177,866 matches
-
ci și, poate mai ales, ca o impenetrabilă și, deseori, devastatoare stihie. Tema, majoră și pretențioasă în sine, are meritul de a fi oarecum inedită, în concertul prozei tinere actuale. În plus, autorul reușeșete, cu pricepere, să transforme, în derularea textului, subiectul istoric în pretext de meditații asupra destinului uman, asupra permanentei confruntări dintre individ și încercările la care îl supune mersul vremurilor. . ... XII. OLIMPIA BERCA - BIO-BIBLIOGRAFIE, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011. Istoric și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
soarta veți ruga,/ Căci scoși veți fi atunci din joc,/ Și-ți rămânea făr’ de noroc.” Un an mai târziu, respectiv la 10 Martie 1918, părintele A. Murafa a creat imnul Unității tuturor românilor, numit România, din care reproducem câteva texte de aur: „Între Nistru și Tisa, din vechime adâncă, stai Tu, Românie, țară eroică. Istoria Ta, scrisă cu litere de sânge, îmi adeverează că Tu, Românie, ai fost o țară de jertfă. Stând la răspântie, Tu ai fost în trecut
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
o avere pentru el...” Cât privește relațiile cu alți muzicieni ai momentului sunt amintiți D.G.Chiriac, Ion Vidu, Tiberiu Brediceanu și alții. (Virgiliu Bradin, pp. 220,221) Ambele cărți acordă un spațiu generos publicistului Nicolae Ștefu, cel care-și semna textele cu pseudonimul Nicu Stejărel. Sunt consemnate relațiile cu ziarul Tribuna Poporului și calitatea lui de combatant ardent al cauzei naționale. Se oferă numeroase informații și texte din activitatea revistei Cucu (1905) pe care a tipărit-o pe speze proprii, la
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
221) Ambele cărți acordă un spațiu generos publicistului Nicolae Ștefu, cel care-și semna textele cu pseudonimul Nicu Stejărel. Sunt consemnate relațiile cu ziarul Tribuna Poporului și calitatea lui de combatant ardent al cauzei naționale. Se oferă numeroase informații și texte din activitatea revistei Cucu (1905) pe care a tipărit-o pe speze proprii, la început ca supliment al ziarului Poporul Român ce se tipărea la Budapesta. Ulterior revista avea să devină publicație independentă, susținută cu eforturi considerabile de inimosul învățător
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
lămurit lucrurile în privința alegerilor locale din iunie, mi-am zis că e momentul să pun și eu umărul la limpezirea situației cu alegerile CSM de la toamnă: Consiliul Superior al Magistraturii este „doar” garantul independenței justiției. Nu e deloc clar, din textul Constituției, dacă putem aștepta de la CSM să fie democratic ori să apere, în vreun fel, statul de drept. Dar știm că membrii CSM ar trebui să fie specialiști ai dreptului, capabili să vadă când ceva e nedrept, chiar dacă nu e
O hotărâre a Senatului ar putea arunca în derizoriu întregul exercițiu democratic al alegerilor pentru CSM by https://republica.ro/o-hotarare-a-senatului-ar-putea-arunca-in-derizoriu-intregul-exercitiu-democratic-al-alegerilor-pentru [Corola-blog/BlogPost/338469_a_339798]
-
judecată, (măcar) în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților. Întrebarea e, acum, ce pot face eu, un simplu cetățean, când văd că membrii CSM par să încalce spiritul legii? Aproape nimic, din păcate! Nimic altceva în afară de-a scrie acest text, în care să-mi vărs obida asupra unor oameni despre care cred c-au fost prost sfătuiți ori că nu s-au gândit suficient la consecințele acțiunilor și inacțiunilor la care s-au înhămat, unii cu bună știință, iar alții
O hotărâre a Senatului ar putea arunca în derizoriu întregul exercițiu democratic al alegerilor pentru CSM by https://republica.ro/o-hotarare-a-senatului-ar-putea-arunca-in-derizoriu-intregul-exercitiu-democratic-al-alegerilor-pentru [Corola-blog/BlogPost/338469_a_339798]
-
care 8 membri CSM, Senatul României, președintele CSM, ministrul Justiției și premierul României, respectiv președintele României (adică vreo 175 de persoane de la vârful statului român) par să ignore încălcarea principiilor democrației și statului de drept în interiorul Justiției! Așadar, scriu acest text pentru a le cere public președintelui României, premierului, președintelui CSM, chiar și președintelui Camerei Deputaților, să-i ceară Curții Constituționale soluționarea acestui conflict constituțional (art. 146, lit. e) dintre autoritatea legislativă și cea judecătorească, născut prin Hotărârea Senatului României 28
O hotărâre a Senatului ar putea arunca în derizoriu întregul exercițiu democratic al alegerilor pentru CSM by https://republica.ro/o-hotarare-a-senatului-ar-putea-arunca-in-derizoriu-intregul-exercitiu-democratic-al-alegerilor-pentru [Corola-blog/BlogPost/338469_a_339798]
-
mi-ar rămâne doar să reflectez dacă mai vreau să fiu cetățean al unui stat în care chiar n-aș mai putea face nimic, adică nici măcar n-aș putea ori n-ar mai avea rost să scriu un astfel de text.
O hotărâre a Senatului ar putea arunca în derizoriu întregul exercițiu democratic al alegerilor pentru CSM by https://republica.ro/o-hotarare-a-senatului-ar-putea-arunca-in-derizoriu-intregul-exercitiu-democratic-al-alegerilor-pentru [Corola-blog/BlogPost/338469_a_339798]
-
Abia după lectura cronicii, ca cititor, înțelegi că Toca&Co sunt regizorul Alexandru Tocilescu & actorii cei mai mari la vremea respectivă, ale căror concepție și joc au fost un adevărat „triumf artistic, o spectaculoasă restituire, în haine moderne, a unui text genial, nevulgarizat, ci redat, integral, sensibilității de sfârșit de secol”. Există și o scurtă parte a treia datorată profesorului Ștefan Marinescu, în care face o trecere în revistă a felului în care este reprezentat I.L.Caragiale în manualele de liceu
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
ALBU - HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ȘTIRBĂ DE EXPRIMARE Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Domnului autor al volumului ”Apel către lichele” Am parcurs cu foarte mare tristețe recentul text al lui Gabriel Liiceanu - „România gurilor știrbe” -, un text cu o metaforă, din nefericire sau deliberat poate, joasă, neinspirată, ofensatoare, anticreștină chiar, care, dacă ar fi aparținut unui tânăr teribilist al momentului, nu m-ar fi mirat absolut deloc. Așa
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
DE EXPRIMARE Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Domnului autor al volumului ”Apel către lichele” Am parcurs cu foarte mare tristețe recentul text al lui Gabriel Liiceanu - „România gurilor știrbe” -, un text cu o metaforă, din nefericire sau deliberat poate, joasă, neinspirată, ofensatoare, anticreștină chiar, care, dacă ar fi aparținut unui tânăr teribilist al momentului, nu m-ar fi mirat absolut deloc. Așa însă, greutatea ca o piatră de moară a sentimentului
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
dacă observăm cu deosebită atenție multiplele consecințe nefaste existente acum la nivel societal, și într-un mod cât se poate de inofensiv, adică, nefăcând, practic, aproape nimic benefic pentru întreaga colectivitate. E bine să ne amintim aici, spre exemplu, de textul scris cu doar câțiva ani în urmă de către semioticianului italian Umberto Eco, prin care segmentul utlizator, în genere, al unei așa-numite rețele de socializare era desconsiderat într-o manieră complet discutabilă, în timp ce o pagină aparținătoare exact acelei rețele (este
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
elemente adversative și dubitative suplimentare, gata. Personal, mărturisesc cu sinceritate faptul că nu mi l-aș fi imaginat vreodată pe autorul, printre altele, al ”Apelului către lichele” și al ”Declarației de iubire” că poate concepe, într-o bună zi, un text de o asemenea eterogenitate rugoasă, oricare-ar fi fost intenția sa primară. Că e ombilical legată de zona PR-ului sau nu, practic, nici nu mai contează. Lăsând la o parte cunoscutele metode de a rezista cu orice preț ca
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
ca să citez autorul, ci unul stând în așteptarea providențială a unui culoar prielnic în zidul constant alterat de vicleșug și neadevăr al ultimelor decenii deja scurse. Nu pot să comentez mai mult despre tabloul durerii umane veritabile, pe care mesajul textului ”România gurilor știrbe” nu l-a putut deloc surprinde în țesătura lui de culoarea morții. Ca să poți delimita în cuvinte asta, trebuie să fii destinat a-i trăi zilnic durerii învolburarea ei aprigă din nelimpezimea propriei tale treceri. Altfel, înțelegerea
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
două acte de împreunare homosexuală tipice, după cum se știe, culoarului istoric al Antichității?!... Sigur că nu o să procedăm niciodată de-o asemenea manieră reprobabilă, însă această scurtă secvență comparativă ilustrează aproape complet radiografia sumbră realizată de către discipolul lui Noica în text. Mizez, totuși, pe o revenire a autorului respectiv la sentimente mai bune. P.S. Dacă pe dl Gabriel Liiceanu - mă întreb retoric, firește -, l-ar înjosi cineva doar pentru idiotizantul motiv că face parte din spectrul larg al persoanelor septuagenare, ar
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
memorabil, Anotimpul Grivanilor și aflat în stadiul definitivării pentru tipar. Mă număr între cei care îl așteaptă cu nădejde și curiozitate, cunoscând talentul și - cu deosebire - conștiința artistică ale prozatorului, expert în mecanismele exterioare și în viața lăuntrică ale unui text (ale oricărui text). Între timp, extrăgând, potrivit acelorași mărturisiri, din abundenta materie epică a Grivanilor, o seamă de punți ce leagă, între ele, secțiunile opului, Ion Nicolae Anghel a alcătuit un consistent volum de nuvele, numindu-l, iarăși suprinzător, în
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
și aflat în stadiul definitivării pentru tipar. Mă număr între cei care îl așteaptă cu nădejde și curiozitate, cunoscând talentul și - cu deosebire - conștiința artistică ale prozatorului, expert în mecanismele exterioare și în viața lăuntrică ale unui text (ale oricărui text). Între timp, extrăgând, potrivit acelorași mărturisiri, din abundenta materie epică a Grivanilor, o seamă de punți ce leagă, între ele, secțiunile opului, Ion Nicolae Anghel a alcătuit un consistent volum de nuvele, numindu-l, iarăși suprinzător, în simplitatea, în clasicitatea
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
criteriul neclintit al cernerii celor ce se rețin în ansamblul creației și justificarea promovării (inclusiv estetice), iar excelența este forma social-artistică de manifestare, etica unui atare univers. Nu cred a exagera afirmând că pe aceste concepte, implantate adânc, vital, în text, pe aceste teme de factură conceptuală, asimilate existențial, se sprijină tot eșafodajul artistic. Ion Nicolae Anghel este un auctor doctus, sârguincios alumn, cândva, în ale filosofiei, ceea ce nu stânjenește câtuși de puțin discursul epico-analitic, ba, dimpotrivă, conferă anvergură și substanță
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
a se ferici cu privitul unui om frumos, cât și pentru că ascultatul unor melodii cu lirism fosforescent și cadențat pe fervoare și speranță este în oricare moment un vis! Are un repertoriu cu mătase melodică și vultur sol! În genere, textele acestor melodii spun mesaje care potențează aspirațiile umane, fără alunecare în oniricul de dincolo de realul vieții decât pe aripa păsării ce-mpletește zborul cu iubirea. Cântecele acestea sunt propriile corelații și afinități ale artistei Marina Scupra, cu publicul ei. Fantezia
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428400529.html [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
recenzii” (2010), filosoful, teologul și aviatorul Nicolae Turcan reușește să ne uimească cu noua sa carte, Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, apărută în anul 2013, la prestigioasa editură clujeană Eikon, atât prin originalitatea ideilor, cât și prin frumusețea textului literar. Prin aceasta, filosoful Nicolae Turcan dezvoltă și actualizează celebrul înțeles al filosofiei profane - pregătirea pentru moarte, dar din perspectiva credinței creștine autentice, reamintindu-ne că adevărata filosofie nu se poate împlini în plan personal fără întâlnirea cu rațiunea Supremă
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Credinta_si_filosofia_do_stefan_popa_1385810910.html [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
de arhimandritul Vasilios de la Muntele Athos. Această parte dezbate și o serie de problematici legate de credință, filosofie, știință, revelație prin care se încearcă un dialog cu accent pe hermeneutica teologiei și filosofiei. Cu toate că lucrarea cuprinde mai multe genuri de text, ea are o continuitate, o luciditate și o reflexie ascensională și asta datorită măiestriei artistice și literare, de excepție a autorului, dar nici luminozitatea discursului meditativ nu este de neglijat. De remarcat este faptul că întregul volum este străbătut de
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Credinta_si_filosofia_do_stefan_popa_1385810910.html [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
l. albaneză - de Baki Ymeri) Autori români în traducerea dlui Christian W. Schenk - Radu Ulmeanu / p. 39 (Poezii în l. germană) Marius Iulian Zinca - Decalogul cuvintelor /p. 40 Mitropolitul Andrei Șaguna, un luptător pentru cauză românilor din Ardeal /p. 43 (text în limba română : autor Cristian Plăiașu) Metropolita Andrea Șaguna un combattente per la causa dei rumeni în Transilvania /p. 46 (text în limba italiană - trad. Pavel Nedelcu) Incursiune în poezia contemporană, ÎI /p. 50 (Camelia Constantin, Gina Zaharia, Costel Zăgan
REVISTĂ DE CULTURĂ UNIVERSALĂ NOMEN ARTIS – ANUL I, NR. 9, 2012 de VIOREL MUHA în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Revista_de_cultura_universala_nomen_a_viorel_muha_1336937646.html [Corola-blog/BlogPost/358515_a_359844]
-
Marius Iulian Zinca - Decalogul cuvintelor /p. 40 Mitropolitul Andrei Șaguna, un luptător pentru cauză românilor din Ardeal /p. 43 (text în limba română : autor Cristian Plăiașu) Metropolita Andrea Șaguna un combattente per la causa dei rumeni în Transilvania /p. 46 (text în limba italiană - trad. Pavel Nedelcu) Incursiune în poezia contemporană, ÎI /p. 50 (Camelia Constantin, Gina Zaharia, Costel Zăgan, Bianca Dodrescu, Boria Marian Mehr, Daniel Bratu, George Pena, Irina Ionescu Homoriceanu) Stelian Țurlea „Omul care aduce cartea” /p. 55 Ștefan
REVISTĂ DE CULTURĂ UNIVERSALĂ NOMEN ARTIS – ANUL I, NR. 9, 2012 de VIOREL MUHA în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Revista_de_cultura_universala_nomen_a_viorel_muha_1336937646.html [Corola-blog/BlogPost/358515_a_359844]
-
două versuri sunt fraze din cartea biblică Tehilym (Psalmii), primul din Psalmul 91, iar cel de al doilea din Psalmul 121. Fără a fi poet, am încercat o traducere versificată în limba română, inexistentă până astăzi. Nu am putut reda textul în distihuri. Datorită necesității utilizării perifrazelor, am fost nevoit să transform distihurile în catrene (lucru relativ și prin intonația cântării), cu excepția ultimei strofe, în care o asemenea intonație, ritm și rimă nu există, iar o subîmpărțire a distihului în catren
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1469595849.html [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
lucru relativ și prin intonația cântării), cu excepția ultimei strofe, în care o asemenea intonație, ritm și rimă nu există, iar o subîmpărțire a distihului în catren este imposibilă. Altfel, versurile ar fi fost extrem de lungi, ele fiind lungi și în textul original. Am căutat să păstrez sensul, deși uneori am adaptat metaforele, respectând însă aspectul lor inițial. ȘALOM ALEIKHEM (PACE VOUĂ!) Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici Îngeri slujitori, bun venit, Îngeri ai Domnului, bun sosit, Rege al regilor, domnind peste regi, cine
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1469595849.html [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]