2,630 matches
-
televiziunea radioului etc.). El traversează astfel o fază de imitație. Consecința este o defazare între instituția de control și invenția care trebuie controlată. Puterile, surprinse, au fost luate pe nepregătite. Cine reglementa manuscrisul? Biserica. Tot ea va avea în grijă tipăriturile. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i pasează plodul Statului. Cam tîrziu însă. Cine reglementa tipăriturile? Statul însuși. Va prelua deci conducerea audiovizualului. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i plasează plodul pieței libere. Cam tîrziu însă. La
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
control și invenția care trebuie controlată. Puterile, surprinse, au fost luate pe nepregătite. Cine reglementa manuscrisul? Biserica. Tot ea va avea în grijă tipăriturile. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i pasează plodul Statului. Cam tîrziu însă. Cine reglementa tipăriturile? Statul însuși. Va prelua deci conducerea audiovizualului. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i plasează plodul pieței libere. Cam tîrziu însă. La început, puterea e calmă. Îl întîmpină chiar pe noul sosit cu un zîmbet larg și frecîndu-și mîinile
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și frecîndu-și mîinile. În final, panică. Accelerarea progresului tehnologic scurtează, evident, momentele de latență între întîmpinarea represivă și abandonarea finală în favoarea logicii comerciale. Să o luăm de la capăt, întorcîndu-ne la revolta atît de dragă nouă, secolul al XVI-lea. Primele tipărituri cu caractere mobile au avut loc între 1450 și 1455, prima tipografie se instalează la Paris în 1469. În 1475, papa îi încredințează Universității din Köln privilegiul de a-i supraveghea pe tipografi, editori și autori. În mai mult de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
exemplarelor și suma totală a garanțiilor. Tocmai acest mecanism instituțional greu încercat va întîmpina tipografia pe neașteptate, plin de inocență. Și cum primii tipografi proveneau din breasla aurarilor și argintarilor, ale cărei cutume și obiceiuri le moșteniseră, tot astfel primele tipărituri se vor fi adăpostit în sînul fostelor jurisdicții ecleziastice care le-au supus acelorași examene: aprobarea episcopală sau universitară, controlarea lor de către Inchiziție, prerogativele în ceea ce privește cenzura delegate de papă universităților (precum cea de la Köln, din 1475). Biserica acționează cel puțin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au fost imperative mai puternice decît supunerea față de Dumnezeu și Rege. Comerțul de librărie a avut în final cîștig de cauză asupra Direcției Librăriilor, iar Panckoucke asupra lui Malesherbes. "Toleranțele" acestuia din urmă confirmă atît neputința de a stăpîni circulația tipăriturilor, cît și intenția de a minimaliza cîștigul adversarului, întrucît cărțile interzise sînt cele mai cerute, iar închisoarea, cea mai scurtă cale de la anonimat la celebritate (Morellet: "Aceste șase luni la Bastilia ar constitui o excelentă recomandare și m-ar face
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grad limita dintre vulgum și elită. De exemplu, "democratizarea" discursului este atinsă atunci cînd accesul la mijloacele de imprimare a fost reglementat. Pe cînd oricine putea ține discursuri în stradă sau sub un copac, numai cîțiva puteau tipări cărți. Democratizarea tipăriturilor apare cînd accesul la audiovizual devine extrem de selectiv. Azi, orice ins alfabetizat poate publica ce dorește, însă numai cîțiva sînt invitați să-și prezinte publicațiile la televiziune (adăugînd, la satisfacția de a se putea citi negru pe alb, speranța de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aceea accentele nu trebuie neglijate."77 Teatrul a fost în mod constant supravegheat de către autorități în secolul al XIX-lea, căci gîndul devenit sunet era considerat mai percutant, iar anarhia orală a reprezentației scenice directe mai eficace decît medierea prin tipărituri pentru oamenii cu carte. "E curios să constatăm, remarcă un jurist, că renunțarea la cenzură coincide cu o perioadă în care teatrul nu mai era un spectacol capabil să impresioneze și să zguduie mulțimile, ci un divertisment rareori contestatar și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
amvon la profesiunea de credință din curtea interioară, de la o propagandă religioasă la o propagandă politică. Prin intermediul registrelor, al codurilor, al rolurilor și regulamentelor etc., statul își inventariază oamenii și își contabilizează bogățiile. La început, exaltată de imperativele mîntuirii individuale, tipăritura ajunge pe foaie de impozitare. Ne-am obținut accesul la scris prin intermediul religiei, dar tipăritura ne va elibera de asta. Pentru a ne propulsa pe orbita politicului. Tranziția de la tipărituri la audiovizual corespunde trecerii de la Școală la Întreprindere, de la Minister
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
politică. Prin intermediul registrelor, al codurilor, al rolurilor și regulamentelor etc., statul își inventariază oamenii și își contabilizează bogățiile. La început, exaltată de imperativele mîntuirii individuale, tipăritura ajunge pe foaie de impozitare. Ne-am obținut accesul la scris prin intermediul religiei, dar tipăritura ne va elibera de asta. Pentru a ne propulsa pe orbita politicului. Tranziția de la tipărituri la audiovizual corespunde trecerii de la Școală la Întreprindere, de la Minister la Bursă. De la cetățean la consumator, de la cadrul național la piața mondială. Am acces la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
își contabilizează bogățiile. La început, exaltată de imperativele mîntuirii individuale, tipăritura ajunge pe foaie de impozitare. Ne-am obținut accesul la scris prin intermediul religiei, dar tipăritura ne va elibera de asta. Pentru a ne propulsa pe orbita politicului. Tranziția de la tipărituri la audiovizual corespunde trecerii de la Școală la Întreprindere, de la Minister la Bursă. De la cetățean la consumator, de la cadrul național la piața mondială. Am acces la imaginea domiciliară, pe calea monopolului exercitat de stat, prin intermediul faptului politic, iar imaginea ne ajută
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de statut. Un control în schimbul altuia, dar ici direct și rigid, colo suplu și mimetic etc. Este, dacă vreți, un progres pe calea individualizării. Protestantul îl avea în cap pe Dumnezeu, republicanul, Legea, telespectatorul, pe Dow Jones. Deznodînd legăturile religioase, tipăritura a reînnoit legătura civică pe punctul de a face, mai tîrziu, din iluzia politică noua religie a cetățeanului cititor. Deznodînd legătura politică, electronul reînnoadă legătura economică transformînd iluzia economică în noua religie a consumatorului de imagini. Mișcare de balansoar care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
punctul de a face, mai tîrziu, din iluzia politică noua religie a cetățeanului cititor. Deznodînd legătura politică, electronul reînnoadă legătura economică transformînd iluzia economică în noua religie a consumatorului de imagini. Mișcare de balansoar care își are propria traducere socială. Tipăritura precipita ascensiunea burgheziei de robă și declinul burgheziei de spadă. Electronul precipită declinul moștenitorilor magistraturii (profesiuni liberale și intelectuale) și ascensiunea moștenitorilor magazinului (managerii și micii întreprinzători). Dominantele se schimbă. La fel și sacralitățile simbolice. Tipografia accelerează transferul acelei aura
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
căile către aura socială. Sub regimul feudal, Scriitura fiind Biserica, cavalerii și țăranii trăiau într-o cultură orală și gestuală. Țăranii devin burghezi, se transformă în oameni ai legii și clerici ai statului, îndrăgostiți de dreptul roman. Istoria socială a tipăriturilor, din secolul al XVI-lea pînă în secolul XX, poate fi percepută drept lunga luptă a celor conduși pentru a pune stăpînire, într-un final, penibil, pe cultura textului. Alfabetizarea (care atinge pragul critic de 50% din populația bărbătească chiar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
răscitită de istorici ai artei (printre care și Panofsky). Construcție de hîrtie cu propriile coloane dispuse sub formă de colonade, fiecare pagină alcătuind un plan de biserică cu naosul, traveele și lateralele sale, Cartea dreptunghiulară a fost redată, de către istoricii tipăriturilor (cum este Yvonne Johannot), metaforelor ei originare.85 Așa cum catedrala este o Biblie de piatră, o Biblie precum cea de la Alcalá, din secolul al XV-lea, este o catedrală-papirus sau o catedrală de hîrtie (iar codexul unei catedrale de buzunar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cîte se petrec În exilul nostru românesc merită acest calificativ”. O altă publicație care merită să fie menționată este Bulletin d’Informations pour les Roumains en Exile (BIRE). Încercînd să se adreseze tuturor românilor din exil, editorii considerau că „majoritatea tipăriturilor românești nu se adresează publicului cititor, ci unei clici restrînse de partizani ai ideilor susținute de publicațiile În chestiune”. În țară, tirajul cel mare Îl aveau ziarele de informație, pe cînd În exil „toate publicațiile sînt făcute de amatori și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
istoric, social, cultural, ca și dovezi concrete conținute în paginile acestor incunabule au dus la concluzia că a fost înființată o tipografie în Țara Românească, în care au lucrat meșteri locali conduși de M. Astfel, cele trei cărți sunt primele tipărituri pe acest teritoriu, foarte valoroase pentru data la care au apărut, dar și pentru că au oferit textele necesare fie unor reeditări, fie unor traduceri în limba română. SCRIERI: [Rânduiala dumnezeieștii slujbe și în ea a diaconilor], f.l., 1508; ed. (Liturghierul
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
din Țara Românească, „Revista română”, 1861, 807-830; Nerva Hodoș, Începuturile tipografiei în Țara Românească, CL, 1902, 11; [Note], BRV, I, 1-20; P.P. Panaitescu, „Octoihul” lui Macarie (1510) și originele tipografiei în Țara Românească, BOR, 1939, 9-10; Virgil Molin, Dan Simonescu, Tipăriturile ieromonahului Macarie pentru Țara Românească, BOR, 1958, 10-11; Barbu Teodorescu, Prima tipografie a Țării Românești (Macarie, 1508-1512), BOR, 1958, 10-11; Damaschin Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful, STD, 1963, 2; Virgil Molin, Observații și opinii noi în legătură cu tipăriturile ieromonahului Macarie
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
Dan Simonescu, Tipăriturile ieromonahului Macarie pentru Țara Românească, BOR, 1958, 10-11; Barbu Teodorescu, Prima tipografie a Țării Românești (Macarie, 1508-1512), BOR, 1958, 10-11; Damaschin Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful, STD, 1963, 2; Virgil Molin, Observații și opinii noi în legătură cu tipăriturile ieromonahului Macarie (1508-1512), MM, 1967, 5-6; Ist. lit., I, 245-247, 253; Tit Simedrea, Epilogul din „Octoihul slavon” (m. Dealu, 1510) și identitatea de tipograf a lui Macarie din Țara Românească (1508-1512) cu Macarie din Muntenegru (1493-1496), MO, 1970, 7-8; Dicț
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
XVII-lea și al XIX-lea. Este de menționat și colaborarea la edițiile critice ale unor lucrări precum Noul Testament de la Bălgrad (1648) și o bucoavnă de la 1699, prima publicată în 1988. Alte studii sunt dedicate cărții străine vechi (manuscrise și tipărituri), cu predilecție codice și volume de la Batthyaneum. Autorul insistă asupra istoriei bibliotecilor particulare și de instituții din Transilvania, cu rezultate nu o dată înnoitoare. M. a pregătit, în colaborare cu Eva Mârza, și o ediție critică după Bibliografia lui Vasile Popp
MARZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288050_a_289379]
-
viață și creație. Organizatorul și-a exprimat intențiile în Câteva lămuriri, plasate ca prefață la fragmentele autobiografice oferite de Octavian Goga, și apoi în volumul al doilea din Critice literare (1944). Institutul s-a remarcat și prin câteva serii de tipărituri pe care le patronează. În prima serie au intrat D. Caracostea, Arta cuvântului la Eminescu, Prolegomena argheziană și Cum plăsmuia Eminescu; Eufrosina Dvoicenco, Viața și opera lui C. Stamati; D.R. Mazilu, Diaconul Coresi și „Luceafărul” lui Eminescu - Expresia gândirii, text
INSTITUTUL DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287560_a_288889]
-
cultural și religios, antrenat de înaltul crez al apărării conștiinței etnice, a impus ritmul evoluțiilor ulterioare în domeniu: începutul păstoririi mitropolitului Varlaam peste Țara Moldovei, animat permanent de necesitatea naționalizării scrisului, pentru care a depus o muncă elaborată, finalizată cu tipărituri de cărți religioase în limba română, una apropiată de cea orală, pe înțelesul tuturor. Continuator și credincios ideii de românizare a scrierilor, momentul Dosoftei reprezintă apogeul operei culturale începute de Varlaam și atingerea unui nivel fără precedent în cultura medievală
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spunea eruditul cărturar - a început să se trezească și să fie scoasă la lumină din întunericul adânc cu care o acoperise barbaria“33. Patronajul domniei asupra multor realizări culturale din epocă reiese destul de limpede din predoslovii și, în general, din tipăriturile apărute în cele trei țări. Astfel, Vasile Lupu este, ca și contemporanul său muntean, Matei Basarab, „prea luminat și cinstit milostiv“. De asemenea, versurile la stemă, o caracteristică a tuturor scrierilor timpului, sunt adresate celor doi voievozi ai epocii. În
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
elină și bizantinologie, contribuțiile sale având un caracter documentar. Vreme îndelungată lucrează la clasarea manuscriselor grecești aflate în Biblioteca Academiei Române. Astfel, realizează o bibliografie fundamentală pentru istoriografia și istoria literară românească, Catalogul manuscriptelor grecești (1909), în care înregistrează manuscrisele și tipăriturile grecești din secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XIX-lea. Lucrarea va fi continuată de Nestor Camariano, care în 1940 publică al doilea volum. SCRIERI: Poezia religioasă bizantină, București, 1899; Manuscrisele grecești din Biblioteca Academiei Române, București, 1900; Herondas
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
regenerare socială, prin înlăturarea privilegiilor și a abuzurilor feudale, prin împroprietărirea țăranilor și acordarea de drepturi civile și politice tuturor cetățenilor, precum și prin crearea unei burghezii puternice și active și a unei industrii naționale, răspândirea culturii prin școli, presă și tipărituri. Marile evenimente la care a participat ca protagonist (dezrobirea țiganilor, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, legea rurală, proclamarea Independenței) i-au pus în valoare spiritul constructiv și capacitatea de a alege, cu simț istoric și luciditate critică, din tradiții și
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
a drepturilor politice și culturale românești în Imperiul habsburgic și, totodată, alături de „Curierul românesc” și „Albina românească”, s-a impus ca un important difuzor de informație pentru românii de pretutindeni. De altfel, Barițiu a și conceput gazeta ca pe o tipăritură pentru toți românii, scop în care și-a asigurat corespondenți în Principate (de pildă, pe I. Maiorescu) și a obținut colaborarea celor mai cunoscuți scriitori din Moldova și Muntenia: I. Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri. În
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]