814 matches
-
păzi; Uneori, o baie caldă puterea ți-o poate Înnoi; Dar de cea rece ai grijă să te asiguri din plin. Orientalii, bătrâni și tineri, urmează această conduită, Nici nu evită apa, chiar de-ar fi rece; Totuși, boli ca ticăloasa gută și piatra, La indieni și perși arar se știu. XX Pânzeturi curate ca pe-un confort le ținem, Și schimburile dese ale lenjeriei; Esențiale pentru sănătatea noastră le consider, Prin urmare spre ele te Îndemn cu anume stăruință: E
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
grotesc tragic. Piedicile care mi s-au pus lucid și hotărât, peste cele obișnuite istorice, adeseori cu alternativa de a alege între lucru și moarte, s-au justificat prin pretinsa admirație pentru romancierul și dramaturgul Camil Petrescu. Un soi de ticăloasă punere sub interdicție. Ceva nerod care se simțea obligat să protejeze, să apere cu orice preț pe «marele scriitor», împotriva capriciilor și «veleităților sale științifice», considerate ca o rătăcire, ca o risipă a unui bun, care ar fi aparținut, vezi
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
ultimele sale zile de viață. Într-un credo - De ce scriu, apărut în „Facla” (1935) - K. afirma că a fost „mânat în luptă” de necesitatea de a denunța inechitățile sociale, ura de rasă, „deșucherile politicii instinctive”, „nedreptățile de tot felul”, „calomnia ticăloasă”, „legalitatea concediată”, „moraliștii fără morală”, „tâlharii servind lecții de onestitate”, „prostituații care blamează prostituția”, „vidul din mirajul superstițiilor” și alte multe tare morale. Ateu, și-a făcut din scris „o mistică și unică religie”. Figură marcantă a presei românești interbelice
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
vorbești urît, vorbește-le ca un gentleman. Bucătarul își reîncepu predica: Ă Nu atîta pentru lăcomia voastră, dragi semeni, vă fac morală - așa vi-i firea, nu-i chip să v-o schimbați - totul este să vă stîpîniți pornirea asta ticăloasă. Sînteți, firește, niște rechini, dar, dacă vă stăpîniți cum se cuvine rechinul din voi vă puteți preface în niște îngeri, căci îngerii nu-s altceva decît niște rechini bine ținuți în frîu. Și acu’, fraților, încercați măcar o dată să fiți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
defini În formule proverbiale de inspirație populară, inegalitățile societății divizate În clase: «pentru unii mumă,/pentru alții ciumă, pentru unii miere,/pentru ăilalți fiere, voi cu durerile,/ei cu averile, voi cu ponoasele,/ei cu foloasele și cu ordânele lor ticăloasele». Problema poeziei festive, prezentă În chip destul de supărător la un moment dat În câmpul liricii noastre, pare a căpăta un răspuns satisfăcător În volumele de versuri discutate mai sus. Astăzi, poate oricine recunoaște că nu cu găunoase discursuri festive Întâmpină
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să creeze o ființă care exprimă atât de bine neîmpăcata ură și disprețul pe care exploatatorii Îl poartă clasei muncitoare, Încât Îl urăști pe Mateica nu numai pentru ceea ce face, ci În general ca existență, Într-atât e de inumană, ticăloasă, nepăsarea, scârba lui pentru tot ce e nou. Tocmai de aceea spunem că romanul posedă o deosebită putere de a demasca În fața cititorilor, lumea dușmanilor de moarte ai păcii și socialismului. (Ă) Dacă cititorul distinge foarte bine laturile reușite ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
subiect, care-și fac griji și se amărăsc din pricina lui. Cineva scria de curând în SRL șSaturday Review of Literatureț că lucrul pe care-l cer evreii nu este dreptul lor de a avea genii, ci dreptul de a avea ticăloși. Sunt de acord. Iar eu cer dreptul de a numi hoț un personaj pe care-l cheamă Weinstein, fără a fi acuzat că îi numesc pe toți evreii hoți. Or, unii oameni nu-mi acordă acest drept (Chandler, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vrăjitoare împotriva antisemiților, spuneți-le să caute nu în rândul celor care numesc un evreu evreu, care au personaje evreiești în cărțile lor deoarece există mulți evrei în viața lor, cu toții interesanți și cu toții deosebiți, unii nobili, alții mai degrabă ticăloși - ca toți oamenii -, ci să-și caute dușmanii printre brute (le pot recunoaște ușor) și printre snobii care nu vorbesc despre evrei deloc. Sunteți în siguranță - și mai mult decât în siguranță - cu inși care vorbesc direct, ca mine (Chandler
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
roșii. În fața tăcerii tale, mi-a venit chef să te provoc, să te silesc să răspunzi, să te smulg din calmul tău. „Stăpânii se schimbă, dar servitorii rămân. Câți ani am petrecut adulmecând precum câinii în toate acele mici războaie ticăloase, și toate astea spre slava unei duzini de bătrâni ramoliți, baricadați îndărătul acestui zid! Iar acum, ești gata să faci din nou aceeași treabă, dar pentru toți umflații ăștia plini de bani și târfele lor ca niște caltaboși, înțolite în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de bani. Copiii împart în chip echitabil darurile și, bucuroși că scapă din încurcătură, se grăbesc să-și conducă tatăl până la poarta casei. Scena confruntării dintre cele două mentalități este admirabilă. Copiii sunt egoiști, meschini, fără a fi cu necesitate ticăloși. Tatăl nu aduce ingraților copii nici o imputare. El a pregătit totul, gospodărește, inclusiv încercarea din urmă: moartea. Râsul dă, aici, în plâns, comedia se transformă într-o veritabilă tragedie: tragedia destinului individual înțeles în modul grav al existenței țărănești. B.
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
o țară a Domnului, totuși ne învrăjbim și ne războim între noi. De ce oare e omul o ființă atât de urâtă și de meschină? În loc să devenim mai curați în sânul ordinelor noastre bisericești, se întâmplă câteodată să devenim chiar mai ticăloși decât mirenii. Ne-am înstrăinat cu totul de smerenia și răbdarea sfinților și de blândețea lor nemărginită. Noaptea trecută o ploaie zdravănă s-a abătut peste corabia noastră în timp ce pluteam în susul râului. Ropotul ei înspăimântător m-a trezit din somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de judecată era mai multă agitație, a deschis ușor ochii, dar de atunci nu s-a mai clintit deloc - poate într-adevăr credea că această transă îl ajuta. Nu putea exista un contrast mai mare între el și tovarășul lui ticălos și plin de sine, Hirose Kenichi, care stătea alături. Din afară nu puteai să-ți închipui ce credea sau ce simțea Toyoda. Parcă și-ar fi stăpânit perfect orice tresărire de emoție cu ajutorul voinței. Pe data de 18 martie Toyoda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
o harababură de nedescris. Începea cu: „E vreun călău pe-aici?“. Și o punea pe Mașa să-l caute prin toate ungherele. Apoi continua: „Nu-i nici un călău. Eu sunt. Să fug! De mine? Sunt o nemernică! Sperjurul, cel mai ticălos sperjur, omorul, cel mai ticălos omor, tot ce-i păcat, păcate de tot soiul, mă-nvinuie răcnind: ești vinovată! Nu-i om să-i fie milă dacă mor...“ Cuvintele sunau straniu În gura ei rujată strident. Ghebul de cârpă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu: „E vreun călău pe-aici?“. Și o punea pe Mașa să-l caute prin toate ungherele. Apoi continua: „Nu-i nici un călău. Eu sunt. Să fug! De mine? Sunt o nemernică! Sperjurul, cel mai ticălos sperjur, omorul, cel mai ticălos omor, tot ce-i păcat, păcate de tot soiul, mă-nvinuie răcnind: ești vinovată! Nu-i om să-i fie milă dacă mor...“ Cuvintele sunau straniu În gura ei rujată strident. Ghebul de cârpă pe care și-l agățase pe unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Ireparabilul s’a produs! Pentru a nu fi azvârlită În Închisoare a fost amăgită să declare toate bunurile cedate În favoarea Statului, cu mențiunea: Dacă nu se constătă fraude, desigur „La sfântul așteaptă” i se va returna valorile Înapoi...!” „Statului, adică, ticăloșilor din fruntea piramidei...! Soția nu a prezentat actele de cumpărare...?” „Le-a arătat, ba mai mult. Toate facturile au fost controlate și ștampilate pe aeroport la venire dovedind introducerea lor legală În țară. Mai mult, am plătit și vamă nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Am făcut un pas încercând să recuperez manuscrisul de la ea, dar s-a ferit. — Că ar ajuta? a zis ea. Să se citească despre cum îmi cumpăram eu chiloți tanga și... și cum mi-am lovit fiica? Ce ticăloasă, ce ticăloasă ești! M-ai trădat! I-ai spus lui Bangs. — Pentru Dumnezeu, Sheba, am zis. Te-ar fi descoperit oricum. Propria ta fiică credea că faci ceva. Și scrisorile! Cum te așteptai să scapi? Sheba se holba la mine. — Ce idioată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
niciodată aplicarea legilor la care te referi, - te gândești, desigur, la cele de oprimare politică, adică acelea care asigură menținerea puterii cu forța. - Da, dar și legile tale, civile și penale, cu care te liniștești, unele din ele sunt la fel de ticăloase, ca și acelea la care te referi, care aparțin altor competențe, și pe care, vrei nu vrei, le aplici. Ce spune atunci conștiința ta pe care o vrei luminată? Mă simții oprit; nu-mi găseam răspunsul, deși se afla în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
să fugi alungată de blăstăm macar gândește-te la rușinea noastră!... Cum are să se mai ducă Sanis la școală? Ce-are să spuie el? Fata lui Sanis trăiește în ticăloșie! A fugit de părinții ei, de legea ei, și are să moară ticăloasă! Ce vrei să faci tu, Haie? N-am plâns eu destul? Nu m-am tras de cap? Acu trebuie să-ți vii și tu în fire, Haie!... Cât ai să te mai zbuciumi așa? Ce ai tu cu străinul? El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
palme: Am să mă duc după dânsul! Am să mă duc să-l caut!... Mâni mă duc să-l caut... Fără el nu pot să trăiesc... Și maică-sa își urmă și ea tânguirea, căutându-și iar călțunul: —...Așa om ticălos să deie Dumnezeu să crăpe!... Ce are el cu noi? Ce are cu fata noastră!... Haie, tu ai să ne vâri în mormânt! Mai bine fugeam de-aici... Mai bine ne duceam acu șase ani la America... America-i altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spre lift; de îndată ce au dat colțul, mama a zbierat: —M-ați lăsat fără nimic! —Liniștește-te, i-am zis, din cameră. —Să mă liniștesc? Fiica mea se mărită astăzi, chiar dacă n-o face la biserică, și una dintre voi cinci, ticăloaselor ce sunteți, mi-a furat Multiple Orgasm. E ca atunci când mi-ați luat toți pieptenii (acesta era un reproș repetat adesea), iar eu voiam să merg la slujbă pentru că era sărbătoare cu cruce roșie. A trebuit să mă pieptăn cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
strânsoarea gărzilor. Se întoarse, smulse pumnalul de la șoldul lui Antonius și se repezi iar la Vitellius. — Te ucid! Legatul Legiunii Galbiana îl opri, lovindu-l cu putere peste braț. — Nu așa! strigă Antonius. Pumnalul căzu la pământ. — Ticălosule! izbucni Valerius. Ticălosule! Tocmai tu... Scăpă din strânsoare și apucă o tavă mare, încărcată cu sturzi ce pluteau într-un sos roșiatic. O aruncă spre împărat și-l nimeri în plin. Sosul și sturzii se împrăștiară peste tot. — Ucideți-l! bâigui Vitellius, agățându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
spre Flamma, care-i răspunse cu un surâs, sigur pe sine. Erau singuri în centrul arenei ce se întindea în jurul lor asemenea unui deșert populat de fantome. — O să te înving din patru mișcări, șuieră Flamma făcând un pas spre el. Ticălosule! — Fecior de târfă! Violator de femei! răspunse Valerius batjocoritor. O să te trimit pe plajele morților cu un șut în fund. Își puse coiful. Nici un servitor nu veni să-l ajute. Arbitrul privi spre pulvinar. Vitellius se sprijini de balustradă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
știe cum. Calul era prea tânăr pentru curse și nici în prea mare formă nu era - dar Barry avea un pont fierbinte. 100-8 i se părea un lucru bun. Pariul l-a pus printr-un agent Unul din amicii lui ticăloși, Morrie Dubedat, a preluat afacerea și a garantat pentru pariul tatei... Zece minute mai târziu, Barry a intrat în panică și a încercat să anuleze pariul. Dar omul care strângea pariurile era deja în căutare de mardeiași, așa că a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
prăvălii pornografie, unsoare de armă, vapori de alcool. Nu încape nici o îndoială că zdreanța asta și-a trăit veacul pe niște tipi foarte grași, beți și bolnavi. Mi-am scărpinat nasul. Pfui. De la subsuoara dreaptă se înălță o altă bășină ticăloasă. Martina pufnea și se chircea. Să procedăm cu delicatețe, mi-am spus eu și am încercat să stau nemișcat și transportat. Soarta mi-a mai oferit un bun motiv pentru a rămâne nemișcat. Nevoia mea de a mă pișa - suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe ea. Am băut în parcul agitat de jos douăsprezece pahare de whisky - da, asta e, îți iei amarul - și am format numărul Martinei până când degetul meu crăpat a început să sângereze. Nici un răspuns. Nici un răspuns. Ocupat. Ocupat. Sunetul ăla ticălos. Ocupat, ocupat, ocupat. Și în timp ce zăceam mototolit la bar, scotocind după ultimii bani, așa cum fac bețivanii de obicei, am auzit ceva ce n-am crezut niciodată că mi-ar face vreo plăcere, mi-am auzit propriul nume - John Self - rostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]