1,458 matches
-
only like to mention here Émile Durkheim, René Girard, Roger Caillois, Rudolf Otto, and last but not least Mircea Eliade. Among them, Rudolf Otto's personality and fundamental work stood out, as on his account the theory developed on this topic benefitted from one of the most significant definitions of the sacred: mysterium tremendum. Summarising in these few lines the attempts of defining the sacred, we ascertained that the different forms of representing Absolute Reality can be synthesized in two essential
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
the interactions between sacred and artistic creation, also presenting in this context certain particular forms of representation, by prefiguring the artistic (visual) image concept. Hence, by highlighting the most significant traits of the exemplified periods or cultures, as regards the topic of sacredness in art, we intended to cover an area of the artistic creation as wide as possible, starting from Prehistory and reaching the 20th century. The final chapter paid special attention to defining the phrase sacred art, offering the
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
the possibility of visual representation of the sacred, offering besides the multitude of visual examples also a topical bibliographic material, which has been gathered both from a scientific-objective perspective and from an artistic-subjective one. Nevertheless, observing the extent of the topic and the possibility of not having touched entirely the references of this topic, we are aware of the fact that the paper may be perceived also from a multitude of view points, which could bring new interpretations and significances to
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
visual examples also a topical bibliographic material, which has been gathered both from a scientific-objective perspective and from an artistic-subjective one. Nevertheless, observing the extent of the topic and the possibility of not having touched entirely the references of this topic, we are aware of the fact that the paper may be perceived also from a multitude of view points, which could bring new interpretations and significances to the presented phenomena. In conclusion, a synthetic analysis on the complexity of the
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
of the Gothic period, for instance, to certain contemporary examples, which deal fundamentally with the same topics, becomes problematic, hence numerous discrepancies may be noticed as regards the thematic and stylistic approach of current creations on a sacred and religious topic. In fact, the aforementioned stylistic evolution equates spiritually to feeling more and more acute emptiness, problematizing the "sacred" character of images that dally many times with the kitsch and the poor taste. Contemporary art places at the same time before
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
have the conviction that sacred art and the visual representations of the sacred in general will manage to find their well-deserved place among the consecrated works of the history of arts. In the end, knowing the importance of the sacred topic, through its extraordinary complexity and its immense richness of expressed values, we believe that the visual representation of the sacred can and must offer solutions imposed by the needs of our epoch, opening new knowledge ways by evoking the endless
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
org/meningioma 63. Meningiomas: Symptoms,treatment and diagnostics, în http:/neurosurgery. ucla.edu/body.cfm?id=178. 64. Lee Young H: Meningiomas: Diagnosis, treatment and outcome springer, surgery, 2008. 65.Chi-Shing Zee: Meningiomas, în http://www.e medicine com/Radio /topic 440.htm. 66. Neill R. Miller: Radiation preffered for optic sheath meningiomas, martie 2002, în: High Beam Enciclopedia. 67. M. D. Johnson: Mesothelin expression în the leptomeninges and meningiomas, în http://www.jhc org/cgi/content/abstract/56/6/579
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
www.uptodate.com/patients, 2007. 73. C.-H. Toh, M. Castillo și alții: Diagnostic diferential intre meningioamele atipice și cele benigne prin MRI tensor-difuziune, Amer journal of Neuroradiology, vol. 29, p. 1630-1635, 2008. 74. Meningiomas, in: http://ww.answers.com/topic (Oncology Enciclopedia). 75. Meeves Christian, Bohuslavizchi Karl H., și alții: Analiza moleculara, biologica și scintigrafica a receptorilor somatostatinici în meningioame, inhttp://cat.inis.fr/?aModele=14057910 76. Peters N., Weleureuther R.: Analisis of PTEN gene în human meningiomas neuropathology&applied
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
circulatorii, pentru constipație, artrită și reumatism, pentru epuizare și depresie și o recomanda împreună cu preparatele din plante și cu terapia prin dietă. Hua Tuo a avut, de asemenea, mari realizări în domeniile chirurgiei și fitoterapiei. El a elaborat primul anestezic topic din laur, rododendron și aconit și l-a folosit pentru realizarea operațiilor grave. Totuși, chirurgia chineză începe și se sfârșește o dată cu el. La puțin timp după aceea, autoritățile confucianiste au impus un tabu strict asupra tăierii și deschiderii corpului uman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Centrale și de Est. Keinfeld Belton definește abordarea Băncii Mondiale ca fiind mai degrabă tehnocratică, în special în ceea ce privește sectorul RoL. RoL este văzută ca o temă centrală. Organizația al cărei site Internet permite extragerea multor informații referitoare la RoL, plasează topic-ul în aria tematică Public sector governance Legal Institution ("Guvernanța sectorului public instituțiile juridice"). În această secțiune se găsesc două sub-secțiuni specifice care conțin, una obiectivele activității inerente RoL și proiectele corelate (Building the rule of law), și cealaltă (Rule
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
social media is more a behavior than a set of tools. În other words, social media is more about the ideas that you share, collaborate on, create and participate în rather than observe ". 155 http://www.facebook.com/home.php#!/topic.php?uid=5913929998&topic=6435, accesat la data 25. 02. 2011. 156 Paul Levinson, op. cît., p. 6. 157 Andreas M. Kaplan, Michael Haenlein, op. cît., p. 61 www.sciencedirect.com 158 Ibidem, p. 62. www.sciencedirect.com 159 Alain
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a behavior than a set of tools. În other words, social media is more about the ideas that you share, collaborate on, create and participate în rather than observe ". 155 http://www.facebook.com/home.php#!/topic.php?uid=5913929998&topic=6435, accesat la data 25. 02. 2011. 156 Paul Levinson, op. cît., p. 6. 157 Andreas M. Kaplan, Michael Haenlein, op. cît., p. 61 www.sciencedirect.com 158 Ibidem, p. 62. www.sciencedirect.com 159 Alain Lefebvre, op. cît., p.
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
wiki/Google-bombing, 310 Sorin Tudor, op. cît., p. 22. 311 Patrice Flichy, Internet et le débat democratique,în Greffer, Fabienne; Wojcik, Stéphanie (coord.), Parler politique en ligne, Hermes-Lavoisier, vol. 26, nr. 150/2008. 312 http://www.facebook.com/home.php#!/topic.php?uid=5913929998&topic=6435, accesat la 15. 12. 2010. 313 Jean Guy Lacroix, Criza școlii în centrul transferurilor socioeconomice, în Moeglin Pierre (coord.), Industriile educației și noile media. Traducere de Adrian Staii, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 182. 314
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Tudor, op. cît., p. 22. 311 Patrice Flichy, Internet et le débat democratique,în Greffer, Fabienne; Wojcik, Stéphanie (coord.), Parler politique en ligne, Hermes-Lavoisier, vol. 26, nr. 150/2008. 312 http://www.facebook.com/home.php#!/topic.php?uid=5913929998&topic=6435, accesat la 15. 12. 2010. 313 Jean Guy Lacroix, Criza școlii în centrul transferurilor socioeconomice, în Moeglin Pierre (coord.), Industriile educației și noile media. Traducere de Adrian Staii, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 182. 314 Paul Levinson, op. cît
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
peceneg, cuman) ucr. ucrainean v.sl. vechi slav Despre numele de locuri, în general Statutul numelor de locuri Numele de locuri sau toponimele (cum sunt cunoscute în lucrările de specialitate mai noi) sunt numele proprii ale unor „obiecte“ sociogeografice (numite și topice): așezări umane, forme de relief, ape, drumuri, păduri etc., care servesc drept repere în teritoriile unde se află și în comunicarea cu privire la spațiile geografice respective. De altfel, în perioadele mai vechi, pentru numele de locuri era folosit termenul nume geografice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să „devoaleze“ istoria cuvintelor implicate în procesul devenirii numelor de locuri, dar și geografii, istoricii, etnologii, sociologii, demografii etc., în a căror sarcină și competență stă descoperirea amănuntelor sociogeografice care au determinat sau au facilitat folosirea cuvintelor respective pentru denominarea topicului în cauză. Așadar, toponimia (sau topomastica), disciplină lingvistică avînd ca obiect studiul numelor de locuri, este un domeniu științific de graniță, interdisciplinar, relativ nou, primele studii caracterizate prin rigoare metodologică datînd abia de la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea și începutul secolului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru un loc; cu aceste nume intrînd în concurență, se ajunge la impunerea celor mai adecvate „tentative“ ca nume proprii, întrucît, cu timpul, nu mai sunt înțelese (și) ca apelative. Este unul dintre motivele pentru care se păstrează în nomenclatura topică a teritoriului romînesc un număr apreciabil de toponime străine, mai ales slave și maghiare. Pentru același considerent, avem foarte multe antroponime în funcție toponimică (numele de persoane sunt opace în ceea ce privește înțelesul originar, fiind în consecință propice individualizării, inclusiv celei topice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acesta. Formulările metaforice privind „altoirea“ sau „renașterea“ ca toponime ale apelativelor/antroponimelor-bază sunt sugestive, dar nu clarifică nici pe departe mecanismul complex al apariției unei noi unități lexicale în sfera specifică a numelor de locuri, adică învestită cu funcție de individualizare topică. Nici algoritmul etimologiei cuvintelor comune aplicat numelor de locuri nu poate explica întru totul modul de apariție a acestor nume (de locuri), ci sunt necesare, în investigarea fenomenului, demersuri specifice. S-a afirmat, pe bună dreptate, că apariția numelui de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
regulilor de evoluție formală și semantică ale limbilor implicate. Geneza sau, după alți specialiști, etiologia (termenul este împrumutat din alte științe, în primul rînd din medicină) numelui de loc urmărește identificarea cauzelor și împrejurărilor în care s a produs onimizarea topică, adică apariția, dezvoltarea, diversifica rea, extensiunea etc. numelui respectiv, cu alte cuvinte „povestea“ acestuia din punct de vedere geografic, istoric, sociologic, lingvistic. Un lingvist rus, V.A. Nikonov, aprecia că, în ceea ce privește toponimia, demersul etiologic deține rolul de pivot al cercetării
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
menținerea (impunerea) unora dintre nume trebuie corelată cu distincția, importantă pentru etimologiști, dintre toponimele spontane (populare) și toponimele convenționale (oficiale). Primele prezintă forme caracteristice graiului local și motivarea specifică mentalității geografice populare care stă la baza sistemului popular de (denominație) topică. Cele oficiale adoptă forme și structuri „literare“ artificiale în raport cu graiul local și o motivație de multe ori exterioară topicului denominat. Emil Petrovici a arătat, de exemplu, că toponimul oficial Dalboșeț (transcris de fapt după forma austriacă Dalboschetz) nu-și dezvăluie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oficiale). Primele prezintă forme caracteristice graiului local și motivarea specifică mentalității geografice populare care stă la baza sistemului popular de (denominație) topică. Cele oficiale adoptă forme și structuri „literare“ artificiale în raport cu graiul local și o motivație de multe ori exterioară topicului denominat. Emil Petrovici a arătat, de exemplu, că toponimul oficial Dalboșeț (transcris de fapt după forma austriacă Dalboschetz) nu-și dezvăluie etimonul slav, care însă este imediat sesizat dacă avem în vedere varianta sa autentică, nedialectală, preexistentă, Dîlboceț. Categoriile sociogeografice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rînd vizînd raportul denominativ), determinate inclusiv de integrarea în ansamblurile onomastice din care fac parte (prin activarea unor relații „semantice“ și analogii structurale sui-generis). Atuurile care au determinat selectarea unei unități în vederea onimizării și combinarea, într un cuplu denominativ, cu topicul detașat din teritoriu ca reper denominabil (printre care forța descriptivă a entopicului: adîncitură, bold, alun, pîrîu etc.; pertinența expresiei în raport cu alte sinonime concurente: alunecare, coastă, fugitură, hoagă, lăsătură etc.) sunt ranforsate ulterior prin alte mijloace, între care susținerea calității de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se pierde, iar calitatea denominativă a toponimului este optimizată. Particularizatorii lexicogramaticali, cum denumește noua Gramatică a Academiei determinanții folosiți pentru restrîngerea sferei semantice a cuvintelor, potențează funcția de individualizare a unor nume de locuri care-i încorporează în formula denominativă topică. Cel mai evident se realizează acest lucru prin modificatori (Cotu Bibescu, Crîngu cu Moara, Rîpa Roșie, Bolintinul din Deal) și posesori (Peștera Muierii, Piscul Neamțului, Fîntîna Pisculungenilor). Se poate merge chiar mai departe pentru întărirea individualizării prin particularizatori. Formulele menționate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau „subordonații“ lui Filip) > Filipești. Derivarea toponimică este o modalitate foarte eficientă denominativ, întrucît retoponimizează un nume de loc existent prin adăugarea unui sufix diminutiv, care indică un loc apropiat, subordonat geografic sau mai mic (poate mai nou, uneori) față de topicul desemnat de toponimul bază. Preluînd valoarea de reper spațial a bazei, ea o amplifică prin sufixul deopotrivă descriptiv și individualizator și asigură, în același timp, o sistematizare a ansamblului toponimic la care participă. Derivatele toponimice sunt, de altfel, numeroase și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru fiecare nume un adevărat curriculum vitae cît mai complet și mai elocvent, lingvistic și extralingvistic (geografic, istoric, etiologic etc.), deci toponimic. Mai mult decît atît, interesul științific și cultural cuprinde, pe lîngă analiza „destinului“ unuia sau altuia dintre numele topice, un demers înglobator asupra ansamblului caracterizat, în funcție de criteriile avute în vedere, drept cîmp sau sistem toponomastic. Cîteva dintre fenomenele pe care le reliefează o astfel de perspectivă sunt de natură să completeze viziunea asupra numelor de locuri în sine sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]