762 matches
-
a satului, sau pur și simplu, Moldova. Nu poate fi admisă denumirea Moldovița pe motiv că acest râu s-a numit, anterior întemeierii statului Moldova, Argel, Moldovița fiind o denumire târzie, produs al cancelariei domnești de limbă slavonă. II. 2. Toponimie și habitat. Civilizația agro-pastorală a românilor din Vama Când nucleele de populație românească din teritoriul est-carpatic și-au găsit liniștea după marile năvăliri ale migratorilor asiatici, așezându-se temeinic în matca lor ancestrală, au simțit nevoia să se delimiteze, să
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
obști sătești, să dea nume munților, dealurilor, văilor și apelor, dar și satelor, care „e de presupus că numele satelor premoldovene au fost mai ales toponimice geografice” <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 38. footnote>. În absența altor categorii de documente, toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă orală, unde se păstrează memoria atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpului și au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
adevărată arhivă orală, unde se păstrează memoria atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpului și au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular <footnote Iorgu Iordan, Toponimia românească, București, 1963. footnote>. Pentru satele din zona montană, fie că sunt sate dependente sau sate de ocol, toponimia este mult mai bogată decât în satele din zona colinară sau de șes unde existau marile proprietăți boierești. În zona montană
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
importante, care s-au petrecut de-a lungul timpului și au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular <footnote Iorgu Iordan, Toponimia românească, București, 1963. footnote>. Pentru satele din zona montană, fie că sunt sate dependente sau sate de ocol, toponimia este mult mai bogată decât în satele din zona colinară sau de șes unde existau marile proprietăți boierești. În zona montană găsim o toponimie veche, acea care fixează hotarele unor moșii desprinse din braniștea domnească și o toponimie mai nouă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1963. footnote>. Pentru satele din zona montană, fie că sunt sate dependente sau sate de ocol, toponimia este mult mai bogată decât în satele din zona colinară sau de șes unde existau marile proprietăți boierești. În zona montană găsim o toponimie veche, acea care fixează hotarele unor moșii desprinse din braniștea domnească și o toponimie mai nouă impusă de nevoia de delimitare a terenurilor folosite și de orientarea în teren. Această toponimie mai nouă, numită și minoră, diversificată și înmulțită odată cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de ocol, toponimia este mult mai bogată decât în satele din zona colinară sau de șes unde existau marile proprietăți boierești. În zona montană găsim o toponimie veche, acea care fixează hotarele unor moșii desprinse din braniștea domnească și o toponimie mai nouă impusă de nevoia de delimitare a terenurilor folosite și de orientarea în teren. Această toponimie mai nouă, numită și minoră, diversificată și înmulțită odată cu creșterea populației din nevoia de individualizare, „este opera țăranului român” <footnote Nicolae Grămadă, op. cit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
existau marile proprietăți boierești. În zona montană găsim o toponimie veche, acea care fixează hotarele unor moșii desprinse din braniștea domnească și o toponimie mai nouă impusă de nevoia de delimitare a terenurilor folosite și de orientarea în teren. Această toponimie mai nouă, numită și minoră, diversificată și înmulțită odată cu creșterea populației din nevoia de individualizare, „este opera țăranului român” <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 66. footnote>. Vechile sate, apărute anterior întemeierii statului Moldova, sunt trecute în documentele de dinaintea secolelor al
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Țara Vrancei, Codrii Chigheciului, de alte țări și codrii, ca având existență anterioară statului Moldova. Împărțirea în sate vechi și sate noi după formulele cu care sunt înscrise în documente nu trebuie absolutizată deoarece „în locuri cu populație mai deasă, toponimia minoră este reprezentată prin multe nume proprii” <footnote Ibidem, p. 68 footnote>, de exemplu hotarnica satului Vama din 1411. În hotarnicele din 1411, 1443, 1447, 1499, reluate în secolele următoare, în 1756 și 1785, care sunt reconfirmări pentru actul din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fântâni care pot fi astupate, fânațe care pot fi transformate în locuri arătoare, iazuri care pot seca” <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 69 footnote>. În documentul din 14 aprilie 1411, dat de Alexandru cel Bun, cu toate că este un fals, conține toponimia cea mai veche a moșiei Vama dată mănăstirii Moldovița: Vadul Moldovei care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
munte ), Deia ( munte), Suha Mare, Toplița Rece, Vadul Cailor, Valea Seacă, Vadul Poienii. La anul 1778 este consemnat toponimul Poienile Miculile <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>. Spre deosebire de alte localități din Moldova și în special din Bucovina, a căror toponimie a fost alterată de folosirea în cancelariile domnești a limbii slavone rutenizate, apoi de folosirea limbii germane de către stăpânirea austriacă după 1775, toponimia veche și nouă a satului Vama a rămas în principal neschimbată. Unele corecturi au fost realizate de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>. Spre deosebire de alte localități din Moldova și în special din Bucovina, a căror toponimie a fost alterată de folosirea în cancelariile domnești a limbii slavone rutenizate, apoi de folosirea limbii germane de către stăpânirea austriacă după 1775, toponimia veche și nouă a satului Vama a rămas în principal neschimbată. Unele corecturi au fost realizate de editorii documentelor vechi: M.Costăchescu, T.Bălan <footnote M.Costăchescu, op. cit., Teodor Bălan, op.cit., D.R.H., A., I, II, III footnote>, în legătură cu toponimul La
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
termen care poate însemna locul unde se spărgeau stânele și se răscoleau oile după încheierea perioadei de lactație sau a celei de tomnat. Pentru Suha, T.Bălan propune Valea Seacă și în loc de Dealul Frasinilor, Dealul Frăsinelului. Alte modificări în structura toponimiei moșiei Vama, atestată prin documentele din 26 octombrie 1630 și cel din 15 aprilie 1719, primul de la Moise Moghilă, al doilea de la Mihail Racoviță, se referă la următoarele toponime: Pârâul Jereza ( Geredza ) care se varsă în Moldova în dreptul pârâului Hurghiș
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
între 900 și 1050 m altitudine. În felul acesta putem interpreta formula din finalul actelor de danie: ”iar hotarul acelui sat să fie pe unde au umblat (au stăpânit) din vechime (din veac)”, în sensul că hotarele satului, reflectate în toponimie, sunt fixate anterior atestării în documente, ca sat al Ocolului Câmpulungului din perioada prestatală, satul de la vamă, trebuie să se fi diferențiat geografic de fostul sat Câmpulung și de satul Stulpicani de pe valea Suhei. Formula amintită, pe lângă stereotipia ei, fiind
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locuitorii satului, atunci formula prinde consistență: mănăstirea va stăpâni pe unde au stăpânit din veac locuitorii satului. Asaltați din toate părțile de pădure, locuitorii din Vama au fost într-o permanentă luptă cu pădurea. După cum s-a arătat mai sus, toponimia minoră a satului arată îndeajuns această situație, încât se poate spune, despre Vama, ca despre întregul spațiu românesc, că în epoca medievală avem de a face cu o civilizație a lemnului, fără să excludem folosirea metalelor. În absența materialelor cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de d-na prof. de istorie Lazarovici Elena. Pentru alte aspecte economico-sociale, culturale și politice din Vama, se poate apela la colecția particulară a colecționarului Dumitru Tomiuc. footnote>, ceramica de secol XV și următoarele, aflată la suprafață, întregesc cunoștințele, alături de toponimia minoră și de obiectele din lemn, despre un trecut care se lasă mai greu descifrat. La acestea se adaugă documentele scrise, care nu lipsesc despre Vama, și acolo unde lipsesc, pot fi suplinite de documente care se referă la situații
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
precizie. Evoluția satului Vama, ca entitate social-economică, nu face excepție în ceea ce privește modul de trai, ocupațiile, construcția locuințelor, îmbrăcămintea, viața spirituală și credințele, de la ceea ce știm că a fost societatea românească în evul mediu. Arșițele, curăturile, curățiturile, runcurile, poienile existente în toponimia satului vorbesc îndeajuns despre lupta cu pădurea încă din perioada în care locuința și dependințele erau construite cu lemnul de pe loc. Tehnica de construcție era cea cunoscută din antichitate: pe o temelie din piatră se construia casa din bârne încheiate
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant, așa cum avem toponime legate de creșterea celorlalte animale. Agricultura
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care pot fi reconstituite unele aspecte ale activității economice, sociale și spirituale din satul medieval Vama <footnote Obiectele din muzeul etnografic din Vama, din sediul Căminului Cultural, în special unelte și vase, vorbesc îndeajuns despre „o civilizație a lemnului”. footnote>. Toponimia satului Vama confirmă creșterea animalelor, păstrând denumiri de locuri, de felul: Păscătoarea Cailor, Arșițele Iepei, Dealul Porcului, Pârâul Cobilelor, Șesul Runcu Porcului, Fânațele le Fântânele, Fânațele lui Toader Bosancu, ale lui Nicolae Ciocan etc.<footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
animalelor, păstrând denumiri de locuri, de felul: Păscătoarea Cailor, Arșițele Iepei, Dealul Porcului, Pârâul Cobilelor, Șesul Runcu Porcului, Fânațele le Fântânele, Fânațele lui Toader Bosancu, ale lui Nicolae Ciocan etc.<footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500. footnote>. După cum ne arată toponimia, între animalele crescute de vămeni, porcul ocupa un loc important. Fiecare gospodărie creștea un anumit număr de porci, atât pentru nevoile de hrană, restricționate de posturile anului, cât și pentru vânzare la târgurile din apropiere. Turmele de porci creșteau singure
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a satului Vama poate fi urmărit pe baza mărturiilor, relativ târzii, din secolul al XVIII-lea, ale unor călători străini, așa cum a fost T.A.Wichenhauser <footnote T.A. Wickenhauser, Die Urcunder das Kloster Moldowiza, Wien, 1862, p. 114. footnote>. Toponimia minoră pentru satul Vama, așa cum este redată în Harta Cadastrală alcătuită de austrieci în 1785, pe baza mărturiilor locuitorilor, întărește afirmațiile despre ocupațiile locuitorilor, despre extinderea satului - apare o Vamă de Sus și o Vamă de Jos - și despre originea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Poiana lui Grigore Crăcan, Poiana Focșei, Poiana lui Ciocan, Poiana Preotesei, Șesul Micului, Poiana Ștefanei <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500-501. footnote>, sunt denumiri care conving în sensul celor arătate anterior. Din toponimia minoră a satului Vama, rețin în mod deosebit atenția: Pârâul Colibelor, Pârâul Arșițile Iepei, Păscătura Vămenilor, La gura Pârâului Colibelor, Fânațele Câmpulungului, Imașul Moldovenilor, Pârâul Cetățile (Cetățel, Cetății), care impun câteva clarificări, pentru a nu se produce confuzii și interpretări
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
eronate. Să ne oprim asupra toponimelor Pârâul Colibelor și Pârâul Arșițile Iepei. După cum se cunoaște, în cancelaria domnească din Moldova și Țara Românească s-a folosit, timp de câteva secole, limba slavonă. În limba slavonă cobela - cobila înseamnă iapă. Din toponimia românească de forma Pârâul Iepei, Dealul Iepei, Iapa, au fost traduse în documentele de cancelaria prin cobela, deși locuitorii, români, foloseau denumirea pe care o știau din moși-stămoși, iapă, de la latinescul equs-equs <footnote Al. Gonța, op. cit., p. 8-24. footnote>. Când
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
imașul în comun. Dacă acceptăm denumirea „Imașul Moldovenilor” în sensul de locuitori ai statului Moldova, ar însemna că numele a fost dat de o populație străină, ceea ce nu este cazul cu satul Vama, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În legătură cu toponimia minoră a satului Vama se impun și alte clarificări, în special a acelora care pot crea confuzii în legătură cu proprietatea. Am arătat deja denumirile de tipul Poiana lui..., Șesul lui..., Arșița lui..., Dealul lui..., care nu indică, așa cum s-ar crede
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Moldovița se conducea după dreptul canonic bizantin, care nu recunoaște dreptul fetelor la moștenirea părintească, a trebuit să accepte legea veche, legea pământului, cu atât mai mult cu cât nu-i afecta dreptul de proprietate suveran. Din această cauză, în toponimia minoră a satului găsim nume de femei asociate unei poieni, unor arșițe sau pâraie: Pârâul Floarei, Arșița Floarei, Poiana Priotesei, Poiana Ștefanei. Părinții sau soții acestor fete și femei au transmis, prin moștenire, dreptul lor de folosință și de posesiune
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
primul, atestat documentar, Pavăl Ciotu <footnote Ibidem footnote>. La aceștia îi adăugăm pe vajnicii apărători ai drepturilor vămenilor în procesul cu egumenul Moldoviței, amintiți mai sus. Aceste nume și familii sunt și astăzi în Vama, nume intrate, alături de altele, în toponimia locală, care au stat la baza alcătuirii vechii obști gentilico-sătești de la confluența Moldovei cu Argel-Moldovița. După zeci și sute de ani de conflicte între vămeni și mănăstirea Moldovița, de care erau legați prin acte vechi de la cei mai vechi domni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]