1,015 matches
-
o altă dimensiune cuplul mitic Adam și Eva. Rămas-bun, tinerețe! (1983) (unde „Tinerețea” este și organul de presă al Uniunii Tineretului Comunist), o dramă cu trei personaje idealiste (Magda, Andrei și Marius), folosește procedeul retrospectivei și construcția de caractere pe tipicul din Nota zero la purtare. Piesa exploatează două planuri temporale, cel contemporan și cel vechi - anii ’40 -, implicând și registrul politic, cu tipologii simbolice: Gavroche - puștiul care moare într-o încăierare cu „forțele reacționare”, comunistul Orban, arogantul Nicky, superba Mara
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
în vârf de pai,/ Un bănuț de floare vie”) la violență și cruditate verbală („În două surcele de vreasc să se facă/ Picerele tale, făptură buimacă./ Plesni-ți-ar timpanul,/ Să n-auzi când trece traivanul./ Să uiți la cetanii tipicul/ Și psalmii în zi de Crăciun./ Să n-ai după masă tutun./ Să-ți pută buricul”). Artist al formei, T. este un poet cu un registru literar totuși limitat. Un oarecare spirit facil, un anume retorism nu îi sunt străine
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Creangă, Ion Neculce și Ion Budai-Deleanu. Li se adaugă, în celelalte volume, reflecții asupra scrisului, problematizări în cheie morală prilejuite de anumite citate sau experiențe ori comentarii ale unor fapte diverse semnalate în presă. Structura tabletelor urmează peste tot același tipic: autorul pornește de la o știre, de la o amintire, de la un loc comun sau de la o maximă, dă o dezvoltare narativă sau reflexivă a situației inițiale, textul încheindu-se cu o „morală”, care reprezintă fie o contrazicere, fie o revizuire a
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
telefoane și fotografii ce ucid, apartamente unde aerul se transformă într-o masă vie și frigidere al căror conținut alimentar ingurgitează realul, suflete bântuind de la un corp la altul, vise ce asasinează etc. Chiar și atunci când istorisirea evoluează destul de aproape de tipicul literaturii cu stafii sau de fantezia onirică, paradigma rămâne neschimbată - anomalia, distorsionarea realului. Cartea se încheie cu o retrospectivă: viața devine reversibilă, la fel ca literatura. Un personaj-povestitor retrăiește sau recitește tot filmul în zece secvențe (câte etaje are blocul
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
Cetatea de munți, ce descrie Transilvania, și culegerea Pământul românesc și frumusețile lui (1940), alcătuită de Emanoil Bucuța din studii, articole și conferințe citite de V. la radio sau adunate din reviste. A mai iscălit G. Iederă și G. Vineș. Tipic sămănătoristă, poezia lui V. a obținut totuși o mențiune favorabilă din partea lui E. Lovinescu, dispus a recunoaște că, „în banalitatea uniformă a epocii”, „pare” să conțină câteodată „o frăgezime delicată de notație, un psihologism interesant, o poliritmie savuroasă [...] și o
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
obligația legală de a semnala orice pericol la adresa țării? Oricât de șubredă li s-ar părea maximaliștilor sau radicalilor, varianta colaboratorului naiv e bine susținută de dovezile arhivistice: doar ea poate explica mulțimea de dosare de rețea deschise după tot tipicul în care informatorul își încalcă „Angajamentul” cu bună știință, simțindu-se obligat să explice ulterior că a fost indus în eroare, că nu are calități pentru munca informativă, e prea ocupat cu serviciul, soția e geloasă și nu poate veni
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
clamând ideea de sprijin al protestatarilor. Alți câțiva studenți împart, în aceeași perioadă, manifeste în sprijinul muncitorilor. Se vor mai face câteva arestări (în total au fost 7), apoi studenții respectivi sunt exmatriculați și condamnați în ședințe universitare lărgite, după tipicul stalinist de odinioară. Studenții vor fi anchetați și mai apoi expediați în orașele de origine, fiind supravegheați și timorați împreună cu familiile lor. Securitatea a evitat să ia măsuri mai drastice, tocmai pentru a nu face vizibilă solidaritatea studenților (intelectuali) cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
soluțiilor la sarcinile primite în cadrul programului școlar, la fel cum pot fi întâlniți și copii care să dea impresia că ar fi inteligenți prin modul lor de a reproduce unele informații, dar care, ulterior, se pot dovedi veritabili deficienți mintal; tipic pentru aceștia din urmă este cazul „idioților savanți” care pot reproduce texte complicate sau pot efectua cu rapiditate calcule aritmetice de o mare dificultate pentru un om obișnuit, impresionând prin stilul și modul de prezentare, dar care nu pot găsi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
PROVINCIA LITERARĂ, publicație apărută la Tecuci, bilunar, între 4 martie și 20 august 1908, sub îngrijirea lui Constantin Muche Blond. Este o revistă eclectică, fără program, tipic provincială, orientată în genere spre o literatură puternic marcată de sentimentalism. Sunt tipărite două postume ale lui Ștefan Petică (Pelerin și Serenadă demonică), versuri de Traian Demetrescu (reluări), Alice Călugăru, Constantin Muche Blond (C.M. Blond), Tr. Alexandrescu, Const. Nutzescu, N.
PROVINCIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
implicit ca mod al disprețului față de oamenii muncii, prin sfidarea puterii lor de înțelegere. Tot ceea ce, în proză și teatru, ieșea din șabloanele propagandei de partid se expunea stigmatizării, ca abatere, fie „naturalistă”, fie „idilică”, fie „negativistă”, fie „obiectivă”, de la tipic, de la ceea ce trebuia să fie „semnificativ” din punct de vedere ideologic. Un articol de direcție, publicat în „Almanahul literar” de George Munteanu, descria astfel culpele raportabile la p.: „Formalismul, schematismul, idilismul - aceste piedici în calea dezvoltării poeziei noastre - își au
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
autodepășește. O asemenea situare a creației exclude obiectivismul, apolitismul; arta socialistă e incompatibilă cu neutralitatea ideologică, ea implică ideologicul prin propria ei natură. Opera de artă (cea literară în chipul cel mai evident) va fi chemată să lumineze în real tipicul, iar tipic este nu ceea ce e mai răspândit, ci tot ce exprimă esența forțelor și fenomenalităților social-istorice. „Problema tipicității - se afirmă în Enciclopedia literară sovietică (1935), și unele dintre propozițiile de aici vor apărea, aproape identice, în raportul lui G.M.
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
1935), și unele dintre propozițiile de aici vor apărea, aproape identice, în raportul lui G.M. Malenkov la Congresul al XIX-lea al PCUS - este totdeauna o problemă politică. În concepția marxist-leninistă, ceea ce e tipic nu înseamnă o anumită medie statistică. Tipic nu este numai ceea ce se întâlnește cel mai frecvent, dar ceea ce exprimă cu cea mai mare pregnanță și acuitate esența unei forțe sociale date.” La asemenea aserțiuni, Malenkov o adaugă pe aceea că „tipicul e principala sferă de manifestare a
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
nu înseamnă o anumită medie statistică. Tipic nu este numai ceea ce se întâlnește cel mai frecvent, dar ceea ce exprimă cu cea mai mare pregnanță și acuitate esența unei forțe sociale date.” La asemenea aserțiuni, Malenkov o adaugă pe aceea că „tipicul e principala sferă de manifestare a spiritului de partid”. Statuarea conceptului de r.s. a fost precedată, din primii ani după revoluția bolșevică, de ample discuții, purtate în și între numeroasele grupări de scriitori și artiști (Proletkult, RAPP, LEF, constructiviști
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
Papilian, Camil Petrescu, Pavel Dan ș.a. și ajunge la apogeul realizării în romanele lui Liviu Rebreanu. Estetica de orientare marxistă condiționează veridicitatea de reflectarea a ceea ce - din punctul ei de vedere - realitatea are esențial și semnificativ; ideologizând problematica artei, prezintă tipicul ca exponent prin excelență definitoriu al r. În viziunea lui Engels, „realism înseamnă [...], în afară de fidelitatea detaliilor, redarea fidelă a caracterelor tipice în împrejurări tipice”. Susținând că dezvăluirea adevărului vieții, tipizarea ar însemna în orânduirea capitalistă „demitizarea”, „defetișizarea” (Georg Lukács), zdruncinarea
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
fiind „cutremurările sfioase” și „armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens pledează și fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile „cugetării”. Astfel N.
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
n. sunt desemnate prin cuvântul verism, iar în cea spaniolă numele comun este costumbrism. În înțeles riguros, n. se deosebește de realism prin aceea că, în loc să focalizeze socialul, acordă interes prioritar biologicului, în loc să opereze o selecție edificatoare în real, reținând tipicul, înregistrează existența pasiv, neocolind banalul și incidentalul, acordând preferință singularului, straniului și patologicului. N. se manifestă îndeosebi în literatură (proză, teatru), dar se exprimă și în pictură, chiar în muzică. Istoricii literari semnalează aspecte naturaliste la Gustave Flaubert (Madame Bovary
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
că mimează oralitatea, fie că efectuează „disecții” asupra personajelor, fie că se limitează la a expune jurnalul banalității existențelor, scriitorul află soluții care să îl salveze din încrâncenarea pe care temele frecventate o presupun. Acestea sunt ironia și aparenta detașare (tipic medicală) în fața gravității unor maladii sau chiar a morții. Formula narativă e definită totodată prin remarcabila știință de a mânui substanța epică și a întreține ritmul necesar captivării cititorului, tradus prin alternanța dintre povestitul cu farmec și efectele bruște, de
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
se facă remarcați. Tratamentul constă în a lucra asupra stimei de sine și asupra poziției în cadrul grupului social. Absența deprinderilor se referă la persoanele care n-au avut modele și n-au învățat niciodată să se afirme. Modelul etiologic este tipic comportamental manifestat prin deficit de învățare. Antrenamentul în vederea obținerii de competențe sociale este, în acest caz, cel mai potrivit, realizat de preferință în grup. Absența recunoașterii mesajelor sociale se referă la persoanele care nu se afirmă deoarece percep incorect semnalele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar trebui să apară în compartimentele de jos din stânga, (C), și de sus din dreapta, (B), decât în cele de sus din stânga, (A), și de jos din dreapta, (D). Tendința centrală a datelor arată dacă acest tipar de supra-reprezentare este sau nu tipic pentru cazurile înregistrate. În paralel cu modul în ceea ce privește datele categoriale univariate, aceasta ne arată care dintre relațiile diagonale conține procentul cel mai mare de apariții. În raport cu datele imaginare prezentate mai sus, tendința centrală este în direcția prezisă de către ipoteză. Marea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
agent soteriologic cu răspundere limitată. Precum odinioară Legiunea Arhanghelului Mihail, ASCOR-ul apare ca una dintre acele entități, reale sau virtuale, de care un ego tulburat de o criză religioasă poate dispune în sens terapeutic. În ecuație, primatul subiectivității este tipic modern și, totuși, frapant pentru cei obișnuiți cu principiile clasice ale ecleziologiei ortodoxe. Autoarea acestei dramatice interogații uită să se întrebe ce se va întâmpla atunci când nu va mai fi studentă - deci, prin urmare, nici membră ASCOR. Cine se va
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe care ar vizita-o. În România, kitsch-ul eretic tinde să devină a doua natură a cultului ortodox. Este dificil să găsești, în zeci de orașe din țară, o biserică cu un program liturgic decent, fără forfecări nemiloase în tipic, cu slujbe neîntrerupte de telefoane mobile și un „du-te vino” permanent, cu preoți preocupați nu de afaceri, ci de sporirea duhovnicească a credincioșilor, cu iconografie ortodoxă și muzică bizantină, cu un naos lipsit de culori, difuzoare, neoane și microfoane
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
printr-un uz recurent, îi asigură oricărui retor ortodox o anumită credibilitate eclezială. Astfel utilizată, tradiția decade în tradiționalism și își falsifică misiunea. Fără să se limiteze la transmiterea unui „tezaur de credință” - rezumat în formula Crezului, în deciziile sinodale, tipicul liturgic sau tratatele exegetice și dogmatice ale Părinților -, Tradiția predă comunității Bisericii nu atât o metodă de lucru, cât mai ales o așezare sau, altfel spus, un cadru existențial pentru exercițiul de recunoaștere a adevărului. Tradiția transmite nu propoziții dogmatice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mare succes Pretty Woman (1990; regia: Garry Marshall), magnatul amoral (jucat de Richard Gere) o duce la Opera din San Francisco pe suava prostituată (interpretată de Julia Roberts) care, pe lângă serviciile specifice, îl reînvață valorile umane de bază. Printr-o tipic hollywoodiană operație simbolică, prostituata (ajunsă pe căi greșite datorită unor condiții „obiective”) vede La Traviata, ceea ce cunoscătorilor le-ar fi sugerat, printr-o mise en abîme ieftină, că juna urma să moară; dar cunoscătorii și vastul public ignar au avut
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
literară, În general, a lui Marin Preda. Cheia succesului - În speță darul tipizării - ni se promite a fi dezvăluit În partea a doua a comentariului, ceea ce Ovid S. Crohmălniceanu 66 și face, dar numai parțial, căci, după o definire a tipicului, cu aplicații la Gogol și Petru Dumitru, autorul revine la ipostaza dintâi de „grădinar olandez” ce-și plivește, cu scop profilactic, grădina, adăugând listei inițiale alte „arme de luptă” cu Încărcătorul blocat, cum ar fi nuvelele semnate de Gh.Talaz
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Vladimir Ivanovici Dahl. (Ă). Mulți din nuveliștii noștri procedează după metoda lui Dahl, care a fost un remarcabil lexicograf, dar un mult mai puțin Însemnat artist. Gogol arată cum Într-o operă literară nu poate exista amănunt nesemnificativ. (Ă). Tipicul literar vine tocmai din combinarea aceasta infimă a notelor esențiale, care se aplică noțiunilor care vizează generalitatea lor, cu amănuntul particular legat de o anume reprezentare care desemnează individualul. În nuvela Matei Ion cunoaște viața nu avem de a face
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]