822 matches
-
introdus ipoteza cuantelor de radiație, ipoteză transformată în 1905 de către A. Einstein în adevărată teorie, a avut ideea genială a discontinuității radiațiilor, forma funcției universale a lui Kirchhoff, a generalizat noțiunea de entropie, a arătat semnificația principiului al doilea al termodinamicii în procesele ireversibile, a adus contribuții și în teoria relativității. În 1918 a primit premiul Nobel pentru 216 fizică pentru lucrarea „Teoria cuantică a radiației”. Planck a fost profesor la Universitatea din Kiel și la Universitatea din Berlin, fiind membru
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În prezența amestecurilor de medii inerte polimerizarea reticulantă are un mecanism complex datorat separării de faze și a aglomerărilor microsferelor. Formarea particulelor submicroscopice depinde de calitatea termodinamică a amestecului de reacție (δ), determinând o ordonare diferită a edificiului structural. Cantitatea și calitatea mediului inert influențează caracteristicile produșilor finali (fg și δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de faze este punctul de gel, când structura dispersă este fixată prin formarea noilor reticulări. În rezumat, se poate spune că mecanismul formării structurilor poroase datorat: naturii neomogene a (co)polimerizării reticulante precum și procesului de separare a fazelor (determinat de termodinamica sistemului) se desfă șoară conform schemei model din figura 6 /61/. Avantajele metodei Deoarece de cele mai multe ori, perlele utilizate în scopuri preparatorii sau separatorii, au structură (înalt)reticulată, ele se bucură de caracteristicile materialelor rezistente termic, mecanic și chimic. Polimerii
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În prezența amestecurilor de medii inerte polimerizarea reticulantă are un mecanism complex datorat separării de faze și a aglomerărilor microsferelor. Formarea particulelor submicroscopice depinde de calitatea termodinamică a amestecului de reacție (δ), determinând o ordonare diferită a edificiului structural. Cantitatea și calitatea mediului inert influențează caracteristicile produșilor finali (fg și δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de faze este punctul de gel, când structura dispersă este fixată prin formarea noilor reticulări. În rezumat, se poate spune că mecanismul formării structurilor poroase datorat: naturii neomogene a (co)polimerizării reticulante precum și procesului de separare a fazelor (determinat de termodinamica sistemului) se desfă șoară conform schemei model din figura 6 /61/. Avantajele metodei Deoarece de cele mai multe ori, perlele utilizate în scopuri preparatorii sau separatorii, au structură (înalt)reticulată, ele se bucură de caracteristicile materialelor rezistente termic, mecanic și chimic. Polimerii
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
o legătură tricentrică. a) Izomerizarea alcanilor Izomerizarea acestor compuși are loc sub influența catalitică a AlCl3, în prezența urmelor de apă sau a alchenelor drept catalizatori. Se formează un amestec de hidrocarburi izomere a cărui compoziție este determinată de stabilitatea termodinamică a izomerilor. Hidrocarburile saturate se pot izomeriza și prin trecerea lor în stare de vapori peste catalizatori formați din silicați de aluminiu naturali sau sintetici. Izomerizarea hidrocarburilor saturate este o reacție cu mecanism ionic înlănțuit. Etapa inițială: Aceasta constă în
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
următorul: Etapa de întrerupere: Carbocationul se stabilizează prin reacția cu o moleculă de n-butan, rezultă izobutan și se reface carbocationul inițial care continuă lanțul de transformări. Toate etapele izomerizării sunt reversibile iar compoziția amestecului final este determinată de stabilitatea termodinamică a celor două componente. Carbocationul se poate stabiliza și prin eliminarea unui proton de la un atom de carbon vecin, obținându se alchene. Reacția este reversibilă, alchenele pot fixa un proton formând din nou același carbocation. a) Reacția de alchilare În
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cuvântul, indiferent ce metode vom aborda, drumul și concluziile vor fi false. Ipoteza, primul nostru pas, trebuie să fie acela al acceptării echilibrului universal, instabil, în continuă schimbare, pe care l-am numit în fizică principiul al II-lea al termodinamicii. Totul se naște, se maturizează și moare, după cum totul este supus schimbării și evoluției într-un echilibru dinamic, universal. Și economistul trebuie să gândească asta. Numai așa credem că în mulțimea de întrebări pe care o vom pune Creatorului, poate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
tot unitar, minuscul într-o înțelegere cosmologică, spațio- temporală. Trăim în mijlocul unui univers împins înainte de forțe motrice cărora încă nu le cunoaștem natura. Natura umană este asemeni universului care a creat-o; este trecătoare, conform principiului al II-lea al termodinamicii, este schimbătoare, este instabilă și puternic dependentă de mediul istoric, geografic, social, cultural, civilizațional și chiar climatic în care se desfășoară. 3. Raționalitatea și sociabilitatea ființei umane Dincolo de caracteristicile naturii umane enunțate în finalul subcapitolului anterior natura umană mai deține
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
căreia vom insista tocmai pentru a pune în evidență și cealaltă față a lucrurilor. El face o distincție între "legile naturale" sau legile naturii cum sunt cele după care se mișcă soarele, planetele și apar anotimpurile și care sunt legea termodinamicii sau legea gravitației și "legile normative" adică normele, interdicțiile și poruncile care determină o anumită conduită umană. O lege naturală "descrie o regularitate strictă, invariabilă care are loc în fapt ori în natură, ori nu are loc". O lege normativă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
W. S. Jevons, The Theory of Political Economy, 3rd Edition, McMillan & Co., London, 1888, pp. 37 și urm. 48 Paul Anthony Samuelson (1915- ), economist american, adept al concepției keynesiene. Unul dintre primii economiști care au aplicat metodele matematice în studiul termodinamicii pentru economie. 49 P. A. Samuelson, Economics, ed. a XV-a, McGrow Hill, New York, 1995 p. 553. 50 Ibid., pp. 553 și urm. 51 Aurel Burciu, Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, Ciclicitatea în afaceri, Școala de vară, 2009 (vezi: http:// www
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ajung prof. Petru Bogdan (părintele chimiei fizice din România) și prof. Eugen Neculcea. Prof. Petru Bogdan preia îndrumarea cercetării în domeniul fizicii, fiind și autorul unor cursuri foarte apreciate în Facultatea de Științe. Cursurile sale includeau noutățile științifice din domeniu: termodinamică, teoria cinetică, electrodinamică și radioactivitate, precum și un curs de fizică experimentală. După primul război mondial, deși programele de învățământ dau prioritate științelor exacte, în concordanță cu nevoile tehnice crescute ale societății, Facultatea de Științe trece printr-o perioadă grea. Profesorul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
până în 1941. Ca și Dragomir Hurmuzescu, își susține doctoratul la Paris, unde vine în contact direct, atât cu problematica științifică de vârf, cât și cu mari personalități din domeniu. Își aduce contribuții deosebit de valoroase în domeniul electromagnetismului, opticii, geomagnetismului și termodinamicii. În același timp cu fizicianul danez NIELS BOHR, determină magnetonul (unitatea de moment magnetic al atomului), calculând cel dintâi (1913) valoarea acestuia. Dar cum și în așa zisele științe exacte intervin erori, este privat de Premiul Nobel, pe care-l
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
143 Capitolul 8 COMPATIBILITATEA ELECTROCHIMICA ȘI MECANICĂ A UNOR MATERIALE DENTARE UTILIZATE ÎN REALIZAREA APARATELOR DE IMOBILIZARE CONSIDERAȚII TEORETICE Metodele electrochimice de studiu a comportării metalelor și aliajelor dentare în diverse medii permit obținerea unor informații rapide referitoare la: probabilitatea termodinamica de coroziune a unui metal imersat într-un fluid, viteza de coroziune instantanee (viteza de coroziune la simplă imersare a metalului în mediul de coroziunea, tipul de coroziune (generalizată sau localizatăă și intensitatea acesteia, precum și factorii de influență ai coroziunii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
coroziune poate da indicații asupra comportării activ/pasiv în oteluri și alte aliaje. Mai mult decât atât, în context cu diagramă Pourbaix, potențialul de coroziune poate da indicații fundamentale 142 asupra posibilității de coroziune din punct de vedere termodinamic (probabilitatea termodinamica de coroziune). Sub acest aspect, potențialul de coroziune este deosebit de util pentru alegerea și utilizarea aliajelor dentare și a materialelor metalice implantabile. Potențialul de coroziune, Ecor, este o măsură a tendinței de coroziune a unui metal sau aliaj imersat într-
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tehnica care poate chiar anticipa fundamentele teoretice ale științei. 59 Werner Heisenberg, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977, p.113-114. 60 Alain Boutot, Inventarea formelor, București, Editura Nemira, 1997, p.100. Creativitate și progres tehnic 74 Dezvoltarea teoretică a termodinamicii s-a realizat pe fundalul empiric al acestui domeniu științific creat pe baza analizei randamentului mașinilor termice elaborată de către Nicolas Léonard Sadi Carnot (1796 1832) și publicată În 1824. Există În acest sens și alte exemple rezultate prin Însăși căutarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnica care poate chiar anticipa fundamentele teoretice ale științei. 59 Werner Heisenberg, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977, p.113-114. 60 Alain Boutot, Inventarea formelor, București, Editura Nemira, 1997, p.100. Creativitate și progres tehnic 74 Dezvoltarea teoretică a termodinamicii s-a realizat pe fundalul empiric al acestui domeniu științific creat pe baza analizei randamentului mașinilor termice elaborată de către Nicolas Léonard Sadi Carnot (1796 1832) și publicată În 1824. Există În acest sens și alte exemple rezultate prin Însăși căutarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
le studiază legăturile dintre elemente, modul În care ele sunt organizate și așa mai departe, dar le descrie ca entități gata constituite, fără a reuși să explice modul În care apar și se mențin ele, În contrast cu al doilea principiu al termodinamicii 90. Un pas Înainte a fost făcut prin analiza sistemelor considerate ca sisteme termodinamice, pe baza schimbului de masă și energie cu mediul lor Înconjurător, respectiv pe baza creșterii sau descreșterii ordinii În domeniul studiat. 4.3. Modelarea sistemică a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
le studiază legăturile dintre elemente, modul În care ele sunt organizate și așa mai departe, dar le descrie ca entități gata constituite, fără a reuși să explice modul În care apar și se mențin ele, În contrast cu al doilea principiu al termodinamicii 90. Un pas Înainte a fost făcut prin analiza sistemelor considerate ca sisteme termodinamice, pe baza schimbului de masă și energie cu mediul lor Înconjurător, respectiv pe baza creșterii sau descreșterii ordinii În domeniul studiat. 4.3. Modelarea sistemică a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Politehnic Gh. Asachi, unde a funcționat până în anul 1973. Tot la Institutul Politehnic a fost încadrat ca delegat șef de catedră ca apoi, din 1950, ca șef de catedră titular la Facultatea de Mecanică. Prin cumul a ținut cursul de Termodinamică și Electricitate la Facultatea de Fizică de la Universitatea ieșeană, între anii 1960-1966, deținând și postul de șef de catedră. Concomitent cu activitatea didactică, din 1951 a fost numit referent științific la Academia Română, Filiala Iași, avansat apoi în 1953 în funcția
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a paradigmei simplificatoare a debutat exact în zonele unde părea să fie cea mai puternică, în științele fizice. Unul din primele semne a fost descoperirea dezordinii din universul fizic, consemnată în secolul al XIX-lea prin principiul al doilea al termodinamicii. La începutul secolului al XX-lea, criza se adâncește atunci când, în microfizică, se descoperă relația complexă observator lucrul observat și noțiunea complexă de particulă elementară, care se prezintă sub un aspect dual (corpuscular și ondulatoriu), dovedind că nu este o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un nou sistem aflat într-o stare de echilibru. Aceste rezultate pot fi transferate și asupra structurilor sociale, în cazul cărora am avea o evoluție de același tip, ireversibilă, asemenea celei predictibile pe baza celei de-a doua legi a termodinamicii. După Ridker 67, este greșit să credem că ne aflăm în fața unei alegeri între un model al creșterii și un model al stagnării. Orice sistem, fie că se dezvoltă, fie că se menține într-o stare constantă, se va prăbuși
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
De aici rezultă modificări conceptual-semantice specifice disciplinei, care s-au impus la nivelul nomenclaturii prin constructe cognitive și/ sau metaforice formate prin interacțiune: biofizică, hemodinamică, contracție musculară, bioelectricitate, biomecanism, bioacustică, radioscopia, radiografia, raze X, biofizica moleculară, receptorul nicotinic, biofizica celulară, termodinamica biologică, biocibernetică, psihofizică, ultrasunete, radiații ionizante etc. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a reușit explicarea în caracteristicile sale generale, a efectelor medicamentelor, disciplina de graniță care ia ființă fiind biochimia. Chiar dacă domeniul a cunoscut în ultimele decenii o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vieți publice" (Dicționar de filozofie, 1978: 395). Numeroși termeni filozofici au statutul de termeni interdisciplinari, veniți dinspre limbaje conexe și/ sau dinspre limbajul științelor exacte prin transfer metaforic: entropie (gr. en "în"+ trepo "conversiune, involuție") este un termen introdus în termodinamică în 1850, de către R.S. Clausius, unde desemna "o mărime fizică, care indică gradul de ireversibilitate al proceselor fizice, în special al transformărilor energiei" (Dicționar de filozofie, 1978: 223). În matematică, entropie "este o funcție matematică a stării unui corp sau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
autodezvoltării sistemelor, presupunând că partea este mai simplă decât întregul și că, studiind fiecare parte, se pot înțelege proprietățile sistemului. Această concepție a stat la baza dezvoltării și altor științe, care, la vremea lor, au fost considerate metaștiințe: mecanica newtoniană, termodinamica, mecanica statistică. Au apărut și alte metaștiințe: știința sistemelor, cibernetica, teoria informației și, mai nou, sinergetica. Sinergetica este definită ca știință a autoorganizării sistemelor, indiferent de natura lor, autoorganizare care are loc datorită cooperării microcomponentelor sistemului și având ca rezultat
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]