984 matches
-
, Irina (1.I.1962, Antonești, j. Cahul), poetă. După studii făcute la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1979-1985), devine redactor la „Tinerimea Moldovei” și după 1990 la săptămânalul „Literatură și artă”. Colaborează la „România literară”, „Poesis”, „Vatra”, „Familia” ș.a. În primul său volum de poezii, Șarpele mă recunoaște (1992; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), N. redescoperă, într-un fel pe cont propriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288393_a_289722]
-
Olteni, iar în 1946 avea să fie cooptat în Societatea Scriitorilor Români. Dar el, ca poet, nu mai avea nimic de spus. După debutul precoce din „Micul templier”, B. trimite versuri la „Fulgerul studențimii” și la „Revista copiilor și a tinerimei”. Folosind uneori pseudonime (Delajiu, D. B. Delajiu, D. Paltin, Dem. Paltin, D. B. Silvan), va fi prezent cu poezii (în multe cazuri fiind vorba de republicări) în peste o sută de ziare și reviste, îndeosebi din București și Craiova: „Adevărul literar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
în care a copilărit în întâiul sau volum de schițe, Din lumea celor obidiți (1912). A practicat felurite meserii: zidar, tipograf (culegător, zețar) și legător de cărți, mecanic. Autodidact, editează și conduce revista „Spre lumină” (1912, împreună cu Stelian Vasilescu), „Gazeta tinerimei” (1919, împreună cu I. Tedescul și Al. Terziman), precum și publicațiile cu orientare de stânga „Omul liber” (1923-1925), „Cugetul liber” (1927-1929) și „Șantier” (1933-1934, 1937), colaborând totodată la „Adevărul”, „Lupta”, „Facla”, „Lumea nouă”, „Rampă” ș.a. Articolele și le va aduna, mai tarziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
din București (1946), ministru al Artelor (1946-1948), prim-locțiitor al ministrului Culturii (1955-1958), președinte al Comitetului Radiodifuziunii Române (1958-1965). A fost căsătorit cu scriitoarea Sărina Cassvan. Mai multe schițe și povestiri apărute, incepand cu 1913, în „Revista copiilor și a tinerimii”, publicație la care a lucrat și că redactor, P. le-a reprodus în volumele Pentru zilele de vacanță (1922), În lumea copiilor (1923) și Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii (1923). În perioada următoare i-au mai fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
și melodioasă, pe o bună tehnică de versificație. SCRIERI: Dintre sute de catarge (în colaborare), Chișinău, 1977; Rouă de cuvinte, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1988; Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: G. Mazilu, „Rouă de cuvinte”, „Tinerimea Moldovei”, 1988, 28 octombrie; E. Lungu, Când Euridice scrie și plânge, „Orizontul”, 1989, 2; Ștefan Munteanu, „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”, ATN, 1998, 1. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285646_a_286975]
-
neatârnat de nici un feliu de comparațiune, însă cu toate acestea între obiectul sau fapta exprimată și între acel ce pe jumătate numai se însamnă se află un raport ascuns, care dă cugetărei o mai mare interesare" (Dimitrie Gusti, Ritorică pentru tinerimea studioasă, ediție îngrijită de Mircea Frânculescu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1984, p. 38). 260 Pierre Fontanier, Figurile limbajului, Editura Univers, București, 1977, pp. 104-107. 261 Tudor Arghezi, "Este tekirghiol, au ba?", în Scrieri 24, pp. 226-229; până la nota următoare toate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din susținătorii revistei „Ghilușul” (1912-1914), editată de Șt. St. Tuțescu în scopul „de a culege mărgăritarele poporului”. Schițe, legende istorice, versuri și material folcloric i-au mai apărut în „Analele literare, politice, științifice”, „Familia”, „Lupta”, „Foaia poporului”, „Albina”, „Revista noastră”, „Tinerimea română”, „Doina doinelor”, „Aurora”, „Opiniunea publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Noua revistă română” ș.a. A mai semnat Hristian N. Țapu. Ț. prospectează toată Muntenia (îndeosebi fostele județe Teleorman și Vlașca), Moldova și o arie din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
când, printr-o absurdă răsucire de destin, cade victimă unui groaznic accident feroviar. A fost înmormântat în cimitirul Ungureni din Craiova. În afară de „Adevărul literar și artistic”, semnătura lui C. poate fi găsită în „Ramuri”, „Revista Carol I”, „Gazeta școalei”, „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Flacăra”, „Icoane maramureșene”, „Cuvântul literar și artistic”, „Săptămâna”, „Clipa”, „Tribuna nouă”, „Falanga literară și artistică”, „Ritmul vremii”, „Familia” și în alte câteva periodice, îndeosebi craiovene, unde îi vor fi publicate și niște postume. Atât în Idoli de humă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
de întemeiere și dezvoltare a învățământului național. Anaforaua Eforiei din 24 martie 1818, aprobată de domnitorul Ioan Gheorghe Caragea, consfințește deschiderea în august a primei școli superioare românești, în localul de la „Sf. Sava”. Într-o Înștiințare. De toată cinstea vrednică tinerime (1818), L. expune un program de studii în patru trepte, cea superioară incluzând dreptul și filosofia, iar teologia studiindu-se separat. Dând prioritate unor discipline ca limba română, matematica, istoria națională, introdusă pentru prima dată ca obiect de studiu, L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1982), redactor-șef la Teatrul „Ion Creangă” (din 1989). Fondatoare a cenaclului Grai Matern (1988), va iniția Agenția de Presă Micul Prinț (1991), revista „Micul prinț” (1992) și ziarul „Copiii Europei”. A debutat la „Tinerimea Moldovei” în 1969, și editorial cu placheta Până la dragoste, apărută în 1979. Publică versuri și articole în „Femeia Moldovei”, „Nistru”, „Columna”, „Literatura și arta”. V. scrie o lirică de factură erotică - Până la dragoste, Ofrandă omeniei (1989), Steaua destinului (1993), Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
unui lector nu lipsit de gust, dar adânc marcat de dogmele sociologismului vulgar. A tradus din Pușkin, Lermontov, Esenin ș.a. SCRIERI: Poezii, Balta, 1929; Codreanu, Tiraspol, 1930; Întrebări literare (în colaborare cu I. Vainberg), Tiraspol, 1930; În flăcări, Tiraspol, 1931; Tinerimea în luptă și zidire (în colaborare cu Leonid Corneanu), Tiraspol, 1931; Sirenele zidirii, Tiraspol, 1932; Biruința, Tiraspol, 1933; De pază, Tiraspol, 1935; Dezrobire, Tiraspol, 1935; A. Vlahuță, Tiraspol, 1935; 1 mai, Tiraspol, 1935. Repere bibliografice: I. Grecu, Mereu pe prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
Familia română” de la Oradea (din 1998), unul dintre conducătorii Editurii „Alexandru cel Bun” și președinte (din 2000) al Fundației „Casa Limbii Române” din Cernăuți. T. debutează în presa locală cu versuri, în 1962. Mai colaborează la „Concordia”, „Bucovina”, „Glasul Bucovinei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Buletinul «M. Eminescu»”, „Literatura și arta”, „Literatorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Septentrion literar” ș.a., precum și la numeroase alte periodice din Ucraina și Serbia. Prima carte, Harpele ploii, i-a apărut în 1981, fiind urmată de altele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
mai mult decât oricare altul (vezi broșura Svolgimento e carattere della storia delle religioni, Bari, ed. Laterza, 1924, precum și prefața de la cartea lui La religione di Zarathustra nella storia religiosa dell’Iran, Bologna, ed. Zanichelli, 1920)”, scria Eliade în Foaia tinerimii, la 1 mai 19261. Iar din India îi scrie lui Pettazzoni: „Vă rog să-mi dați un extras al studiului dvs. «Ahura Mazda the Knowing Lord», știți că sunt foarte interesat de religia Persiei și mai ales colecționez cu dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
înconvoaie spinarea lucrătorului și-l silește să facă concesii capitalului. Ce nu sunt în stare să facă un tată și o mamă când copiilor lor le este foame? Ei bine, spre deosebire de societatea capitalistă care n-a știut să transforme educația tinerimii într-o operă adevărat socială, într-o operă de stat, societatea comunistă consideră educația socială a tinerelor generații ca însăși baza legilor și obiceiurilor, ca piatra angulară a noii clădiri. Nu vechea familie meschină și egoistă, cu certurile dintre părinți
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Silvia (28.X.1948, Pelinia, j. Bălți), prozatoare. Este absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1971) și a Cursurilor superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A colaborat la ziarul „Tinerimea Moldovei” și la revistele „Nistru” și „Sud-Est”. Între anii 1979 și 1981, lucrează ca redactor la Editura Literatura Artistică. Debutează în 1979 cu volumul Daniveea, în care sunt incluse o serie de povestiri interesante prin atmosferă și prin personajele situate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286156_a_287485]
-
Vitalie Manolescu; 9.III.1931, Ienichioi, j. Ismail - 3.XII.1973, Chișinău), poet. A absolvit Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951). În anul 1953 se stabilește la Chișinău, unde colaborează cu Editura Școala Sovietică, e redactor la gazetele „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Moldova” și la radioteleviziune. Primele încercări literare îi apar la București, în „Scânteia tineretului”, „Flacăra” și „Gazeta literară”. Debutează editorial la Chișinău, în 1958, cu placheta Caiet liric. Atât primul volum, cât și culegerile Trezirea viorilor (1963), Drum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290299_a_291628]
-
Din noiembrie 1938, locul de apariție este Craiova, iar redactor devine Pamela Young. Într-un Cuvânt introductiv, se arată că scopul ei „nu este nici politic, nici social, nici de polemică” și că „a luat ființă din dorința vie a tinerimii de a cunoaște literatura engleză, de a descoperi «grădinile și comorile» culturii și civilizației engleze”. În ciuda posibilităților mai degrabă modeste, revista încearcă să-și atingă obiectivul prin publicarea unor traduceri, note de călătorie și articole istorice sau istorico-literare cu subiecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285885_a_287214]
-
îi apare primul volum din Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi (1872 ) și începe colaborarea la „Columna lui Traian”. A mai publicat la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Dorobanțul”, „Familia”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Revista societății «Tinerimea română»”, „România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a învățat singur limba franceză, încercând chiar o traducere din Ruinele Palmirei de Volney, I. scrie un articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
MUNTEANU, Constantin (4.VII.1950, Sămășcani, j. Orhei), prozator. A studiat la Institutul de Arte din Chișinău (1973-1976) și la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1977-1980), fără a le absolvi. Va funcționa ca redactor la „Tinerimea Moldovei”, va fi angajat la Filarmonica din Chișinău și apoi redactor-șef la Moldova Film. Debutează cu volumul de nuvele Maica Maria (1983), care se impune prin vioiciunea narațiunii, naturalețea dialogurilor și predilecția pentru stilul oral. În romanul Livada cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288287_a_289616]
-
REVISTA SOCIETĂȚII „TINERIMEA ROMÂNĂ”, publicație lunară de cultură și literatură apărută la București între 15 februarie 1882 și martie 1890, în ianuarie 1891, între mai 1893 și mai 1902; reapare din septembrie 1920 până în iunie 1942. În primii ani direcția este asigurată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
dramatice. La „Generația viitoare”, în perioada în care începe să se tipărească sub titlul „Generația nouă” (februarie-iulie 1890), figurează ca prim-redactor și publică schițe și scenete în versuri. Este, de asemenea, membru în comitetul de redacție la „Revista Societății «Tinerimea română»” (1882-1890), „Literatorul “ (1883), „Analele literare” (1885-1886), secretar de redacție la „Petrolistul” (1916), redactor la „Binele public” (1882), „Națiunea” (1883), „România literară” (1883-1884), „Universul” (1886-1889), „Moftul român” (1902), „Voința națională” (1908) și, probabil, la „Constituționalul”, „Biciul” (1901), „Moș Teacă”. Alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
note de călătorie, precum și traduceri, îndeosebi din literatura italiană, iscălind inițial Dem. Gh. Thomescu, apoi și cu pseudonime: Dinu Vultur, Corneliu Vultur, Claudiu Vifor, Brumărel, cronicar, Tonans ș.a. Mai colaborează acum și la alte periodice, din „țară” - „Presa liberă”, „Amicul tinerimei”, „Steluța” - sau ardelene - „Răvașul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Lupta” (Budapesta). Remarcat de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de acesta din urmă, frecventând asiduu așezămintele culturale de la Vălenii de Munte. Redactor la „Neamul românesc” și „Drum drept”, își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
noastre. La acea lumină mântuitoare, toate clasele societății s-au trezit ca dintr-un somn adânc. Oamenii care sunt în stare de a-și scăpa patria de sub asuprire, au început a-și aduce aminte că sunt români și mai ales tinerimea Moldovei care vărsa lacrimi de sânge în preajma suferințelor obștești, s-a simțit deodată însuflețită de o falnică nădejde. Atunci, deodată, un mare număr de persoane au alergat la Iași, de prin provinții, spre a se uni cu frații lor din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
probează însuși Th. Codrescu, autorul volumelor „Uricariul": „Unul dintre tinerii ce au încurajat pe domnul Kogălniceanu cu tot devotamentul (pentru realizarea Unirii n.n.), am fost și eu. Acum voiesc să arat ce am făcut și eu, infimă creatură, pentru Zeul tinerimii, și cum s-a purtat și el cu mine". Și Th. Codrescu relatează în continuare în „Uricariul", volumul al XV-lea: „În anul 1844 am dat un articol în „Calendarul Foaia sătești", publicat de domnul Kogălniceanu. În tipărirea Stelei-Dunării, i-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
război, celui al agriculturii, industriei, comerțului și domeniilor, în numele Comitetului secțiunii de Tutova al Societății pentru Învățătura Poporului Român el spune: „dacă guvernul dă cea mai largă protecțiune tinerilor de la Universități sau alte școale speciale, la care aleargă mai toată tinerimea, nu se poate să nu încurajeze cel puțin cu egale favoruri, în iubirea de dreptate, egalitate și patriotism pre acei tineri care se devotează meseriilor și industriei de care poporul român peste toate este cam străin, cam indiferent, ca să nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]