2,542 matches
-
de schelării care îi fac să creadă pe puținii turiști că au nimerit în toiul unor lucrări de restaurare, imense dâre albicioase de stuc și ciment își întind tentaculele monstruoase, semănând dezolarea și oroarea acolo unde până mai ieri străluceau tonalitățile sclipitoare ale fragmentelor de sticlă șlefuită și pietrelor colorate. Scenele sfinte sunt literalmente ciopârțite, lipsite pentru veșnicie de sens și de viață, cercul care figurează în jurul Pantocratorului inelul celest este sfâșiat, fragmentele aurite ale mozaicului marii cupole sunt în parte
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
suferința subiectivității este în mod identic bucuria sa, cufundarea în propria ființă, uniunea și comuniunea cu ea în transparența afectivității sale. Viața în auto-afectarea sa în auto-simțire și auto-îndurare este în esență afectivitate, însă afectivitatea nu este nici o stare, nici o tonalitate definită și fixă. Ea este istorialul Absolutului, maniera infinit de diversă și variată în care acesta vine către sine, se încearcă și se îmbrățișează el însuși în această îmbrățișare de sine care este esența vieții. Aceasta înfăptuindu-se ca patos
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
îmbrățișează el însuși în această îmbrățișare de sine care este esența vieții. Aceasta înfăptuindu-se ca patos al acestei îmbrățișări, îi revine să îmbrace apriori și în mod necesar formele ontologice fundamentale ale Suferinței și Bucuriei, nu ca pe niște tonalități factice și supuse hazardului ce se succed după bunul plac al unei istorii evenimențiale, ci ca pe condițiile de neocolit ale posibilității sale celei mai interioare și astfel ale vieții înseși. Iată de ce Suferința și Bucuria nu sunt nicicând separate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în care suferința sa se transformă în Bucurie, în așa fel încât, într-o atare transformare, fiecare termen subzistă drept condiție fenomenologică a celuilalt și ca propria sa substanță, modul în care se istorializează absolutul și în el fiecare dintre tonalitățile ontologice fundamentale ce constituie ființa sa, dintre care fiecare trece în cealaltă și se inversează în ea, Suferința în Bucurie și Deznădejdea în Beatitudine acest joc al Absolutului cu el însuși este ființa reală și veritabilă a fiecăruia dintre noi
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
senzație și orice imagine, unde ele cresc de la sine și astfel se suportă ele însele, sucombând sub apăsarea ființei lor proprii. Fiecărui element obiectiv al compoziției suport și imagine neutralizate ambele în dimensiunea specifică a operei îi corespunde așadar o tonalitate afectivă particulară în care se auto-afectează tot ceea ce este văzut, imaginat și simțit, și care este emoția provocată de tablou, statuie sau monument: ea este cea pe care a vrut s-o exprime creatorul, ea este cea pe care o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o viață transcendentală fără de care nu ar exista. Deoarece prestațiile științifice sunt vii și constituie astfel experiențe într-un sens originar, ele se actualizează în mod necesar sub forma unor modalități determinate, ele sunt ceea ce sunt, fiecare cu propria-i tonalitate, în deosebirea față de toate celelalte. Nu sunt doar intuiții ideale, inferențe, ipoteze, premise, consecințe etc., subordonate toate unei tipologii eidetice care îi conferă vieții predicative stilul său propriu; ci fiecare efectuare corespunzând unuia dintre aceste tipuri este o efectuare singulară
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
al unei subiectivități și al unei vieți. În acest fel, așadar, oroarea de viață purcede întotdeauna din aceasta, nu dintr-o privire exterioară aruncată asupra aparenței sale obiective, stranii, diforme sau stângace: mai curând în ea însăși, într-una dintre tonalitățile prin care ea trece în mod necesar și care sunt asemenea unor declinări ale esenței sale, se înrădăcinează ideea smintită de a nu mai încerca ceea ce încearcă, de a îndepărta propria sa condiție de a fi viață. O asemenea Idee
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ceea ce încearcă, de a îndepărta propria sa condiție de a fi viață. O asemenea Idee este imanentă științei galileene, fără ea proiectul de a respinge sensibilitatea vie n-ar fi putut ieși la lumină. Deoarece ea se înrădăcinează într-o tonalitate și o prelungește ca pe o modalitate a devenirii sale, ca pe acel moment în care suferința blocată în ea însăși nu mai vrea, ca suferință, să fie ceea ce este, atunci trebuie să spunem: știința care se întemeiază pe această
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se cuprinde pe sine în cuprinderea conservării și a sporirii sale. Această cuprindere este fenomenologică, este fenomenalitatea în textura sa cea mai originară, este patosul în care consistă suferirea de sine primitivă care este viața și care se modalizează potrivit tonalităților fenomenologice fundamentale ale suferinței și ale bucuriei. În suferirea vieții care se încearcă pe sine și care, în acest fel, se păzește și se conservă, se înfăptuiește în mod identic, în măsura în care această Suferire este ajungere în sine, sporirea de sine
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
singur. Vei pieri încet, transformându-te într-un crin imperial. A.” Ți-ai dat seama că Femeia solară nu te va salva: răceala ei de zeiță este egală pentru toată lumea. Și totuși, uneori, când îți vorbește, surprinzi în glasul ei tonalități aparte, nu pot fi decât pentru tine. Dar EA este nepământeană și nu trebuie să se apropie de nimeni prea mult. Femeia cu părul roșu nu se bucură: așteaptă. Răbdarea ei, știe bine asta, va fi, cândva, răsplătită: te va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
asemenea linii, reținem poza pe care o conturează, fizionomia de personaj pe care o propagă, precum o cheie a lecturii pe care sîntem îmbiați a o utiliza în aprecierea vrednicului profesionist al lecturii care este Tudorel Urian). Sensibil, precaut, evitînd tonalitățile abrupte în favoarea acordului fin, criticul e un inadaptabil ce nu plonjează totuși în abisul incompatibilităților, în infernul sfîșierilor maxime. Postură ce l-ar putea conduce, paradoxal, la o egolatrie cabrată, violent revendicativă. Dramatismul moderat, cehovian, pune în surdină decepția, păstrează
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
lentilele puse ca o pavăză amenințătoare. Până nu-i auzeam vocea anunțând, cu aceeași intonație, eroii și condamnații acelei dimineți, nu puteam ști nimic despre soarta noastră." (Amintiri, pag. 33) Nu altfel stau lucrurile cu cititorii Florii de menghină. Cu tonalități, la urma urmelor, egale, independente de limitele prozodice ale poemelor, Svetlana Cârstean expune, pe rând, dimineți proletare, vise infantile, colegi simpatici, tovarăși detestabili, povești teologice primitive, încheieri în trepte, idile gastronomice îndepărtate, promisiuni îngrozite făcute părinților sau emailuri solitare dezactivate
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
intitulat " Q: Soul Bossa Nostra". "Frank", excepționalul său album de debut, din 2003, recompensat cu discul de platină, i-a adus comparații cu legende precum Billie Holiday, Lauryn Hill și Macy Gray. "Frank" a uimit deopotrivă criticii și publicul prin tonalitatea sa aparte: împletirea dintre maturitatea interpretativă a solistei cu exercițiul autoconfesiv pe marginea naturii umane. Albumul i-a adus lui Winehouse fani pe întreg mapamondul și a impus-o pe autoarea sa drept una dintre cele mai diferite și influente
Amy Winehouse vine pe 15 august în România () [Corola-journal/Journalistic/70305_a_71630]
-
era firesc ca din poezie să-mi dispară existența personală, iar locul ei să fie luat de un observator mai obiectiv. Astfel s-a creat o tensiune firească între modalitatea și tehnica de exprimare, cititorii și criticii au depistat o tonalitate nouă, care, se pare, a fost și a rămas pe placul lor. Firește, am adulmecat ce se pune la cale și am schimbat rapid macazul - iar atunci când am primit elogiile cuvenite pentru volum, scriam deja cu totul altfel. J.F.: În
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
adresează vorbitorilor de performanță. Și un începător poate să exerseze pe această carte, pentru că exercițiile sunt de mai multe feluri", spune Carmen Ivanov. "Șase sași în șase saci" cuprinde peste 300 de exerciții practice de exersare a volumului, ritmului și tonalității vocii, a respirației și articulației pentru cei care vor să-și perfecționeze dicția.
"Şase saşi în şase saci", manualul de dicție, lansat de Carmen Ivanov by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79465_a_80790]
-
foclorice pe ritmuri de rock. A doua seară va fi onorată de Red Cât Bone, o trupă de rock din Craiova, urmați de Electric Fence, iar seara va fi încheiată de Timpuri Noi. Ultima seară de spectacol va avea o tonalitate etno, alexăndrenii având posibilitatea să participe la un spectacol pus la punct de formația Brâulețul din Saelele și apoi la un concert al faimoasei trupe Hâra. Evenimentul va fi prezentat de Tom Crângureanu.
Summerfest: Festivalul berii, din 12 iulie, la Alexandria by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77979_a_79304]
-
colaborator extern Juriul a motivat acordarea premiului invocând măiestria scriitorului și adaptabilitatea limbajului: ”Orbitor, trilogia fantastică a lui Mircea Cărtărescu, având o nemărginită fluiditate narativă, conciliază cu lumea amintirea autorului despre Bucureștiul socialist al copilăriei sale. Cărtărescu stăpânește toate registrele și tonalitățile și folosește cu măiestrie toate mijloacele preluate de la clasici precum Swift sau Proust până la elemente fantasy și horror pentru a crea un univers artistic de o mare expresivitate a limbii, în centrul căruia se află tânărul de odinioară.” (Boersenblatt.net
Mircea Cărtărescu, premiat în Elveția by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/78097_a_79422]
-
apariții din lume. La aniversarea celor 45 de ani, președintele John F Kennedy a invitat-o pe Marilyn Monroe să îi cânte.. Ea a interpretat melodia „Happy Birthday Mr President” într-un mod foarte sexy, cu vocea șoptită la o tonalitate foarte joasă. A fost una dintre cele mai senzuale apariții ale sale, deși sex-simbolul nu își propusese asta. Autor: Anca Murgoci Diva a întârziat la petrecerea dedicată președintelui, la Madison Square Garden, din New York, pe data de 29 mai 1962
Happy Birthday, Mr. President! Află aici secretul celui mai memorabil moment din viaţa lui Marilyn Monroe () [Corola-journal/Journalistic/68126_a_69451]
-
de limbaj, a celui dat. Reichmann și Stanciu se mulțumesc cu atât. Să transfere adică unei sintaxe știute și unui lexic recognoscibil aparențe (și numai aparențe) ezoterice. A căror finalitate e, de fapt, practică. Așa se explică apelul frecvent la tonalitățile pamfletare: "Ar mai fi câteva lucruri de lămurit - zice un nene cu figura ca o carne. De pildă, lucrul acela grav despre care am auzit că începe să se transforme într-o apariție de tip paradiziac nonconformist, adică pre-postmodern, cum
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
melancolică a unor atari confidențe e însă rapid depășită prin amplificarea aparatului poetic. E pusă în funcțiune o mașinărie tot mai complicată care elimină confesiunea nudă, bruiată de sunetul motoarelor metaforice. Intensitatea morală ajunge a fi sugerată indirect, printr-o tonalitate retorică. De parcă poetul și-ar ridica vocea pentru ca aceasta să se audă în "vacarmul muzical" ce l-a stîrnit, al "viselor declanșate cu un click, al hormonilor "dezlănțuiți de o atingere / pe un touch-screen sau pe o tastatură ritmată": "Afară
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
recurență a politicului altminteri direcționat, însă cu aceleași reflexe cu iz fanariot ale serviciilor aduse puterii în curs, constituie astfel o manifestare ce articulează protestul energic al lui Nicolae Florescu. Verva d-sale propune o imagine de crude constatări în tonalitate interogativă, în chiar inima prezentului: Cine nu-și aduce aminte de modul în care Marin Sorescu, pe cale de a deveni ministeriabil, se înghiontea cu Nicolae Breban cu un deceniu și ceva în urmă ca să obțină poziția avantajoasă, cît mai în
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
reflexivă printr-o largă acoladă existențială: "Poezia lirică este corul în drama vieții - lumea. Poetul liric este un cor alcătuit armonios din tinerețe, bătrînețe, bucurie, simpatie și înțelepciune". La rîndu-i, emulul român al autorului Diotimei își varsă asocierile vizionare, cu tonalitate de rugă, în potirul salutar al muzicii: "Dacă aș rămîne în vidul ce de acum înainte are / A nevăzuților mișcare / Și în sine strălucește pe cînd mă contemplă / Cu văpaia sa, aș ține / Un colocviu fără milă cu eroarea din
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
tradiționalistă", în variantă transilvană, însă reconstituită într-o cheie modernă care, dincoace de straturile unei memorii ancestrale, aduce anxietăți subtile, un joc metaforic și sintactic ce-o integrează prezentului. Prea puțin se păstrează din mesianismul, exhortația, solemnitatea paradigmei, în favoarea unor tonalități relativizante, a unor ambiguități mai peste tot prezente. Cu toate acestea, spiritul locului, incomodat de realitatea imediată, dar totodată stînjenit de tendința "demitizantă", își caută supape, impulsul unei semeții haiducești fiind introdus cu parola badinajului: "deșteaptă-te bătrîne / ia-ți
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
în sine, cele mai multe partituri individuale, duete sau mișcări de grup, s-au conturat veridic, expresiv, până la scena "duelului" dintre două player-e, pe muzica lui Prokofiev, din Romeo și Julieta, care nu s-a mai configurat convingător și, din acel moment, tonalitatea întregului spectacol a scăzut puțin. Dar, dincolo de "experimentul" în sine, încercat de Vava Ștefănescu pe scenă, și de actualitatea subiectului, alte două experimente ni se par importante - cel al actorilor de la Teatrul Masca, care au încercat să se remodeleze după
La început de an by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7626_a_8951]
-
fiasco acoperit de pleoapa nevederii (...) partitura e în cheia sol. cheia victoriei/ ai pierdut majorul/ chiar și gongul final/ o ghioagă în gong/ nu știi să scoți din sunet poemul." (Experiment cu marionetă). Printr-un glissando, o alunecare dintr-o tonalitate în alta, poeta își transferă, în bună tradiție metafizică, sentimentele într-un plan mai înalt. "M-am obișnuit să-mi torni poemele/ la cafeaua de dimineață/ sunt ca aburul bărbatului din mine/ căruia niciodată nu am să-i recunosc fața
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]