spiri tuale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și a mijloacelor pentru înfăptuirea lor. După unele păreri, ruptura se produce față de socialism sau comunism, chiar de postcomunism. Credem că ar fi mai corectă formularea față de socialismul de tip marxist. De multe ori însă, nu se face nicio nuanțare terminologică de acest fel, fapt care ar putea conduce la concluzia că acest lucru ar trebui să fie indiferent. Din punctul nostru de vedere este important însă, pentru o teorie coerentă a acestui proces, să se cunoască și să se formuleze
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
apare tendința de a asocia termenul „tranziție” cu schimbările de scurtă durată sau dorite ca atare. Schimbările pe termen lung sunt desemnate cel mai adesea sub numele de transformări. Lucrările de mare impact în științele sociale creează modele de practică terminologică. Este foarte probabil ca Marea transformare a lui Karl Polanyi (1944)<foonote The Great Transformation, Beacon Press, Boston, 1994. footnote>, ca lucrare clasică a analizei trecerii de la capitalismul bazat numai pe principiul pieței la capitalismul în care încep să acționeze
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
agresivitatea și violența; - intervențiile în situațiile de criză managerială: nonintervenția (ignorarea) sau intervenția (durata, frecvența, concizia, consecvența, urmărirea completă); - negocierea implicită și explicită sunt instrumente determinante în soluționarea unor situații de criză educațională. Totodată, o altă constatare interesantă este confuzia terminologică dintre conceptele de management, administrație și gestiune, corespunzătoare accepțiunilor lingvistice și mai puțin diferențelor de ordin științific. Încercând o comparație la nivelul conceptelor de administrație și management rezultantele sunt cele din tabelul de pe pagina următoare: (adaptare după Rees, W. David
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
degrabă fertilă), însă nu de puține ori s-a ocultat o fațetă sau alta a realității investigate, în funcție de direcția poetică pe care autorii teoriilor încercau să o legitimeze. Un alt neajuns - doar în aparență minor - rezidă într-o anumită imprecizie terminologică, pe care nu o ocolesc nici studiile de referință. Din aceste considerente (deși discuția de față are în vedere, în principiu, nu atât o terminologie, cât mai cu seamă o problematică), ne vom vedea nevoiți, la rândul nostru, ca pe parcursul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Gh. Crăciun elaborează, în spiritul recuperator și integrator al poeticii postmoderne - fără a abuza însă de ultimul termen 189, pe care îl consideră, în egală măsură, restrictiv și, pe alocuri, imprecis - un model propriu, bazat, în linii mari, pe binomurile terminologice denotație-conotație, respectiv tranzitivitate-reflexivitate. Autorul, înainte de a purcede la deconstruirea conceptului tradițional de limbaj poetic, trece în revistă punctele de vedere ale poeticienilor deja amintiți. Dacă „poezia este antiproza” și dacă evoluția ei înseamnă o creștere tot mai accentuată a gradului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Mușina. Deși, inițial, nu acceptă termenul postmodernism și propune un altul - antropocentrism (care ar marca trecerea de la mai mult literar, la mai mult existențial), poetul brașovean vorbește, în linii mari, de aceleași lucruri, diferența situându-se mai curând la nivel terminologic: Ceea ce distinge (cel puțin la început), poezia generației ’80 de poezia care o precedă, este un anumit angajament existențial față de realitate. Chiar dacă pentru acești poeți cultura devine o natură, (...) principala lor obsesie rămâne totuși realul, trăitul. Nu atât spiritul însetat
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
De aceea, înainte de a încheia, trebuie să mai precizăm câteva lucruri cu privire la acest raport. Există mai multe motive care m-au determinat să utilizez destul de rar (și cu anumite rezerve) conceptul de postmodernism. Și aceasta mai cu seamă din pricina impreciziei terminologice pe care el o presupune. E adevărat că postmodernismul poate fi etichetat - după cum știm prea bine - drept un fel de concept umbrelă, bon à tout faire, prea încăpător pentru a fi cu adevărat relevant, putând fi aplicat unor fenomene relativ
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
35. Multe femei și mulți bărbați care activează pentru drepturile femeilor și pentru egalitatea de gen sau care au o atitudine coerentă cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" refuză să își asume deschis apartenența la feminism. Indiferent de rezerve și inamicalități terminologice, feminismul a avut și are o contribuție substanțială la schimbarea situației femeilor și a relațiilor de gen. Prin lupta feministelor și feminiștilor au fost recunoscute drepturile civilexe "„drepturicivile" și politice ale femeilor. În cadrul feminismului s-a creat o teorie critică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]