1,191 matches
-
fi dovedite anevoie, din cauza lipsei atestărilor în perioada „vidului“ documentar și a rigorilor drastice ale reconstrucției lingvistice fără bază originară de referință. Toponimele moștenite din latină, de exemplu, sunt greu de identificat, pe de o parte din cauză că nu pot denumi topice majore (comunitățile restrînse și coborîte la nivelul unei civilizații rurale locale nu aveau nevoie de astfel de repere denominative proeminente geografic, „strategia“ lor fiind redusă la orizontul local), iar pe de altă parte pentru că toponimele minore, între care există cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au devenit feminine în limba romînă: floare, pîine, punte. Onomasiologic, autenticitatea toponimizării unui astfel de apelativ este susținută de existența în diferite părți ale teritoriului romînesc a unor toponime formate de la „sinonimul“ de origine slavă strajă (Dicționarul geografic consemnează șaisprezece topice denumite Straja). Alte cîteva exemple, de aceeași factură, pe care nu le mai analizăm în detaliu, pot fi: Leamna (sat vecin cu Sărbătoarea, posibil provenit din lat. ligna), Parîng (< parîngă, „creastă înaltă alcătuită din stînci mari și pietre tari“ < lat. pop
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială a numelor cu demotivarea prin încadrarea în serii denominative. Formele, tipurile, direcțiile de „ipostaziere“ sunt diverse. Iată un exemplu de extensiune pe verticală: Calea Rahovei, Podul Caliții, Calea la Măgurele, Calea Mehedințiului, Calea Prundului, Calea Craiovei, Podul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
e asociat cu mineralele cuprifere, a căror culoare este o nuanță voalată de roșu (arămiu, cum se mai spune în romînește), așa cum ar fi posibil să fi „văzut“ Namengeberii în momentul denominației. Almaș Este numele a douăzeci și trei de topice diverse (șase ape mai mari sau mai mici, afluenți ai rîurilor Valea Mare, Barcău, Crișul Alb, Mureș, Someș, Șaru; cincisprezece sate în județele Arad, Alba, Neamț, Hunedoara, Sălaj, Bihor; două depresiuni, în Munții Săcărîmbului și în Podișul Someșan). Corelate etimologic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hurjui, Icui, Suhurlui, Teslui, Turlui, Urlui, Năhui, Călui, Sărtălui, Derehlui, Bîrlui, Săvîrlui, Cohurlui, Vaslui, Oslui, Sohului, Coțui etc.) , există alte zeci de toponime (Crăcui, Păcui, Cucui, Săcui, Furdui, Surdui, Dudui, Crăgui, Dorogui, Cingui, Dorohui etc.) care denumesc alte categorii de topice. Unele dintre toponimele din cele două grupuri de mai sus au fost atestate și ca antroponime (Călui, Bănăgui, Bogui, Brehui, Bădălui, Burlui, Hurjui etc.). Există chiar numeroase antroponime (de ordinul sutelor), terminate în -ui care nu sunt cunoscute și ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
respective nu e geografică, așa cum se poate bănui, ci lingvistică, fiindcă se pare că avem de-a face cu un microtoponim de origine străveche, traco dacică (cele mai multe nume de locuri identificate ca provenind din substrat sunt macrotoponime, care denumesc așadar topice majore din punct de vedere geografic). Faptul este cu atît mai surprin zător cu cît este vorba de un nume atît de vechi, întîlnit de mai multe ori pe teritoriul romînesc (cel puțin de două ori numele de sate putînd
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar finalul a la prima și „infixul“ n la cealaltă sunt explicate neconvingător. Soluția descendenței slave e bine motivată lingvistic și onomasiologic (toponimele Valea Grajdului și Grăjdari, aflate în altă zonă, sprijină o astfel de verosimilitate geografică), cel puțin pentru topicele mai relevante. „Casa izolată“ descrisă ca obiect geografic denominat pentru unul dintre toponimele omonime Leamna poate să fie urmarea unei stîngăcii din partea informatorului (și, de ce nu?, și a anchetatorului). Leaota Este numele unui vîrf din Munții Leaotei și, cu formă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de localitate, Rășina, de unde ar fi putut veni locuitorii (avînd în vedere informația cu foștii ocupanți ruteni ai satului), dar cele două toponime menționate sub numele Rășina sunt mici oronime, nume de culmi de deal, nu nume de localități, de topice majore, de unde ar fi putut migra locuitorii, plus că nu există nici documente și nici tradiții care să consemneze acest fapt. Formarea de la un posibil antroponim Rășină, întîlnit în Ardeal și în alte provincii, ca nume de grup: rășinari >Rășinari
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
localități, astăzi dispărute, în documentele medievale de limbă maghiară. Sprijină veridicitatea formei intermediare suprapuse numele satului Solduba din județul Satu Mare și hidronimul Săldăbagiu (care denumește un afluent al pîrîului Beretău). V. Frățilă consideră că, date fiind numărul mare și răspîndirea topicelor (îndeosebi așezări) denumite de toponimul Sălbăgel, baza antroponimică nu poate fi susținută (mai ales că antroponimul refăcut nu este nici măcar atestat, și cu atît mai puțin frecvent pe o arie largă). Este mult mai probabil ca toponimul să provină dintr-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
baza unora dintre toponimele omonime). Existența în dialectul aromîn a unui apelativ tămpă, „vîrf, pisc“ oferă o bază mult mai plauzibilă geografic în primul rînd pentru ridicăturile de teren (de la acestea au putut fi denumite, prin transfer, celelalte categorii de topice), și anume un apelativ romînesc străvechi, tămpă, tîmpă, provenit dintr-un radical preroman, cu urmași în unele dialecte meridionale italiene și la albanezii din Calabria. Interesant este că unul dintre vîrfurile Tîmpei este numit de sași Raupenberg, adică „muntele omizilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Piemontul Bălăciței și mai multe sate aflate în județele Dolj, Hunedoara, Sibiu și Teleorman. De la hidronimul Tîrnava au fost create, prin polarizare, Tîrnava Mare și Tîrnava Mică (afluenții săi), Podișul Tîrnavelor și Subcarpații Tîrnavelor. Legături etimologice cu numele unuia dintre topicele omonime Tîrnava au, de asemenea, Tîrnăveni (municipiu din județul Mureș), Podișul Tîrnăveanului, Tîrnăvița (sate din județele Arad, Harghita și Hunedoara), Tîrnova (sate din județele Arad și Caraș Severin), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînei), precum și Tîrna (vîrf
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în limbile slave moderne a dat adjectivele substantivizate ucr. tekučuj, rus. tekučij, „curgător lichid“, de la care (cel mai probabil de la cel ucrainean, dată fiind apropierea lingvistică și geografică) și-au luat numele și rîurile omonime, iar apoi, prin transfer, celelalte topice aflate în apropierea lor. Mărturie pentru existența unui rîu Tecuci în Cîmpia Tecuciului stă chiar toponimul de față, care arată că această cîmpie e străbătută de un rîu care-i dă numele, apoi Tecucelul și mai ales Tecucelul Sec (pîrîiașe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu surpături“, „vale îngustă, prăpăstioasă, fără apă“, „ruptură, de teren pe care vine apa din ploi“, „coastă care se prăvălește, se surpă“ etc. Toponimul Ruptura numește alte optsprezece obiecte geografice potrivit Dicționarul geografic din 2008-2009 (și probabil mult mai multe topice mărunte, neîncadrabile într-o lucrare dedicată macrotoponimelor). Numele cu care a fost înlocuit toponimul Ruptura, Vîrvorul de Jos, reprezintă un nonsens geografic, pentru că de jos în seamnă „în avalul cursului rîurilor“ - în cazul nostru al Desnățuiului, care trece prin localitate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu prin descompunere și explicare progresivă, iar în al doilea rând simbioza inextricabilă între nucleul intrinsec și activatorii de sens, invarianți, arhetipuri cu rolul lor generator de forme simbolice.204 Povestirile mitice aparțin unui spațiu-timp figurativ extramaterial, unei lumi imaginale, topica culturală a imaginației mitice bazându-se în profunzime pe schema tripartită a facultăților noastre de reprezentare, cu sufletul plasat între percepțiile sensibile și cele abstracte, intelective. Noi locuim lumea exterioară, dar suntem locuiți de lumea interioară", al cărei ecou îl
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de reprezentare, cu sufletul plasat între percepțiile sensibile și cele abstracte, intelective. Noi locuim lumea exterioară, dar suntem locuiți de lumea interioară", al cărei ecou îl putem sesiza într-o percepție de tip nou: "mitul ne constrânge să situăm, în topica psihică, un om mai mult supraconștient decât inconștient, de unde izvorăște gramatica generativă a narațiunilor primordiale și a figurilor arhetipale".205 Spre deosebire de miza filozofiei, de a afla "ce este", mitul răspunde la întrebarea "cine este", "personificând, filtrând, apropiind și însuflețind adevărul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tineri probabil Îndrăgostiți, căci se holbează pătimaș unul la celălalt ea băgîndu-i lui, nu se explică de ce, un deget În ureche. Urmează o minunată mostră de proză scurtă dar veselă, deasupra excepționalei semnături a lui Romeo Popescu: Noaptea de amor. Topica e foarte sănătoasă, Încă din start, provenind parcă din topinambur (nap porcesc): „Doar buzele noastre Îngemănate spintecau farmecul nopții”. Astfel spintecat, farmecul se ducea-ncotro vedea cu ochii, dar rămîneau buzele Îngemănate. Cei doi Îndrăgostiți plecau apoi În parc, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că-n traducerea românească (aia de-o jumătate de limbă) există exprimări cruciale cărora nu li s-a pus Înainte semnul Atenție, cad pietre, greșeli de literă, gramaticale (redactorul plus translatorul probabil seamănă cu scriitoarea, care are ochi albaștri), o topică ca la Bacău. „Pășesc, ia, uite-așa, pe-aici ce-i țara mea.” Ceva Îmi spune că și originalul și traducerea sînt, subteran, de o imprescriptibilă frumusețe. Mai ales că Între Șimon și Alfred există „o tihnitoare intercăcare, Întrefecare faină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cele două motive/teme ale noii cărți, gândurile îngerești ale maternității și reverberațiile în nesecată venire dinspre tărâmul copilăriei vast și concentric cu minunea oricărei nașteri de pe pământ. Mi-am permis, la o primă lectură, să observ micile defecte de topică, și care se pot remedia ușor. Apoi, slăbiciunea de a vă sprijini textele pe un motto, pe celebritatea unui adevăr mare, ori dedicând cu nume mirabile, la care cititorul poate că nu vibrează convins, că acelea chiar merită atenția pe
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8365_a_9690]
-
cu a vorbi, ori și mai bine a spune. Citez: "Iubind, în brațe am ținut iubirea/ și dacă atunci pădurea era/ fără grai,/ și dacă firul de iarnă nu știa/ să grăiască...". Cred că se cere să umblați puțin la topica versurilor 11 și 16. Apoi, nu vi se pare că e puțin Whitman, cu ale lui cântate fire de iarbă, în prima jumătate a primului vers din Cântec? Foarte frumos citatul din Doinaș, din Psalmul 16: "inima care credea că
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8365_a_9690]
-
win a Nobel for literature, Lessing was only the 34th female laureate since the prizes began in 1901 and the 11th woman to take the literature award" (uk.reuters.com). Incapacitatea de a transpune textul în română se manifestă prin topica nefirească (din nou, atributul izolat antepus), prin aberația folosirii unui perfect compus pentru un enunț descriptiv atemporal ("a fost"), precum și prin derutantul doar: toate, elemente doar aparent echivalente funcțional în cele două limbi. În plus, într-o singură frază, aceeași
Informație jurnalistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8680_a_10005]
-
întrebări) al cărei răspuns este cuprins în ea. Exemplu: "Au nu ai fost jună, n-ai fost tu frumoasă? Te-ai dus spre a stinge o stea radioasă?” ( M. Eminescu- Mortua est) Inversiunea este figura de stil constând în schimbarea topicii obișnuite a cuvintelor în propoziție sau frază. Exemplu: "Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună.” ( M. Eminescu- Peste vârfuri ) "Peste semețele piscuri, Peste câmpiile mute, Gândul poporului meu Se-aude, se-
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
directe a evenimentelor, determină reluările obsesive ale unor imagini chinuitoare: "I-au adunat soldații. Pe toți morții i-au adunat soldații. Au săpat o groapă largă, adâncă. Cu fețe de pământ au săpat groapa soldații.” Lirismul este potențat de inversarea topicii în momentul reluării imaginilor. Lirismul nu diluează comunicarea. În cazul ultimei propoziții se comunică indirect, condensat, ideea solidarității mute a soldaților cu răsculații, prin plasarea la început a imaginii "cu fețe de pământ.” Funcția stilistică a elementelor lexicale și gramaticale
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
fantastic apropiate de cer ale muntelui.” (Geo Bogza- Cartea Oltului) Aspectele stilistice de natură sintactică sunt numeroase. Aceasta pentru că vorbirea umană constă din sintagme. Cel mai frecvent fenomen cu valoare stilistică rezultă din nerespectarea normelor privitoare la construcția frazei: schimbarea topicii, elipsa, repetiția etc. Inversiunea topicii, cu valoare stilistică, se realizează atât la nivelul propoziției, cât și la nivelul frazei: "Mare foc și potop a căzut pe capul nostru!”Sărmane omule, rău drum ai apucat!” (I. Creangă). Atributele exprimate prin pronume
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
muntelui.” (Geo Bogza- Cartea Oltului) Aspectele stilistice de natură sintactică sunt numeroase. Aceasta pentru că vorbirea umană constă din sintagme. Cel mai frecvent fenomen cu valoare stilistică rezultă din nerespectarea normelor privitoare la construcția frazei: schimbarea topicii, elipsa, repetiția etc. Inversiunea topicii, cu valoare stilistică, se realizează atât la nivelul propoziției, cât și la nivelul frazei: "Mare foc și potop a căzut pe capul nostru!”Sărmane omule, rău drum ai apucat!” (I. Creangă). Atributele exprimate prin pronume sau adjective pronominale precedă uneori
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
uneori substantivul, având semnificație stilistică. Stilul oral al lui Creangă utilizează frevent astfel de construcții: "Dar aista cal ți-ai ales?” ; "grozavă urgie poate să cadă pe capul meu din această pricină.” La nivelul frazei, una din formele modificate ale topicii constă în plasarea subordonatelor înaintea propoziției principale: " Că te-am zărit e a mea vină Și vecinic n-o să mi-o mai iert.” ( M. Eminescu- Atât de fragedă) Uneori, construcția frazei, frântă, întreruptă de exclamații și interogații dă dramatism și
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]