2,401 matches
-
Acasa > Strofe > Timp > HORA DACĂ! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De la Nistru pân'la Tisa, Tot ținutul lui Burebista, Din Hotin până la mare, Oricine cu adultă suflare, Își va da mâna cu mână, Să joace hora română, Să simtă românește, De-o simți ardelenește Sau o fi moldovenește, Ori de-aci, dobrogenește, Sau chiar și
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
destinație ca-n cercurile infernului dantesc ele lasă urme prin toți munții noștri și prin câmpii pe unde și-au urmat pașii Iancu, Tudor, Stefan și Mihai Viteazul și alți viteji anonimi ai acestei țări ele curg precum doina prin Tise și Pruturi, prin Nistruri și Olturi prin Mureșuri dunărind spre marea cea mare a suferinței noastre deschizând răni cu masca vie pe trunchiul ființei noastre pe piciorul nostru de rai și de iad umplând golul dintre stele și rădăcini cu
CE E POEZIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363190_a_364519]
-
pe care v-am făcut-o ați putut simți cum pulsul țării-mamă cunoaște același ritm cu al dumneavoastră. Chiar dacă Unirea tuturor românilor reprezintă o necesitate istorică, înțeleasă de toate inimile patriotice de dincoace și de dincolo de Carpați, de la Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au oțelit brațul, pentru ca, în ciuda tuturor vijeliilor epocii, corăbioara românității să
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
plini de lumini și grații Și-o Dunăre de lacrimi din ochi îi izvorau. Când ne-a zâmbit, din nori ieșise mândrul soare Și florile albastre deodat-au răsărit! Toți plopii fără soț i se plecară-n zare, Din Nistru până-n Tisa blestemele-au pierit! Și-l însoțeau cinci îngeri din cinci părți ale Țării, Alături de cinci zâne din basme românești... Și-atunci s-a stins furtuna din valurile mării, Dar s-a mutat în trupuri și suflete-omenești. S-a-ntipărit pe Țară umbra
REVINE EMINESCU ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368448_a_369777]
-
și Mirabelei, pentru Deceneu și pentru veșnicia născută la sat, pentru buzduganul cu trei peceți al lui Mihai și dalta lui Brâncuși, pentru puștile partizanilor și bagheta lui Voicu, pentru țepele lui Vlad și șevaletul lui Tăttărăscu, pentru Valea Prahovei, Tisa și Valea Cernei, pentru bucuria nevestelor și a copiilor când bărbații și tații lor se întorceau vii de la război și pentru sarmale, mititei și „poale-n brâu”, pentru Vasile Lupu, Vasile Lucaciu, Vasile Voiculescu, Vasile Conta și Vasile Șeicaru, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
XIV. Noi istorici facem greșeala să prezentăm istoria românilor în granițele statului actual România, de fapt poporul român a trăit în organizări cneziale și voievodale în teritorii care transced granițele de azi până spre Bug la est, Burgas la sud, Tisa la vest, Carpații Păduroși la nord, iar prin aromâni până în Munții Pindului. În secolul XIII Dobrogea a devenit capitala Hoardei de Aur prin prințul tătar Noqai, cu capitala la Isaccea și o placă turnantă a comerțului genovez spre China. La
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță există un popor român de o frumusețe sufletească ieșită din comun. Vorbesc o limbă frumoasă, păstrează datinile, fiindcă au fost feriți de
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
țara străbună Și ți-ai unit cu vorba frații, Iar ei uniți vor să rămână! Cu suflet și devoțiune, Mereu călăuzit de-o zână, Tu ai trezit o națiune, Și trează vrea ea să rămână! Știm, "de la Nistru pân' la Tisa", Care-s străvechile hotare, Când "tot românul plânsu-mi-s-a" Tu ne-ai impus între popoare. Chiar de-ai plecat, frate mai mare, Geniu, ca să cunoști pământul, Noi strânși uniți între hotare Pe veci îți apărăm cuvântul! EMINESCU RĂSTIGNIT Un fiu al
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ Luceafăr blând al devenirii noastre, Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la Bug cu Tisa! Virgil CIUCĂ Flushing, New York, SUA 15 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: Virgil CIUCĂ - EMINESCU RĂSTIGNIT / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
se pare, măcar o măsură;/ Ah, otravă-i viața! Nu mai pot răbda! ” Naiul sfânt pare că se rupe, și cu jale-adâncă izbucnește-n strigăt, iar în finalul pasajului, armonic (irizări de curcubeu care săruta apoteotic apa Nistrului și a Tisei) și ne dă semnalul unei apropiate bucurii când Gigi (așa-i spuneu părinții maestrului Gheorghe Zamfir) își va putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept ... mă
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
un moment dat, Luceafărul a ridicat cortina timpului și a venit să-i asculte incantația celestă, că tot privindu-i fruntea lată de poet, am înțeles vorbele sale care se împleteau cu melodioasa doină de jale: „De la Nistru pân' la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a, / Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate”. Deodată, ca pe un imens ecran se văd mii de oameni care cer să li se îndeplinească ultima dorință, să mai atingă cu talpa picioarelor scumpul pământ al patriei
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
se pare, măcar o măsură;/ Ah, otravă-i viața! Nu mai pot răbda!...” Naiul sfânt pare că se rupe, și cu jale-adâncă izbucnește-n strigăt, iar în finalul pasajului, armonic (irizări de curcubeu care săruta apoteotic apa Nistrului și a Tisei) și ne dă semnalul unei apropiate bucurii când Gigi (așa-i spuneu părinții maestrului Gheorghe Zamfir) își va putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept... mă
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
se pare, măcar o măsură;/ Ah, otravă-i viața! Nu mai pot răbda!...” Naiul sfânt pare că se rupe, și cu jale-adâncă izbucnește-n strigăt, iar în finalul pasajului, armonic (irizări de curcubeu care săruta apoteotic apa Nistrului și a Tisei) și ne dă semnalul unei apropiate bucurii când Gigi (așa-i spuneu părinții maestrului Gheorghe Zamfir) își va putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept... mă
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
eroi pentru pitici, munți și câmpii și tot ce avem se desfac curgând ca dintr-un ghem râzând”. Personajele folosite de autoare sunt: REC, Becul, Blitz-ul, Trepiedul, Luna... Apoi, alte personaje: Ardetot, Crăiasa Jucăriilor, Calul Troian din lemn de Tisa, Păpușa Credo, Păpușa Info, Soldatul Arșș, Zburlici, Puiul de Cuc etc. Tainele meseriei de cineast, Bobiță le-a aflat frecventând cursurile Cineaștilor amatori, la Clubul Copiilor „Iris”. Acolo, încetul cu încetul, a învățat arta filmului: „Când la filmare nu este
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
va începe apoi cuplul regal al României turneul ardelean de mare entuziasm popular, din primăvara anului 1919, care marca preluarea Transilvaniei sub noua coroană. O a doua călătorie la Oradea va fi întreprinsă cu ocazia susținerii trupelor române ajunse la Tisa, în ofensiva lor antibolșevică, ce avea să se termine cu intrarea în Budapesta, în luna august a aceluiași an. Regina Maria se întoarce la Oradea cu o ocazie specială, în 1921, când îi este dezvelită prima sa statuie, amplasată în fața
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
fost mulți răniți. Sunt aici cam o mie pe care-i voi vizita, în timp ce Nando se duce mai departe, unde se luptă trupele sau, oricum, cât de departe poate ajunge. Astăzi nu au fost lupte, dar ne pregătim să trecem Tisa. Soldații noștri au fost la înălțime, dar ei au trebuit să facă față unei rezistențe violente și sângele lor a curs. Dumnezeu să-i binecuvânteze și să-i ajute! Toți cei pe care i-am întâlnit arătau foarte bine dotați
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
82 din 23 martie 2011 Toate Articolele Autorului “România, deocamdată!” Sunt cuvinte care dor... Doamne, marginile tale nu le știu, le simt acum, Țara asta măritată cu văzduhul tricolor Nu-i privata nimănuia de la margine de drum! Între Dunăre și Tisa ea ne-a fost de la-nceputuri, Patria fără de care nu era nici Europa. Aici doarme veșnicia Dorului rănit pe scuturi, Aici, unde trepădușii tot jucară hopa-tropa... Din grădina Maicii Tale, pururi binecuvântată, Înviatule Iisuse, de pe crucea de sub ploi, Nu lăsa
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
toate lăcașurile sfinte fuseseră înălțate pe vetre de cult getice, creștinate mai apoi și însemnate prin mici biserici de lemn. Într-adevăr, Mănăstirea Tismana descindea dintr-un spațiu amenajat cândva pentru adunări păgâne, în secoli creștinate, fiind prima biserică din tisă, de unde-i vine și numele. Înălțată pe un vârf de stâncă din muntele Stârmina, lăcașul cu siluetă măreață de castel medieval stăpânește o cascadă de patruzeci de metri ce-și sfârșește căderea chiar în râul Tismana. Nu doar farmecul mănăstirii
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
cum plâng,și te ridică, Oprește mișelia ce te-aruncat în foc! Ridică-ți fruntea-n zări,tăriile despică, Și-oprește martiriul poporului în loc. Vitejii tăi moșneni și răzăși și dorobanți, Cu sânge au apărat a tale fruntarii. Păstrat-au Tisa,Nistrul și mândrii tăi Carpați, N-au lăsat să intre în glia ta barbarii. La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă, De mișelia cu care aleșii te-au vândut. Chiar Mihai Vitezu,cu barda lui cea Sfântă, E îngrozit de
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
credința și limba printre ruși. Sunt fii celor din Soroca și Hotin, Ce-au dat tribut de sânge ,pe tine apărând. Ei ți-au păstrat iubirea sub jugul cel străin, Din datina străbună,acuma renăscând. Îți plâge Nistrul și cere Tisa lângă el, Ca împreună cu Dunărea cea Albastră, Să te-nconjoare țară, cu brâul de oțel, Ce-i Tricolorul nostru,e mândria noastră! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ASCULTĂ ȚARA MEA / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1259, Anul IV
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
de toți, că românii încă se mai învecinează cu românii. Contextul politic european contemporan în plină evoluție constituie o perspectivă excepțională pentru unitatea dacoromânității. Azi, pe teritoriul reunificat de marele rege Burebista curge iarăși sînge nevinovat, dincolo de Nistru și de Tisa. Oare cât sânge trebuie să mai jertfească dacoromânii pentru următoarea Reîntregire a României? Reîntregirea trebuie să fie înfăptuită de către românii din afara granițelor României de azi. Inițiativa trebuie să pornească de la cei pe care vremurile vitrege i-au situat în afara granițelor
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
În doar 3 luni de zile cei 100 de militanți legionari au adus 12 000 de militari, constituind Armata Română din Exil sub conducerea generalului Platon Chirnoagă, la puțin timp după căderea sa ca prizonier la germani în zona râului Tisa. Generalul de divizie Chirnoagă și-a constituit Statul Major pe demna responsabilitate a celor 2 colegi colonei cu care a luptat în Divizia a 4-a, Alexandrescu și Ciobanu și comandorul Eugen Băilă. Majoritatea ofițerilor și subofițerilor fusese recrutată din
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Odesa, devine comandant al Corpului 2 Armată. Se remarcă deosebit la Cotul Donului, la Stalingrad și pe Doneț, cu Armata a 3-a, primind ordinele „Vulturul German”, „Steaua României” și „Coroana Românieie”. Participă la eliberarea Nord-Vestului României, eliberând Maramureșul, Someșul, Tisa, Satu Mare, Carei, apoi în Ungaria la Csenger-Dombrad, Bodrog, Hernad, în Cehoslovacia la Rozvana, Brezno și Zvoltea. După arestarea Generalului de armată Gheorghe Avrămescu de către sovietici, preia comanda Armatei a 4-a române, eliberând văile Hronului și Vahului și munții Tatra
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Beneș, președinte al Republicii Cehoslovace între anii 1945-1948 și Partidul Comunist Cehoslovac condus de Rudolf Slanski, prim-secretar între anii 1945-1951, Klement Gottwald și Antonin Novotny. Beneș a semnat un decret prin care erau pedepsiți partizanii și simpatizanții regimului monseniorului Tiso care consacrase Slovacia ca entitate statală independentă prin Acordul de la München și “lovitura de la Praga” (1938-1939). Sub acuzația de “fasciști” s-a urmărit decapitarea opoziției anticomuniste din Slovacia unde viitorul secretar al P.C. Cehoslovac, Gustav Husak (slovac de origine) s-
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
rusă la Praga (1996), unde s-a făcut publică aprecierea țărilor lor față de Acordul de la Postdam, arătând că acesta este încă viabil. Ministrul de Externe, slovacul Vladimir Clementis a avut acuze dure la adresa preoților catolici “colaboratori intimi” cu regimul monseniorului Tiso aflat la putere în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Ca urmare a indicațiilor primite de la Moscova, secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Klement Gottwald a emis o dispoziție de confiscare a proprietăților bisericilor construite de emigrația rusă și
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]