1,118 matches
-
Dialectul flamand limburghez este tonal (lucru rarisim pentru limbile indo-europene). Sînt limbi tonale limbile chineză, birmaneză, vietnameza, limbile thai, multe limbi din Noua-Guinee, majoritatea limbilor africane subsahariene (excepții: peul, wolof, swahili etc.), multe limbi amerindiene. Unele limbi au dezvoltat sisteme tonale complexe. De pildă, limba kam (din familia tai-kadai) are 15 tonuri. Alte trăsături fonologice după care pot fi clasificate limbile 167: alternante sau mutații consonantice (da/nu), locul accentului (fix/variabil), durata vocalica (fără vocale lungi, parțială, distinctiva, concomitenta), tonuri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se realizează atît prin afixe cît și prin alternante vocalice în radical; alternantele morfologice libere au rol morfologic; subiectul unui verb tranzitiv este tratat la fel că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în limbile germanice, celtice, romanice); opoziție de sonoritate la oclusive; gen natural; sisteme cazuale; ablaut; topica devenită în majoritatea limbilor mai mult sau mai putin fixă (topica normală: subiect-verb-obiect). Limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
11.500 i.C. Christopher Ehret (1995) argumentează o primă divizare a proto-afroasiaticii în proto-omotică și proto-eritreică. Această din urmă, prin divizări succesive, ar fi dus la proto-cușitică, proto-ciadică, egipteană veche, proto-berberă și proto-semitică. Ramurile omotică, ciadică și cușitică sînt tonale, netonale fiind ramurile semitica, berbera și egipteană. Principalele caracteristici cvasi-generale, uneori în grade diferite, ale acestei familii 263 sînt următoarele: - sistem vocalic simplu format doar din i, a și u, cu două grade de deschidere, scurte și lungi. - sistem consonantic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intermediară între familia altaica și cea indo-europeană. Iată cum sintetizează autorii principalele trăsături tipologice ale celor două familii: limbile din familia altaica "au sisteme consonantice simple și puține grupuri de consoane. Nu au tonuri (japoneză are un sistem asemănător celui tonal). Sînt în general limbi aglutinante, cu armonie vocalica între sufix și radical (că și limbile uralice), care nu se regăsește însă în coreeană și japoneză actuala. Nu exprimă formal genul natural. Multe limbi au cazuri gramaticale, ca și limbile uralice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familie. Botaniștii cunosc prea bine aceste înrudiri în lanț și e posibil ca acest tip de clasificare să fie singurul aplicabil în cazul unităților mari care constituie termenul actual al reconstrucțiilor noastre."284 6.6.1. Familia chineză Sînt limbi tonale (deși chineză veche era o limbă atonala), izolante (nu au flexiune sau conjugare, topica devenind astfel extrem de importantă în conturarea sensului textului; există numeroase sufixe postverbale exprimînd timpul, modul, aspectul, localizarea, realizarea sau eșecul acțiunii etc.; în clasa numelui există
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
amintim: patru varietăți (limbi) bunu (Chină), ge (Chină), patru varietăți hmong (Chină, Vietnam și Laos), douăzeci și două de varietăți regionale de miao (Chină), pa-hng (Chină), cinci varietăți de mien (Chină) și she / ho nte (Chină). Aceste limbi, foarte puternic tonale (unele au chiar douăsprezece tonuri distincte), sînt considerate de unii lingviști că stînd la originea utilizații tonurilor în chineză, limbile tibeto-birmane, limbile tai-kadai și vietnameza. Sînt limbi monosilabice, analitice, fără adpoziții, cu topica preponderant SVO. Bibliografie specială: Benedict, Paul K.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și articulare la care corzile vocale șunt fie mai apropiate decît la producerea sunetelor sonore obișnuite (fără a ajunge însă la închiderea glotei), fie mai depărtate (fără a duce însă la producerea unor sunete surde). În general nu șunt limbi tonale (afară de vietnameza). Sisteme consonantice relativ simple. Opoziție surd-sonor și/sau aspirat-neaspirat la oclusive. Oclusivele finale șunt adesea fără explozie"289. Limbile munda au o morfologie complexă, în timp ce vietnameza este practic lipsită de morfologie. Limbile munda au că topica predominantă SOV
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai mic inventar fonetic din lume: cinci vocale și șase consoane), raritatea grupurilor consonantice și structura silabica foarte redusă (în enga303, de exemplu, o silaba poate fi alcătuită fie din vocală, fie doar din consoana + vocală). Sînt, în general, limbi tonale, ceea ce poate avea implicații semantice (de pildă, în obokuitai 304, cuvîntul "di" rostit cu ton ascendent înseamnă "roșu", iar cu ton descendent înseamnă "tu". Numeralul are o mare diversitate a sistemelor numerice (cu baza 2, 4, 5 sau 20). Majoritatea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sud de deșertul Sahara, în așa-numita Africa Neagră. Sînt recunoscute, în general, trei mari familii: nilo-sahariană, nigero-kordofaniană (subîmpărțita în familiile nigero-congoleză și kordofaniană) și khoisan. În privința trăsăturilor specifice, trebuie amintit în primul rînd faptul că unele limbi negro-africane sînt tonale, tonurile diferențiind uneori valori morfologice. Unele limbi, în special din familia khoisan (boșimana, hotentota, sandawe, hadza, dar și limbi precum zulu și xhosa, datorită contactului lingvistic) folosesc clicurile cu valoare fonologica. Acestea sînt sunete consonantice (dentale, laterale, bilaterale, alveolare și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Niger, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan, Tanzania, Uganda. Site-ul Glottolog al Institutului german Max Planck nu recunoaște existența acestei familii. E un grup de limbi extrem de eterogen, de o mare diversitate tipologica. Ehret crede că proto-nilo-sahariana era o limbă tonala. O principala trăsătură comună a limbilor aparținînd acestei familii este structura trială a numărului gramatical: singular-colectiv-plural (cu exceptia limbii gumuz din grupul komuz). Prima clasificare a limbilor nilo-sahariene, propusă de Greenberg, cuprindea șase ramuri: 1. nilo-chariană: berta, kunama, sudanice centrale, sudanice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
această mare familie de limbi nu beneficia decît de cîteva rînduri, autorii motivînd că e vorba de limbi despre care "cunoștințele actuale sînt inca insuficiente". Iată caracterizarea generală a acestei familii: "Limbile din familia nigero-congoleză sînt, cu puține excepții, limbi tonale. Clase nominale marcate prin perechi de afixe, unul pentru singular și altul pentru plural. Ființele omenești, indiferent de sex, formează o singură clasa, lichidele altă. Toate denumirile de pomi alcătuiesc o singură clasa, în care găsim însă și alte substantive
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
singură clasa, în care găsim însă și alte substantive. Pentru alte clase e greu de descoperit un criteriu semantic. Cîteva limbi (ewe, maninka, buraka-gbanziri și multe limbi mande) au pierdut acest sistem de clasificare. Verbul este invariabil, cu excepția unor modificări tonale. Timpurile și modurile sînt exprimate prin tonuri sau cu ajutorul auxiliarelor. Unele limbi, mai ales cele din grupul atlantic occidental, gur și Benue-Congo au sisteme dezvoltate de derivare a verbelor"317. Familia kordofaniană este tratată separat, extrem de sumar. Caracteristicile generale sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau cu ajutorul auxiliarelor. Unele limbi, mai ales cele din grupul atlantic occidental, gur și Benue-Congo au sisteme dezvoltate de derivare a verbelor"317. Familia kordofaniană este tratată separat, extrem de sumar. Caracteristicile generale sînt puse sub semnul probabilității: "Sînt probabil limbi tonale. Aceste limbi au prefixe care marchează clasele nominale, într-un mod foarte asemănător cu cel din familia nigero-congoleză, cu care prezintă însă puține dovezi de legături etimologice. Urme ale unui sistem derivativ la verb"318. Familia nigero-congoleză era împărțită în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologica, scriere) Nr. Limba Oficială (O) / Limba națională (LN) / Limba oficială regională (OR) / Neoficială (N) / Limba moartă (LM) Clasificare genealogica și tipologica Scriere 1. aari OR Etiopia (regiunea Omo); limba a unei populații creștine familia afro-asiatică, ramura omotică de sud; tonala; aglutinanta; nu are plural; nu are articol nehotărît, dar are articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caractere speciale 9. akan LN Ghana / N Coasta de Fildeș, Surinam, Jamaica (America de Sud și Centrală); dialecte: akan, asante, fante, twi; în America limba a ajuns datorită sclavilor africani familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul tano central; armonie vocalica de tip încrucișat; tonala; SVO transcriere latină 10. akkadiana (asiro-babiloniană) LM; Regatul Mesopotamiei (mîl. IV-mil. I i.C.); cea mai veche limba semitica cunoscută; două dialecte: babiloniana și asiriana; în mileniul III i.C. akkadiana a fost limba vernaculara a popoarelor semite ale Mesopotamiei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ez abugida) 14. apasă N, vorbită în S-V Americii de Nord; considerată și grup de sapte limbi vorbite de populații apașe și navajos: apasă de cîmpie, chiricahua, mescalero, navajo (cei mai multi vorbitori), apasă occidentală, jicarilia, lipan familia amerindiana, ramura athapascană, grupul meridional; tonala; fuzionantă polisintetica; SOV transcriere latină adaptată 15. arabă O Algeria, Arabia Saudita, Bahrain, Ciad, Comore, Djibouti, Egip, Emiratele Arabe Unite, Eritreea, Iordania, Irak, Israel, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Qatar, Siria, Somalia, Sudan, Tunisia, Yemen; e vorba de arabă standard modernă, bazată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-iraniană, grupul iranian de nord-vest; nu are gen gramatical; SOV; adj. - subst. arabă modificată 34. bambara N Mali (limba națională), Senegal, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Guineea; cea mai utilizată limba în comerțul din Africa de Vest familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandinga; tonala (două tonuri); nu are gen gramatical; nu are conjugare; SauxOV (subiect - auxiliar - obiect - verb); subst. - adj. proprie (silabar african n'ko citit de la dreapta la stînga); transcriere latină (alfabetul "Africa") 35. bangala N Republică Democratică Congo, Sudanul de Sud (țară
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Republică Democratică Congo, Sudanul de Sud (țară independentă din 2011), Uganda; limba de circulație pentru populații bantu, dar și nilo-sahariene familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional transcriere latină 36. bariba (baatonum) N Benin, Nigeria familia nigero-congoleză, ramura gur; sistem tonal complex latină cu caractere speciale 37. basca (euskeră, euskară) CO Țară Bascilor și Navarra (Spania) / N Franța; traducerea Noului Testament (1541); cinci dialecte, greu inteligibile între ele; majoritatea vorbitorilor sînt bilingvi (vorbesc și spaniolă sau franceză); basca unificată (euskara batua
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul sumatran; VSO "scriere" cu combinații de obiecte, cu valoare simbolică; abugida batak, de inspirație indiană; latină 40. bemba OR Zambia / N R. D. Congo, Tanzania, Botswana; lingua franca pentru aproximativ 18 grupuri etnice familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional; tonala; aglutinanta; SVO transcriere latină 41. bengali (bangla) O India (Bengalul occidental, Tripura), Bangladesh / N India (Assam, Orissa, Bihar, Jharkhand, Insulele Andaman și Nicobar); diglosie limba colocviala (bazată pe varietatea din Calcutta) - limba literară (vocabular și forme gramaticale arhaice). Rabindranath Tagore
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
filipinez central silabară de origine indiană, latină 47. birmana (myanmasa) O Myanmar (Birmania); cea mai veche inscripție pe un stîlp din stupa Mya Zedi de la Bagan (sec. XII) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; trăsături atît izolante cît și aglutinante; tonala (3 tonuri: înalt, jos și descendent) SOV; subst. - adj. alfasilabară birmana de la stînga la dreapta; nu folosește majuscule; nu separă cuvintele prin blancuri 48. bodo O India (Assam) / N Nepal, Bangladesh familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodo-naga-kachin; tonala deodhai (în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și aglutinante; tonala (3 tonuri: înalt, jos și descendent) SOV; subst. - adj. alfasilabară birmana de la stînga la dreapta; nu folosește majuscule; nu separă cuvintele prin blancuri 48. bodo O India (Assam) / N Nepal, Bangladesh familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodo-naga-kachin; tonala deodhai (în trecut), asameză, latină, devanagari 49. bislama (bișlamar) O Vanuatu (Noile Hebride); pidgin cu baza lexicala engleză; limba de circulație într-un arhipelag în care se vorbesc peste 100 de limbi distincte; numele limbii provine de la denumirea unui animal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un sufix modal familia amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
standardizata a chinezei de nord și limba oficială); 3. wu; 4. cantoneză; 5. gan; 6. hakka; 7. min; 8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două limbi romanice sau între două limbi germanice. familia sino-tibetană, ramura chineză; tonala; tendința monosilabica; izolanta cu elemente de aglutinare (polisintetism); limba "aproape fără gramatică"; SVO + SOV proprie ideografica: hieroglifica silabica han; pinyin (transcriere fonetica în alfabet latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola; R.D. Congo, Zambia; folosită că lingua franca în estul Angolei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pînă în sec. al XVI-lea familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav oriental; flexionara; SVO; adj. - subst. latină 90. diula (dyula, jula) limba vehiculara în Africa de Vest (Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adj. - subst. latină 90. diula (dyula, jula) limba vehiculara în Africa de Vest (Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]