982 matches
-
moldo-român” (1841), semnate E. A., aparțin probabil, aceleiași traducătoare, de la care a mai rămas, în manuscris, începutul unei tălmăciri din Aug. von Kotzebue, Fiul pierdut. Traduceri: Émile Deschamps, René-Paul și Paul-René, Iași, 1839; Karoline Pichler, Rut, Iași, 1839; Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, Iași, 1840; Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, Iași, 1843. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 195; Elena Piru, Victor Hugo și Hermiona Quinet Asachi, GL, 1967, 48; Constantin Simionescu, Hermiona Asachi-Quinet, SPM, 1976, 268; Dicț. lit. 1900, 55. L.V.
ASACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
C. A. Rosetti și E. Winterhalder, care au imprimat unele dintre tipăriturile societății. Au apărut, astfel, cu sprijinul societății, volume de poezii de D. Bolintineanu și I. Văcărescu, Meropa de Voltaire în traducerea lui Gr. Alexandrescu, un manual școlar (Prietenul tinerimii) tradus de C. A. Rosetti și E. Winterhalder. Se plănuia tălmăcirea unor scrieri de A. G. Baumgarten, C. Beccaria, S. Pellico. Au fost sprijiniți bănește, pentru a putea traduce, R. Rosetti, I. Brezoianu, N. D. Racoviță și, pentru scrieri originale, N.
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
Din noiembrie 1938, locul de apariție este Craiova, iar redactor devine Pamela Young. Într-un Cuvânt introductiv, se arată că scopul ei „nu este nici politic, nici social, nici de polemică” și că „a luat ființă din dorința vie a tinerimii de a cunoaște literatura engleză, de a descoperi «grădinile și comorile» culturii și civilizației engleze”. În ciuda posibilităților mai degrabă modeste, revista încearcă să-și atingă obiectivul prin publicarea unor traduceri, note de călătorie și articole istorice sau istorico-literare cu subiecte
BRITANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285885_a_287214]
-
și melodioasă, pe o bună tehnică de versificație. SCRIERI: Dintre sute de catarge (în colaborare), Chișinău, 1977; Rouă de cuvinte, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1988; Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: G. Mazilu, „Rouă de cuvinte”, „Tinerimea Moldovei”, 1988, 28 octombrie; E. Lungu, Când Euridice scrie și plânge, „Orizontul”, 1989, 2; Ștefan Munteanu, „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”, ATN, 1998, 1. M.Dg.
BARLADEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285646_a_286975]
-
magna cum laude în 1930. Ar fi făcut, în acest răstimp, și studii la Paris. După un debut cu versuri în „Nufărul” din Alexandria (1919) și după câteva încercări în proză apărute în revista „Muguri” din Câmpulung (Muscel), în „Foaia tinerimii” și la „Cugetul românesc”, elevul lui Mihail Dragomirescu optează pentru exercițiul critic, fiind unul dintre cronicarii sârguincioși și de bună-credință ai deceniului al treilea. Este secretar de redacție la „Cugetul românesc” (1923-1924), la „Buletinul cultural” (1925-1928), redactor la „Cuvântul literar
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
iar din 1965, consultant științific. A debutat, ca autor de versuri, în „Liga Deșteptarea” (1916) și a continuat să publice în „Universul literar”, „Zori de zi” (Râmnicu Sărat), „Foaia Râmnicului”, „România nouă”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), „Adevărul literar și artistic”, „Foaia tinerimii”, „Ploieștii literari”, „Cele trei Crișuri”, „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Ramuri”, „Năzuința” (Craiova) ș.a., până prin 1933 iscălind și cu pseudonimele Radu Buzescu și George Freamăt. Atras de timpuriu de literatură, face critică literară vreme îndelungată, fiind și membru în redacțiile publicațiilor „Adevărul
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
precum și însemnările de călătorie ale lui Dinicu Golescu. Plănuia, la 1817, o „Gazetă românească”, dar abia din 1821, în mai multe serii, scoate „Bibliotecă românească”, prima revistă de literatură în limba română. Întocmește calendare și, în 1826, un manual, Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, pe care, din motive de popularitate, îl atribuie lui Gh. Lazăr. În 1834 se stabilește în București, unde primește conducerea Tipografiei Statului. Editează ziarul „Cantor de avis și comers” (1837-1855), devenit, în 1843, „Vestitorul românesc
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
aveau în vedere Țara Românească, Moldova, Ardealul. Se reproduceau tălmăciri, se făceau observații asupra limbii. Beletristica din „Bibliotecă românească” era fără pretenții, reducându-se la povestiri și anecdote. Călătoria lui Martinelli la Paris, o prelucrare, pare a-i aparține. Povățuitorul tinerimei... este o adunare de reflecții și exemple neprelucrate trase din scrierile lui C. Diaconovici-Loga. Publicistica sa de după 1834 e aproape lipsită de interes. Ușurința cu care dădea știri neverificate, exagerându-le, a intrat în domeniul anecdotei. Numele lui C. rămâne
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
scrierile lui C. Diaconovici-Loga. Publicistica sa de după 1834 e aproape lipsită de interes. Ușurința cu care dădea știri neverificate, exagerându-le, a intrat în domeniul anecdotei. Numele lui C. rămâne însă legat de începuturile presei în limba română. SCRIERI: Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, Buda, 1826. Repere bibliografice: Iorga, Ist. presei, 34-36, 43-53, 62-63; Tomescu, Calendarele, 71-74, 117-119; C. A. Stoide, Din legăturile lui Zaharia Carcalechi cu Iașii (1817-1834), „Studia bibliologica”, 1969, 303-332; Pervain, Studii, 211-236; Onisifor Ghibu, Din
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
2256, fapt pentru care "bulgarilor de aici le merge mai bine decât celor din principat"2257. La 29 iunie 1898 publicația Vocea Dobrogei din Constanța anunța că "zilele acestea, în orașul nostru, se va serba inaugurarea bibliotecii universale fondată de tinerimea care alcătuiește cercul literar "Ovidiu""2258. În cuprinsul acestui articol se arăta că "primele apeluri lansate de membrii cercului "Ovidiu" către librarii din țară pentru mărirea bibliotecii au găsit un ecou sincer în inimile dumnealor"2259. Acesta era motivul pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu Chemoș cum a fost dat de rușine casa lui Israel cu Betel, în care își punea încrederea. 14. Cum puteți să ziceți: Suntem viteji, ostași gata de luptă? 15. "Moabul este pustiit, cetățile lui se înalță în fum, floarea tinerimii lui este jungheată, zice Împăratul al cărui Nume este Domnul oștirilor. 16. "Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în graba mare. 17. Bociți-l, toți cei ce-l înconjurați, toți care-i cunoașteți numele! Și ziceți: "Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
important în viața noastră. La școală, învățam bine, pentru că nu eram proști. Dar școala era a cincea roată la căruță. O și disprețuiam, ca o instituție burgheză, unde se predau obiectele de acelea și în așa fel ca să întoarcă mintea tinerimii de la "adevăratele" probleme ale vieții și societății. De amor nici vorbă nu mai era. În acest timp nu mai existau fete nici chiar pentru mine. Numai unul, Moscu, era amorezat de o vecină, Afrodita Haritachi, al cărei nume azi îmi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
apoi tricotează doar îngrijitorul de morminte adună florile ucise urmează stația primul deceniu cu peronul pe partea dreaptă condorii se prăbușesc peste catedrala cu orologii înghețate bătrânul profesor scrie cu o cretă roz pe tablă ecole de paris die brücke tinerimea artistică fovismul cubismul aschan school futurismul raionismul școala de balet rusă muralismul atenție se închid ușile de piatră clovnii își prezintă ultimul spectacol iar studenții blazați aplaudă din lojă urmează stația deceniul al doilea cu peronul pe partea dreaptă magistrul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
când pagina toată strălucește. Aș fi vrut să-l evoc, totuși, pe Radu. Este cel care m-a readus în literatură, după ce am publicat Coșul cu nuci în Căminul (12/’80 sau 12/’81). El a insistat să citesc la „Tinerimea“, în alte părți, să public la Suplimentul tineretului liber, să merg pe la Luceafărul (pierdeam cu el și Gh. Suciu seri la o crâșmă de pe la Pavilionul Expoziției). Cu Radu Necșoiu am fost, într-adevăr, prieten literar, egal în forțe, deschis, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de oriunde, în cele din urmă el descoperindu-se același. Aș fi putut începe cartea aceasta cu goana speriată, înciudată cu care am traversat într-o seară Cișmigiul alergând să-mi iau textele pe care trebuia să le citesc la „Tinerimea“. Când Roha m-a invitat să citesc, am scos din servietă alte foi. Rătăcisem textele, luasem altceva în locul lor. Am zorit și le-am adus pe cele pentru lectură. Îmi blestemam aiureala, speriat că, la întoarcere, va ieși rău. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
către această linie.” (Corneliu Zelea Codreanu) Condamnarea Bisericii: „Nu știu dacă ar trebui să numesc astfel discursul către tineret al Patriarhului Miron Cristea în care acesta condamnă în cuvinte grele Mișcarea Legionară a tineretului. Biserica ortodoxă ia atitudine fățiș ostilă tinerimii românești. E dureros, e extrem de dureros!... Să lupți pentru Biserica Patriei tale la marginea lumii creștine. Focul care arde bisericile de alături își întinde para până la noi. Luptăm, jertfim, cădem, ne țâșnește sângele din piepturi să ne apărăm bisericile... și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cum să le spun eu... pli-ne de mă-gă-rii! ― Da, don' profesor! făcui eu, pocăit. ― Și acum, să ne vedem de oră... Mda! Să poftească la lecție: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, și, ă, și... Popescu-Băjenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÎNĂ" În clasa a II-a, la Limba română, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascăl tare bun, de modă veche. Era bătrân, în ultimul său an de învățămînt, pentru că în anul următor a ieșit la pensie. Mărunt
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de silitor la materia lui, Nea Tomiță nu-mi pusese niciodată mai mult de opt, din pricina purtării. Totuși, când de la Cancelarie s-a cerut o listă cu cei mai buni din clasă la Română, ca să-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Romînă", Nea Tomiță m-a trecut și pe mine, printre alții, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919―1920, concursurile la "Tinerimea Romînă" se țineau pe la sfârșitul anului școlar. Era prin mai. Toma Dicescu a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cei mai buni din clasă la Română, ca să-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Romînă", Nea Tomiță m-a trecut și pe mine, printre alții, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919―1920, concursurile la "Tinerimea Romînă" se țineau pe la sfârșitul anului școlar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasă și, după ce i-a strigat pe cei care aveau să se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a ținut următorul logos: ― Băgați-vă bine în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Pe vremea mea, prin 1919―1920, concursurile la "Tinerimea Romînă" se țineau pe la sfârșitul anului școlar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasă și, după ce i-a strigat pe cei care aveau să se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a ținut următorul logos: ― Băgați-vă bine în cap ce am să vă spun! O să vă dea o lucrare... un subiect din acelea pe care le-am făcut și răsfăcut tot anul... așa că n-are de ce să vă fie teamă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Trebuia să scriu una dintre poveștile pe cape le auzisem! Începui să mă neliniștesc. Trecuse un sfert de oră, în care timp muiasem tocul în călimară de 7―8 ori, iar coala de hârtie, frumos ștampilată în colțul din stânga cu "Tinerimea Romînă" era tot albă! Și colegul meu de clasă, Constantinescu Dumitru, un băiat foarte talentat și cu trei ani mai mare ca mine, scria de zor!... Iar eu nici nu mă hotărâsem încă ce poveste să scriu... Și deodată, ca
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
zâne... cu Feți-Frumoși... cu Zmei, cu... în fine... n-a găsit de scris altceva decât isprăvile unor hoți! Numai hoți și haiduci... N-ai să faci nici o ispravă! Cine știe ce gogomănii ăi fi scris! Crezi că o să le placă ălora de la "Tinerimea" povești de astea? Deși mă făcusem mic și mă cuprinsese sfiala și-mi părea rău de timpul pierdut în dimineața aceea frumoasă de primăvară, totuși cutezai să-i răspund: ― Eu nu-nțeleg de ce ești atât de-nverșunat? Ce, numai mie îmi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Ai auzit ce-i dă prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? ― Dacă n-a pomenit, o să pomenească cu mine! ― Ah, zevzecule, mă apostrofă tata din nou, d-aia n-ai să faci nici o ispravă la "Tinerime", că-ți umblă prin cap numai blestemății. Masă e asta, ori foc? ― Ce sânt eu de vină, dacă tu ai nervi?... ― Te poftesc să fii cuviincios. Și dacă mai îndrăznești să ai atitudinea asta impertinentă față de tat'tu, pe viitor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
la cine știe ce binecuvîntare! În ziua aceea am mâncat la masă cu Ana, care-mi spusese povestea celor "Cinci pungași isteți"! * Desigur că după aprecierile prea puțin favorabile ale tatii asupra subiectului ales de mine la concursul de Limba română de la "Tinerime", era exclus să mă aștept la vreun rezultat frumos. Așa că, în ziua când s-a anunțat la liceu împărțirea premiilor la "Ateneul Romîn'', am fost la fel de impresionat ca și când aș fi aflat că acceleratul de Timișoara va pleca din Gara de Nord la
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de dimineață! ― Zău, mă, că ai luat premiu! Te-a strigat președintele Nae Dumitrescu, pe scenă, și ai noștri, au spus că lipsești. ― Pe onoarea voastră, mă? ― Pe! Zău, dacă-ți spunem, ce naiba!? Auzi, că să te duci la sediul "Tinerimii" și să-ți iei premiul: niște cărți și diploma! ― Să fiți voi afurisiți, că nu mă duceți? ― Să fim, mă, na..., ce mai vrei? Mai întreabă și pe alții, dacă nu ne crezi! ― Bine, mă, vă cred, dacă v-ați
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]