458 matches
-
Cerașu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cerașu (reședința), Slon, Valea Borului, Valea Brădetului, Valea Lespezii și Valea Tocii. Comuna Cerașu este situată în partea de nord-est a județului, în zona montană a acestuia, la 45 km de reședința Ploiești, pe valea Drajnei și a Drajnuței, la limita cu județele și . Are ca vecini: la nord - comuna Chiojdu (județul
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, a făcut parte din fostul județ Săcuieni (Saac). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea o structură similară cu cea actuală, fiind formată din satele Cerașu, Valea Borului, Valea Tocii, Slon și Brădetul și aflându-se în plaiul Teleajen al județului Prahova. Avea un total de 2568 de locuitori (inclusiv câteva familii de bulgari și greci), o școală, funcțională din 1887, în care în 1894 învățau 35 de elevi (din
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
formând o comună de sine stătătoare. În 1950, ele au fost incluse în raionul Teleajen din regiunea Prahova, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite în forma lor din 1968, cu reînființarea vechilor sate Valea Tocii, Valea Borului și Valea Brădetului, precum și a noului sat Valea Lespezii. Ea face parte de atunci din județul Prahova, reînființat la 1968. În comuna Cerașu se află două situri arheologice de interes național: (secolele al IX-lea-al XI-lea
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
importanță: deosebită B - indice de risc asociat RB = 0,48. Administrator: S.G.A. SUCEAV Barajul Paltinu este un baraj de beton în arc, construit pe valea râului Doftana, în aval de confluenta acesteia cu valea Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile". Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., cota coronamentului barajului fiind la cota 654 m.d.M., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. În secțiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronunțată. Pe malul
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
apar o mie de probleme. Lucrurile devin înfricoșătoare, ca un cer întunecat pe timp de furtună, iar rugăciunile și țipetele seamănă în sufletul privitorului îndoială și teamă. Siluete negre și mici merg cu pași iuți prin curte. Călugărițele poartă mici toci rotunde". Vorbind apoi despre intriga din film, criticul declară: "Este o lume închisă. Acolo prosperă speranțe și frustrări. Intrusa imploră și țipă. Ea profanează biserica, aruncă icoana pe jos. Simți că este animată de o forță necunoscută, ghidată de o
Le Figaro: "După dealuri, un film al dracului de bun" by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80736_a_82061]
-
ROMCONT IMPEX SRL Brașov, str. Carpaților nr. 61 ap. 6 bl. P1 țel. 092260312 1101 SC SARCONT SRL Brașov, str. Alexandru cel Bun nr. 14 bl. F2 sc. B ap. 15 țel. 317089 0751 SC SERDRA SRL Brașov, str. Pe Tocile nr. 9 țel. 320372 092258147 0752 SC SERGHEM SRL Brașov, str. Mihail Kogălniceanu nr. 4, bl. 17, sc. B, ap. 9 țel. 413273 0661 SC SPHERA TAX CONSULT SRL Brașov, str. Ovidiu nr. 14, bl. 11, sc. B, ap. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
MARIA (n. 1943) Brașov, Str. Ciprian Porumbescu 46 7 sc. A ap. 13 țel. 322526 2080 BRONESCU ANGELA (n. 1951) Brașov, str. Alexandru Vlahuța nr. 59, bl. 141, sc. A țel. 129280 2082 BUCA I. LIVIA (n. 1948) Brașov, Str. Tocile 124 țel. 476432 18095 BUCSOIU LENUȚA ANGELA (n. 1966) Brașov, str. Arinului nr. 3, bl. B. 36, ap. 19 9892 BUCUR ILEANA (n. 1952) Brașov, Str. Lămâiței nr. 64, bl. 92, sc. A, ap. 16 țel. 139106 6548 BUCUREANU VASILICA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
câteva magazii de cartușe. Vai, nu! Mi-am luat o fustă scurtă, neagră și sexy, o jachetă neagră, ciorapi de mătase și tocuri foarte, foarte înalte. Dacă aș fi avut așa ceva prin casă, atunci mi-aș fi pus și o tocă neagră cu văl pe față. Dar, din fericire, toca îmi lipsea. Voiam să arăt ca o criminală apărută din Iad. Însă, privind retrospectiv, presupun că toca ar fi fost o exagerare. Aș fi fost ca una dintre văduvele alea superbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Dacă aș fi avut așa ceva prin casă, atunci mi-aș fi pus și o tocă neagră cu văl pe față. Dar, din fericire, toca îmi lipsea. Voiam să arăt ca o criminală apărută din Iad. Însă, privind retrospectiv, presupun că toca ar fi fost o exagerare. Aș fi fost ca una dintre văduvele alea superbe, care vin la cimitir și arată minunat și tot orașul le urăște pentru că le suspectează că și-au ucis soții și au moștenit banii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
până trece povestea asta. Vorbim mai târziu.“ Maria s-a uitat la mine straniu, cu un amestec de furie și tristețe pe care i-l cunoșteam foarte bine. Privirea ei devenea castanie. Se încuia în baie sau în bucătărie și toca mărunt cojile fructelor, se-auzeau zgomote vreo două ore. Sunete reci, uscate, de fier pe lemn. Găseam mașina de spălat plină de bucățele minuscule, parfumate, cât o granulă de zahăr. „Așa e. Ai dreptate.“, și-a adunat ea mândria, înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care se interesa atât de mult de activitățile lui George. Dar nu-i aflase niciodată numele de familie și, de câte ori se gândise la ea, îi folosise doar numele mic, care acum îi țâșni instinctiv de pe buze. Diane, cu mica ei tocă de păr negru, scurt, arăta aproape la fel, fie că îi era capul ud sau uscat. Dar cu Tom lucrurile stăteau altfel. Cu părul ud și lipit, fața lui părea mai suptă, mai dură, mai vârstnică. Diane nu-l recunoscu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ținutul Tecuciului la 1860 nu esista nici uă scholă sătească. Schola sătească înființată de mine am ținut-o cu propriile mele mijloace, până când Vodă Cuza, prin legea din 1864 a proclamat și a instituit instrucția primară gratuită și obligatorie în tote comunele urbane și rurale ale României (art. 31, 32). Tot Mihail Kogălniceanu era și acum Președinte al Ministerului României Unite. Această mare lege s-a pus în lucrare cu începerea anului 1865. Atunci s-a regulat de fiecare ca schola
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
super-macro (lentilă ~), super-softy (vibrator ~). În urmă trunchierii părții inițiale sau a celei finale au rezultat și unele adjective invariabile folosite glumeț, ironic, în limbajul tinerilor, în cel familiar și argotic: lesbi, nesi, plicti, popo, sado-maso, simpa, supi, șme, ștocar, șucă, toci. 3.8. Creații invariabile noi cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului O serie de adjective categorizante nou intrate în a doua ediție a DOOM sunt formații cu anti-9 (vezi supra 2.1). Modelul este foarte productiv și numărul compuselor
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
τυφλός, -ή, -όν adj. "orb; secret; insensibil): med. ro. tiflostomie (cf. fr. typhlostomie s.f.; en. typlostomy); timpan(o)- "timpan, membrană" (cf. gr. τύμπανον, -ου s.n. "timpan (instrument muzical); tambur): med. ro. timpan s.n. (cf. fr. tympan, s.m.; en. tympanum. NA); toco,- -toc "naștere" (cf. gr. τόκος, -ου s.m. "naștere, fiu"): med. ro. tocoferol (cf. fr. tocophérol s.m.; en. tocopherol); tonsil(o)- "amigdale" (cf. lat. tonsillae, -arum s.f. pl. "gâlci, amigdale"): med. ro. tonsilă s.f. (cf. fr. tonsille s.f.; en. tonsil, tonsilla
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în Yalta și se obișnuise cu aceste obiceiuri, era, de asemeni, interesat de noi apariții. 3. Într-o zi, stînd pe terasa restaurantului Vernet, a văzut o tînără plimbîndu-se pe promenadă; ea era blondă, nu foarte înaltă și purta o tocă: în spatele ei țopăia un pomeranian. 4. O întîlni apoi de cîteva ori pe zi, în parc și în piață. 5. Întotdeauna era singură, purta aceeași tocă și era urmată de un pomeranian alb, nimeni nu știa nimic despre ea, și
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o tînără plimbîndu-se pe promenadă; ea era blondă, nu foarte înaltă și purta o tocă: în spatele ei țopăia un pomeranian. 4. O întîlni apoi de cîteva ori pe zi, în parc și în piață. 5. Întotdeauna era singură, purta aceeași tocă și era urmată de un pomeranian alb, nimeni nu știa nimic despre ea, și deveni cunoscută drept doamna cu cățelul. Acest fragment este în întregime focalizat de un FE. În al treilea enunț are loc o schimbare de nivel, indicată
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și-l învârtește, dă-i la dreapta, dă-i la stânga, mă rog, ca nebunii, până ce cad amândoi pe câte un scaun gâfâind’’. În cele din urmă, lucrurile se lămuresc. Revenindu-și cât de cât, femeia îi relatează bărbatului că pe la tocă, obosită de spălatul rufelor, a ațipit. În acest răstimp, i s-a arătat în vis Maica Domnului care a îndemnat-o să scobească cu un cuțit sub vatra din tindă; ,,și o să găsești acolo o oală, și ce-o fi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Albeștii de Muscel (4 izvoare), Brăduleț, Sat Brădetu și Cetățeni (Argeș); Băile Herculane (CarașSeverin); Bezdeag (DÎmbovița); Satu Pociovaliște, Cătunul HulubaNovaci (Gorj); Bala și Balta (Mehedinți); Bușteni și Sinaia (Prahova); Avrig, Porumbacu de Jos și Sadu la locul denumit „Saramura de pe Tocile” (Sibiu); Călimănești, Căciulata, Cozia, Costești și Olănești (VÎlcea). Pe lîngă importanța apelor minerale un mare efect terapeutic și o mare utilizare În balneologice o au apele termale loclizate În 5 centre: Codlea (Brașov); Herculane (Caraș-Severin); Bala (Mehedinți); Căciulata și Cozia-BÎvolari
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se sinucid, valul de viață moartă ce a cuprins lumea, "Ambulanța Prahova" sediul central, hai să-nchidem ușa! ușor, ușor, cu milă, că mă doare sufletu'! mai este și altă mașină, blondă 1,95 m, rămîi în picioare, încapi cu toca pe cap, autobuzul în depășire burduf, nici o geană de zi, oricum obiectele sînt o inovație, mirosul de gaz energia, cîte pretexte să mai nască oamenii? cîmpuri virane și supermagazine, spasmul suprem înainte să scape mulțimea de lume, ca să probeze că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere a Dobrogei. Avem nevoe de tote aceste sciri spre a le supune Camerelor la întâia lor convocare. Domnul Stoianovici, delegat român la Tulcea, este însărcinat de a vă da tot concursul ce vă poate fi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere a Dobrogei. Avem nevoe de tote aceste sciri spre a le supune Camerelor la întâia lor convocare. Domnul Stoianovici, delegat român la Tulcea, este însărcinat de a vă da tot concursul ce vă poate fi de folos prin îndelungata cunoscință ce o are a localităților și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
legii prevedea că: "Toți locuitori din Dobrogea cari, în ziua de 11 aprilie 1877, erau cetățeni otomani, devin și sunt cetățeni români", iar articolul 5 prevedea că: "Locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice fără osebire de origine și de religiune"544. În privința organizării cadrului instituțional în Dobrogea, articolul 7 al legii prevede că: "Instituțiunile representative, județene și comunale, se introduc în Dobrogea, după esemplul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iar dintre satele române, multe, ca Rasova, Vlahkioi, Aliman" rămăseseră "fără o vită în bătătură"1181. După instalarea administrației românești în Dobrogea, "ne-a trebuit foarte puțin timp ca să restabilim ordinea publică"1182. În consecință, "încrederea în autoritate reapăru cu tote efectele sale atât de binefăcătore pentru societate"1183. În acest sens stau mărturie numeroase memorii adresate autorităților de la București de către locuitori ai Dobrogei. Un astfel de document a fost adresat la 8 ianuarie 1879 parlamentului României 1184. Acest memoriu era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județului Constanța preciza, în cuprinsul documentului prezentat consilierilor județeni, faptul că "fie care sat (...) fie cu numărul cel mai neînsemnat de familii, avea Consiliul său comunal și Primarul numit de noi"1240. Atât membrii consiliilor comunale, cât și primarii, "în tote ocasiunile" au oferit "probe de supunere leală și inteligență"1241. În privința organizării primăriilor din județ se preciza faptul că "serviciul cancelariei se făcea (...) prin notari" dar "administrațiunea dăduse unui notar atribuțiuni peste atâtea comune câte aveau mijloce să-i retribuiască
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai mari economii"1261. În aceste condiții, în comunele cu venituri bugetare insuficiente, "primarul nu este salariat și serviciul interior se reduce la strictul necesar"1262. O atenție deosebită era acordată de către prefectul județului Constanța numirii notarilor din comune, în timp ce, "tote actele lor sunt de aprope supravegheate"1263. De altfel, "locuitorii își cunosc drepturile", motiv pentru care reclamă orice încălcare a legii de către notari, această atitudine fiind încurajată de faptul că "sciu că cel mai mic abus nu este tolerat de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]