1,438 matches
-
secolul al XIX-lea, pe soldatul Literei de burghezul Literaturii. Eclerorul Progresului trebuie să fie și un lucrător calificat în marmură și plumb. "Este sigur că pentru "intelectuali" cealaltă meserie pe care ar trebui să o cunoască este meseria de tipograf, scrie Andler în Viața lui Lucien Herr. Va veni cu siguranță o vreme în care omul de litere și omul de știință vor ști să conducă ei înșiși un linotip; în care vor putea, pentru a tipări o carte, să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
garantează Școala în universul republican este ziarul militant care îl asigură în universul socialist. Atîta timp cît tipăriturile serveau drept suport axial, loc central al propagărilor, profesia politică și cea intelectuală (de la marele literat pînă la cel din urmă maistru tipograf) aveau o bază comună. Spuneți-mi care sînt directivele partidului, vă voi spune timpul pe care i-1 consacrați sau i-l datorați. Într-o greșeală comună de mediere, oamenii mașinăriilor și cei ai scrisului își întorc spatele, și profesionalizării
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
asta, e nevoie de accesul la mijloacele materiale de tipărire, de reproducere și de transmisie. Să ne amintim că în delictul de opinie, culpa nu este provocată de conținutul propriu-zis al opiniei, ci de materializarea lui sensibilă. Nu autorul, ci tipograful Étienne Dolet urcă pe rug; nu jurnalistul, ci directorul publicației este dat în judecată. Această corporalitate este în mod dublu condiționată. La început, printr-o capacitate de realizare produsă printr-o calificare tehnică: obișnuința de a vorbi în public, de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și se interzice tuturor librarilor să tipărească ceva fără permisiunea Majestății Sale Regele, urmînd a fi pedepsiți în caz de nesupunere prin spînzurare și sugrumare..." Hotărîrea Parlamentului din "ultima zi de iulie" a lui 1565: "Se interzice prin prezenta tuturor tipografilor, librarilor sau oricăror altor persoane, indiferent de statutul lor, tipărirea oricăror cărți pline de blasfemii, instigări sau vrăjitorii, agitatoare și urmărind să tulbure Statul și ordinea publică, pedepsindu-se prin confiscarea totală a bunurilor." Ordonanța de la Moulins, din 1566: "Se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să expedieze acte conținînd concesiunea unui privilegiu sub Pecetea noastră." Un laitmotiv-cheie al tuturor acestor reglementări decrete, ordonanțe, hotărîri care vor dirija în Franța "viața spirituală" timp de trei secole: "Apărare". A împiedica. A stăvili. A opri. Din 1535, numărul tipografilor parizieni era redus la doisprezece, iar producția lor, la "cărți aprobate și necesare pentru binele public". Doi tipografi și un librar au fost arși pe rug, în piața Maubert, iar saci întregi de cărți au fost aruncați pe foc împreună cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
hotărîri care vor dirija în Franța "viața spirituală" timp de trei secole: "Apărare". A împiedica. A stăvili. A opri. Din 1535, numărul tipografilor parizieni era redus la doisprezece, iar producția lor, la "cărți aprobate și necesare pentru binele public". Doi tipografi și un librar au fost arși pe rug, în piața Maubert, iar saci întregi de cărți au fost aruncați pe foc împreună cu cititorii lor eretici. Toate profesiile ce țineau de Carte erau bănuite de erezie. Principele artelor și al literelor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din Geneva sau Germania (1547). Hotărîrile lui Francisc I nu au stăvilit înmulțirea cărților, deci nici transmiterea ereziei. Întreruperea brutală din 1535 și procesiunile expiatorii (ca acelea ale integriștilor împotriva lui Salman Rushdie) vor fi diminuat, în acel an, producția tipografilor francezi. Volumele fentează regulamentele și cenzura, se tipăresc de îndată în afara Franței, trec din mînă în mînă, ici sub formă de almanahuri, colo sub înfățișarea unor false biblii, breviare sau psaltiri. Titluri anodine acoperă infamii. După 1550, ereziile colcăie. Realizarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dragă nouă, secolul al XVI-lea. Primele tipărituri cu caractere mobile au avut loc între 1450 și 1455, prima tipografie se instalează la Paris în 1469. În 1475, papa îi încredințează Universității din Köln privilegiul de a-i supraveghea pe tipografi, editori și autori. În mai mult de o jumătate de secol, pînă la excomunicarea lui Luther în 1521, represiunea va constitui apanajul Bisericii, prin intermediul universităților sale. Cea mai veche putere a Occidentului, care își întemeiase dominația pe monopolul asupra transmiterii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
canonic pentru a le împrumuta școlarilor jurau credință Universității, care fixa, în schimb, tarifele de închiriere a exemplarelor și suma totală a garanțiilor. Tocmai acest mecanism instituțional greu încercat va întîmpina tipografia pe neașteptate, plin de inocență. Și cum primii tipografi proveneau din breasla aurarilor și argintarilor, ale cărei cutume și obiceiuri le moșteniseră, tot astfel primele tipărituri se vor fi adăpostit în sînul fostelor jurisdicții ecleziastice care le-au supus acelorași examene: aprobarea episcopală sau universitară, controlarea lor de către Inchiziție
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sursă de profit. 1728: Art. 1: Edictele, Ordonanțele, Declarațiile și Regulamentele privind activitatea de tipărire [...] se vor aplica întocmai cu forma și conținutul lor în toate punctele care nu fac excepție de la derogările prevăzute prin prezentul act; se interzice tuturor tipografilor, librarilor, negustorilor orice contravenție, urmînd ca aceasta să se pedepsească în conformitate cu cele prevăzute aici. Adică: lanțuri, galere, expulzarea de pe teritoriul aflat sub jurisdicția Parlamentului și, în caz de recidivă, din întregul Regat, chiar pe viață (Art. II, III, IV, V
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la căderea Vechiului Regim. În 1739, o decizie a curții închidea toate tipografiile în 43 de orașe ale regatului. 1744: publicarea unui Cod al librăriei și tipografiei la Paris. Edictul din aprilie 1757 reintroduce pedeapsa cu moartea pentru autorii și tipografii de cărți neautorizate; cel din martie 1764 interzice apariția oricărei lucrări despre administrația financiară. În 1767, o decizie a Parlamentului interzice publicarea lucrărilor pe probleme religioase; sau mai degrabă despre "acele puncte de controversă dintre mai-marii Bisericii care ar putea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
membrilor și nu din simpla izolare geografică. Elementele definitorii ale acestor comunități ocupaționale sunt: membrii acestora se văd pe ei în termenii rolului lor ocupațional; imaginea lor despre sine este centrată pe rolurile lor ocupaționale, astfel încât se văd ca polițiști, tipografi etc., și ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor comunități ocupaționale împărtășesc un grup de referință; în fine, membrii acestor comunități ocupaționale se asociază cu și își fac prieteni mai degrabă din alți membri ai comunității ocupaționale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prelucrătoare, au permis formarea clasei sociale a muncitorimii. Se remarcă apariția primelor forme de organizare profesională a muncitorilor, precum ș( (nființarea asociațiilor de (ntrajutorare, forme incipiente de auto-asistență necesare (ntr-un climat care nu cuprindea politici sociale. Putem aminti "Asociația muncitorilor tipografi" (1843), "Asociația muncitorilor din Timișoara" (1851), "Asociația calfelor de șepcari" (1855), "Asociația tipografilor din București" (1858) ș( alte asociații din diferite localități cu specific urban. La (nceputul anilor '70 ai secolului al XIX-lea sunt amintite 51 de astfel de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de organizare profesională a muncitorilor, precum ș( (nființarea asociațiilor de (ntrajutorare, forme incipiente de auto-asistență necesare (ntr-un climat care nu cuprindea politici sociale. Putem aminti "Asociația muncitorilor tipografi" (1843), "Asociația muncitorilor din Timișoara" (1851), "Asociația calfelor de șepcari" (1855), "Asociația tipografilor din București" (1858) ș( alte asociații din diferite localități cu specific urban. La (nceputul anilor '70 ai secolului al XIX-lea sunt amintite 51 de astfel de asociații (Mircea Mușat, Ion Ardeleanu, Unitate, continuitate ș( ascensiune (n mișcarea muncitorească din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Lipset s-a hotărât să analizeze un caz ce părea să scape tendinței generale. Este ceea ce el însuși califică drept deviant case method („metoda cazului deviant; vezi ibidem, p. 469). Lipset consideră că a găsit acest caz deviant în sindicatul tipografilor fondat în Statele Unite în 1850 sub numele de International Typographical Union (ITU). Echipa de cercetare condusă de Lipset și-a orientat analiza spre mecanismele oligarhice apărute cam peste tot în organizațiile cât de cât complexe, dar nu le-a găsit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
discuție viziunea lui Michels, ci să dorească să precizeze condițiile sale de aplicare. Cercetătorii s-au întrebat atunci care erau elementele de natură să neutralizeze tendințele către oligarhie și să apere democrația internă în sânul acestui sindicat (ibidem, pp. 12-13). Tipografii constituiau la origine o aristocrație muncitorească, ce se identifica substanțial cu meseria respectivă și constituia o adevărată comunitate. A rezultat o puternică motivație pentru participarea la viața organizației sindicale și o netă reticență în privința angajării în activități fracționiste. În afară de asta
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe primii săi cincizeci de fabricanți de faianță și de porțelan, pe primii săi cincizeci de fabricanți de sticlărie și cristaluri, pe primii săi cincizeci de armatori, pe primele sale cincizeci de ateliere de rotărie, pe primii săi cincizeci de tipografi, pe primii săi cincizeci de gravori, pe primii săi cincizeci de aurari, argintari și alți lucrători în metale; pe primii săi cincizeci de zidari, pe primii săi cincizeci de dulgheri, pe primii săi cincizeci de tâmplari, pe primii săi cincizeci
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care amintește incontestabil de cea a lui Epicur... Erasmus vorbește așadar de o Casă și de Grădina ei ca de niște ocazii filosofice. Mai mult: ca de niște ocazii de a filosofa. Exegeza stabilește asemănări între aceste locuri și casa tipografului Frobenius din Basel, a canonicului Jean Botzheim din Constanz, a dragului său prieten Thomas Morus de la Chelsea sau aceea în care filosoful a locuit o vreme la Anderlecht. Personal, țin mai ales la interpretarea acestei Case - și asta în afara contextului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și referințele expediate la sfârșitul volumului; idem glosarul; o punctuație cu siguranță foarte justificată din punct de vedere științific dar - Montaigne el însuși indecis și imprecis în chestiune își acest lucru se înțelege: el dicta!) și i-a lăsat pe tipografi să-și facă treaba... - o altă opțiune, cea a ediției Arlăa, de exemplu, nu presupune o trădare mai semnificativă a textului, ba chiar o pune mai la îndemână din punct de vedere intelectual. De citit, așezat la birou, dintr-o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
MACARIE, ieromonahul (a doua jumătate a sec. XV - începutul sec. XVI), tipograf. Probabil călugăr sârb, M. a învățat meșteșugul tiparului la Veneția, de unde a revenit cu o tipografie cu litere chirilice la Cetinje (Muntenegru). După ce a tipărit câteva cărți bisericești între 1493 și 1495, ocupația turcă îl silește să fugă și ajunge
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
și originele tipografiei în Țara Românească, BOR, 1939, 9-10; Virgil Molin, Dan Simonescu, Tipăriturile ieromonahului Macarie pentru Țara Românească, BOR, 1958, 10-11; Barbu Teodorescu, Prima tipografie a Țării Românești (Macarie, 1508-1512), BOR, 1958, 10-11; Damaschin Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful, STD, 1963, 2; Virgil Molin, Observații și opinii noi în legătură cu tipăriturile ieromonahului Macarie (1508-1512), MM, 1967, 5-6; Ist. lit., I, 245-247, 253; Tit Simedrea, Epilogul din „Octoihul slavon” (m. Dealu, 1510) și identitatea de tipograf a lui Macarie din Țara
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful, STD, 1963, 2; Virgil Molin, Observații și opinii noi în legătură cu tipăriturile ieromonahului Macarie (1508-1512), MM, 1967, 5-6; Ist. lit., I, 245-247, 253; Tit Simedrea, Epilogul din „Octoihul slavon” (m. Dealu, 1510) și identitatea de tipograf a lui Macarie din Țara Românească (1508-1512) cu Macarie din Muntenegru (1493-1496), MO, 1970, 7-8; Dicț. lit. 1900, 526-527; Păcurariu, Dicț. teolog., 237-238; Dicț. scriit. rom., III, 3-5; Ursu, Contribuții, 155-164. C.T.
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic”. Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la confluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari” (în colaborare), Râmnicu
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
singur existența. Nereușind să-și desăvârșească instrucția în școală, dar avid de cât mai multe cunoștințe, intră ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate și studia. Se califică în meseria de tipograf și ajunge chiar proprietar ori conducător al unor tipografii: Naționalul, Tipografia Statului, Tipografia Academiei Române. Activitatea de tipograf îi înlesnește contactul cu cei mai de seamă cărturari din epocă, de a căror prețuire s-a bucurat. Îndemnat și încurajat de A.I.
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]