5,809 matches
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
CERDACUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
STAN POSATNICUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
MOVILA LUI BURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.122) Cică erau doi frați, unul bogat și celălalt sărac. Când se ducea cel sărac la cel bogat ca să-i dea plugul, cel bogat
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83504_a_84829]
-
TOFIN DELEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
MICȘUNA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
STÂLPUL LUI ROȘCA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul este ieșit afară
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
BISERICI ȘI MÂNĂSTIRI ÎNTEMEIATE DE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
MOVILI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
GÂRCEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii săi
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
CETĂȚUIA ȘI VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
ȘTEFAN VODĂ ȘI TURCII <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 246 footnote> (Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea cărare, Se zărește
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
PURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (I.Neculce, Letopiseț, vol. II, ed. a doua, f.181) Ștefan-Vodă cel Bun, vrând să meargă la biserică într-o Duminică dimineața la liturghie, în târg la Vaslui, a auzit un glas mare de
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
RĂZEȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
MARIA SUTAȘULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 83. footnote> Maior Elefterescu Fiică, soră și femeie de ostaș, Maria, de la moartea bărbatului său, intră în oștire, unde tatăl său, bărbatul său și frații săi, muriră de mâna vrăjmașului Avea 20 de ani, când rămase
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
MOVILA LUI BURCEL (variantă) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 240. footnote> (Constantin Gavrilescu, ziarul Cronica București) Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
AVRAM HUIBAN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 276. footnote> (După cele auzite de d. C. Solomon, învățător din comuna Avrămești, ținutul Tutova) În vremea războiului de la Racova, un ostaș de-al lui Ștefan cel Mare - - a fost trimis după nuiele de corn, ca să
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
AISTA-I TATĂL NOSTRU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 346. footnote> (Apare în Curierul de Iași, an X, Nr.40 din 15 aprilie 1877. Se poate să fie scris de redactorul Mihai Eminescu. Prezența lui este confirmată iar stilul îi este propriu marelui poet). Era
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
TABĂRA DIN BOGDANA de Ioan Antonovici <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 29. footnote> Dealul Tabăra din comuna Bogdana, Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
RĂPIREA BUCOVINEI ȘI CHIPUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 349. footnote> (M.Eminescu, Scrieri politice și literare, vol.I, f.210) La Putna, un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stătea odată aninat portretul adevărat al lui Ștefan-Vodă. După acest portret
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
POVESTEA FLORII SOARELUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 331. footnote> (După Trib. „Albina”, an V, f. 1094) Ștefan-Vodă avea o fată mută, dar frumoasă de nu i-ai fi găsit pereche pe pământul acesta. Domnului nu-i mergea mâncarea la inimă și odihna în
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]