782 matches
-
de ceai apăsat pe față, atârnându-i de la pomeți ca un văl. Fruntea înaltă, albă în lumina lumânării, era încrețită și brăzdată de umbre, dar felul în care-și ridicase gulerul pardesiului verde, adăpostindu-și părul, îi dădea un aer tineresc. Poate că așa obișnuia să-și ridice gulerul fulgarinului, în zilele când hoinăream împreună pe biciclete. Și în timp ce-i ascultam, cu încordată atenție, spusele, îi cercetam, cu un fel de pasiune creatoare, fața iluminată de luminare, asemenea unui zeu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
suferit o instantanee convertire. Titus era un băiețandru simplu, absolut vrăjit să se afle în prezența unei actrițe celebre, în carne și oase, și să constate că aceasta nu numai că-l lua în seamă, dar îi și aprecia farmecele tinerești. Se mâncau din priviri, el sfios, ea cu obraznic amuzament. Înfățișarea lui Titus, ca și cea a lui Gilbert, câștigase mult de pe urma soarelui și a mării. Părul lui blond roșcat căpătase o culoare mai vie și părea un nimb pufos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
când ești bătrân, presupun că lucrurile ar trebui să stea altfel. Eram țeapăn și aveam dureri. Fusese o prostie din partea mea să mă avânt atât de departe. Mă simțeam obosit, slăbit și exasperat. Simpla tinerețe a lui Titus, vigoarea lui tinerească și plină de speranțe mă irita de-mi venea să strig. Mă iritau și gambele lui lungi, goale și bronzate, acoperite cu perișori roșcați, așa cum se iveau din pantalonii suflecați. Simțeam că pierd contactul cu el, că s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ați ajuns să vă opuneți comuniștilor? Păi, cum v-am spus, rușii se purtau mizerabil cu românii, și ne spuneau că vor pleca de-acolo doar atunci când munții ăia toți o’ să fie șes... Bineînțeles că noi în avântul ăla tineresc n-am putut suporta treburile ăstea, și am făcut o organizație anticomunistă. Și am fost un grup de vreo 7-8 persoane, toți tineri, și ne-am organizat într-o organizație anticomunistă... Ați apucat să faceți ceva? Păi am activat ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cea care își domină iubirea profană pentru un element dușmănos sau necreditabil politic câștigă pe terenul iubirii sacre pentru Partid, singura care validează o conștiință revoluționară și un caracter. Întâia iubire a Evei se îndreaptă către Matei, al cărui entuziasm tineresc, ale cărui bună dispoziție și optimism o cuceresc. Numai că timpul pe care apostolii ideologici, activiștii, îl rezervă vieții personale este aproape nul, iar acesta din urmă este căsătorit. Este vorba de un moment important de fixare a libidoului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a primit felicitări. Presa a comentat favorabil discursul senatorului Mihai: „Întâiul cuvânt al Moștenitorului Tronului ne-a făcut să ne aducem aminte, într-un ceas de luminoasă reculegere, că suntem un popor tânăr, că greutățile sunt trecătoare, și că, cu tinerească încredere trebuie să privim viitorul și să biruim prezentul<...> Țara a auzit glasul Domnitorului de mâine. Toamna anului 1939 însemna și redeschiderea sezonului de vânătoare. Revenind pe drumul de la Sinaia spre București, Mihai a avut un incident de circulație îngrijorător
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
A r putea ieși în față și românii cu un remarcabil scriitor, disident adevărat Paul Goma, care are operă, are coloană vertebrală, are statut de rezistent autentic și ne-gonflat, a avut și are curaj, ba mai posedă și o tinerească vivacitate a condeiului (de unde i s-au tras destule...). Cum se comportă țara față de acest disident real? Nu i-a restituit cetățenia. Nu l-a reprimit în Uniunea Scriitorilor. Cine-i publică textele, își riscă slujba (vezi cazul L.I. Stoiciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ion Helliade Rădulescu”, și în sfârșit pe George Ștefan , azi cunoscut arheolog, fost înainte de război coleg cu fratele meu și de care m-a legat apoi o prietenie dintre cele mai frumoase, deși întreruptă din când în când de furtuni tinerești. În timpul acesta au avut loc celebrele alegeri parlamentare „făcute” (la propriu și la figurat) de guvernul averescan - ministru de interne fiind nu mai puțin celebrul Argetoianu - și cu acest prilej am publicat eu primul articol în „Neamul Românesc”; câteva fraze
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
zămislită de admirația [38] noastră. Nu-mi mai aduc aminte câte cordoane de jandarmi am rupt până la Ministerul Lucrărilor Publice, unde am fost opriți definitiv de numărul tot mai mare al paturilor de pușcă, ce se îndreptau împotriva piepturilor noastre tinerești. Știu însă că atunci am avut întâia tresărire de antimilitarism, accentuat apoi treptat în cursul anilor, ajungând a fi acum una dintre cele mai temeinice convingeri ale mele, chiar dacă aceasta ar părea curios pentru un naționalist. Desigur, sentimentul care a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe care acum o folosește doar la număratul păsărilor, ouălor, firelor de răsad și al paharelor cu care soțul își potolește ocazional arșița interioară. Casa bătrânească în care fina mea s-a născut și a crescut a căpătat o înfățișare tinerească după ce proaspeții pensionari au părăsit orașul și s-au mutat în ea, coborând pe pământ, după exprimarea lor. Au investit o sumă frumușică pentru mobila trebuitoare celor două camere și bucătăriei spațioase, pentru parchet, gresie, faianță, pentru construcția unui spațiu
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fi atras deopotrivă pe tinerii din America Latină și pe cei din lumea Întreagă, acest erou este Ernesto Che Guevara. Și, cu toate că de la moartea sa el a devenit unul dintre miturile lumii moderne, nu a fost Încă despuiat de vitalitatea sa tinerească. Dimpotrivă, imaginea sa mitică n-a făcut decît să-i Întărească tinerețea, care, alături de Îndrăzneala și de puritatea sa, pare să constituie esența secretă a carismei sale. Pentru a deveni un mit, un simbol al atîtor speranțe pierdute și păstrate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
puteți fi două paralele care se întâlnesc. În romane, în eseuri, în confesiuni anulând orice preocupări, provocând o calm-fericită dependență a cititorului de text, Norman Manea inoculează simplității discursului aroma metaforei și uimirea paradoxului pe care îl cultivă cu bucuria tinerească a așteptării viitorului necunoscut. Titlurile cărților lui Norman Manea sunt și ele paradoxale, numind discret-afectiv ori sentențios experiențe din trecut și de azi, prietenii, lupte, coșmaruri, certitudini instabile, convingeri senine. "Întoarcerea huliganului", "Despre clovni", "Fericirea obligatorie", "Înaintea despărțirii", "Cuvinte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a fi nadirul și zenitul spiritualității noii bucovinene și s-au prezentat tuturor ca făcând parte dintr-o grupare, bine închegată, de tineri dornici să-și spună în mod cinstit și discret numai ceea ce trebuie să fie avânt și cuvânt tineresc. Cum însă anumite veleități și erezii au produs explicabile tensiuni între cei ce trebuiau să rămână grupați în jurul Junimii Literare, reacțiunea sănătoasă s-a semnalat fără întârziere. Junimea Literară totuși, conciliantă și experimentatoare, grație spiritului superior al dlui prof. I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Berariu din Societatea Junimea de la Universitatea Cernăuți. La această revistă au debutat Const. Berariu, I.G. Toma, Const, Verdi (C. IsopescuGrecul), Temistocle Bocancea, Șt. Bodnărescu, C. Stamati-Ciurba. Revista n-a născut un ecou în lumea literară, dar a fost o încercare tinerească din care și-au luat zborul unele talente literare de mai târziu. Prin program, revista răspundea liniei tradiționale a gazetăriei locului; ea își propunea să lupte pentru apărarea drepturilor naționale ale românilor, să dezvolte literatura și să valorifice folclorul. Versurile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să adune în jurul său hărnicia nu numai a unor profesori universitari ca Al. Ieșan, Tr. Brăileanu, S. Reli, S. Găină, ci, pe lângă străduințele unor colaboratori cunoscuți (Gr. Rațiu, E. Kallos, I. Balmoș, O. Papadopol etc) a oferit terenul și dorul tineresc de muncă al elevilor dlui profesor C. Narly precum: Traian Chelariu, N. Roșca, Leon Țopa etc. (Din junimea literară nr.1/1935) * Revista politică de la Suceava, a doua gazetă politică a Bucovinei, iese de două ori pe lună din 15
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Filosofie la Universitatea din București (1931-1934). Debutează în presă la vârsta de paisprezece ani, în „Bilete de papagal”, cu o poezie intitulată chiar 14 ani. Editorial, debutează cu volumul de poezii Țara fetelor (1937), care aduce o notă de prospețime tinerească în lirica momentului și, în același timp, accente caracteristice pentru filonul ulterior al poeziei feminine de la noi. Doi ani mai târziu, publică un volum de traduceri din Rilke (Poeme, 1939). Urmează un deceniu de implicare politică și socială (B. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
ideatică, mai ales cele din „poeți ai libertății”, publicistica sa este în bună parte perimată, întrucât mizează pe un lirism care își va dovedi rostul abia atunci când va fi trecut în poezie. Exceptând culegerea de început: Schituri cu soare - exerciții tinerești de acomodare cu o tehnică poetică dificilă - și volumul Inimi sub săbii, unde lirismul hieratic tinde să construiască o viziune fabuloasă, poezia lui Eugen Jebeleanu se constituie în jurul a două mituri: adevărul și istoria. E vorba, mai întâi, de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
cel mai mare dintre numeroșii copii ai Corneliei (n. Barna) și ai lui Traian Brad, țărani. Urmează Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (1940-1948), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1948-1952). Debutează ca poet în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1947) și, editorial, cu volumul Cincisutistul (1952). A colaborat, desfășurând totodată și o activitate redacțională, la „Almanahul literar”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „Cravata roșie” (redactor-șef, 1956-1958), „Flacăra”, „Gazeta literară” (redactor-șef adjunct, 1966), „Luceafărul” (redactor, 1958-1960), „Scânteia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
mare prestigiu de luptă pusă în serviciul unei cauze mari: Era lupta împotriva dușmanilor țării. Acțiunea dusă de studenți, ani de ani, a dat naștere, în întreg tineretul românesc, unui curent de luptă pus în serviciul poporului nostru. Toate aspirațiile tinerești ale unui neam, de orice natură ar fi fost ele, s-au canalizat prin această luptă studențească. În timp ce politicienii noi sau vechi, din țara veche sau din provinciile alipite, duceau o acțiune de destrămare națională și morală, pe provincii sau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
frunte și gestul lui favorit era darea părului peste cap, ca să-și facă lumină înaintea ochilor. Era negru ca un harap și nici prea mare frumusețe nu stricase Dumnezeu cu el, așa încât când își exercita mimica în serile de divertisment tineresc de la cămin, speriai copiii cu el. El făcea tot felul de drăcii dar nu râdea niciodată. În timpul marșului făcut de Căpitan în Bucovina în vara anului 1929, izbucniseră puternice răscoale arabe în Palestina. Toată lumea dușmană evreilor privea cu simpatie lupta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și-au creat sau însușit mentalitatea studentului proletar, revoltat împotriva lumii și chiar a propriei existențe. Studenții români în general, fii de țărani îndeosebi, simțeau ca pe niște obiceiuri importante, ca pe ceva nepotrivit cu ethosul românesc oricare din mentalitățile tinerești și studențești menționate. Toate erau o haină străină pentru corpul neamului. Tineretul simțea instinctiv că nu i se potrivește. Pe de altă parte era anul universitar în care, urmare a frământărilor dintre 1919-1926, cu succesele și înfrângerile lor, cu conștiința
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
făgașul lor. Cei doi combatanți își recunosc reciproc greșelile și meritele și se împacă. Fiul recunoaște că tatăl exercitase asupra sa numai blânda autoritate parentală și își manifestase îngrijorarea cu privire la viitorul și fericirea sa. Tatăl recunoaște că elanurile și eresurile tinerești ale fiului erau menite să răspundă la superlativ așteptărilor părintești cu privire la viitorul amândurora. Totul se sfârșește într-o romantică îmbrățișare ce îi transformă pe cei doi diavoli în îngeri păzitori ai fericirii comune. Confruntarea dintre modernism și postmodernism, în ciuda analogiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probabil, foarte mic, n.n.) și Tineretul Organizațiilor Sioniste (evreiești, n.n.)”. Constatarea președintelui FNTDR este cât se poate de concludentă: „...acestea sunt singurele organizații care activează și în F.N.T.D.R. (subl.ns.) și au și o activitate pe teren în rândul maselor tinerești”. Ca să-și mai arate încă o dată mușchii în fața șefilor de la Iași, Bighiu a notat următoarele: „...celelante (sic!, n.n.) organizații nu duc nici un fel de activitate nici în cadrul Federației și nici pe linia organizației respective. Tinerii delegați ai acestor organizații în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
RL, 1981, 43; Nicolae Ciobanu, Povestirea despre și pentru copii, LCF, 1984, 22; Smaranda Cosmin, Temele adolescenței, LCF, 1985, 5; George Muntean, Cărțile copilăriei și adolescenței, LCF, 1985, 23; George Chirilă, Pornind de la adolescență, CNT, 1986, 40; Gheorghe Bulgăr, Destine tinerești, RL, 1986, 51; Ioan Vicoleanu, „Tandrețe”, ATN, 1987, 1; Rotaru, O ist., III, 721-722; Liviu Papuc, „Dimineața iubirii” ca „saga” a adolescenței, CL, 1988, 12; Cândroveanu, Lit. rom., 204-207; Popa, Ist. lit., II, 1014. D. C. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]