516 matches
-
în nouri. Coborâșul, de la o stână în vârf unde poposim, are alt caracter. Defileul se lărgește încet-încet, și se vede departe în vale o câmpie în soare, pe când noi suntem încă între nouri. Ape mai puține, flori felurite se arată, toporași între altele. N-am văzut o pasere ori un zbor de vultur. La Zlatița se aude de două cazuri de holeră. Bivuacăm la marginea satului. A doua zi 15, e ziua memorabilă, când suntem scoși din bivuac și duși în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
milioane Păsărele se Întorc La cuiburile lor Sub streșine de case Plugarul acolo-n câmp Fluieră o Doină Privighetoarea de sub nori Îi cântă-n armonie... Cărăbușii În flori de pom Mieiuții zburdă În câmpie Prin iarba verde Cu flori de toporaș Un coșuleț Cu ouă roșii Anunță de cu zori Că Paștile se-apropie! Bucurie, bucurie Primăvara să mai vie Și cânt de bucurie Așa-i primăvara La români din toată Țara! Mandica 13.06.2006 Te privesc cu duioșie Să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ambele fețe, dându-le o formă triunghiulară; alte unelte, descoperite la Valea Teiului (la 3 km de Huși), au fost lucrate prin desprinderea lamelelor dintr-un nucleu de silex. La Lohan sunt frecvente, de asemenea, percutoarele, dăltițele de piatră și toporașele de mână, folosite de familiile care au locuit în raza orașului Huși și în împrejurimi. În ceea ce privește Epoca Metalelor, la Ghermănești și Berezeni s-au descoperit două depozite de unelte și arme din bronz (seceri, topoare de tip celtic, vârfuri de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mediu. Totul este ca schimbările din mediu să nu aibă o viteză mai mare decât aceea de adaptare a biocenozei; În ceea ce privește specia, sunt convins că deja acest prag a fost depășit. Un exemplu: În copilărie, Încercam fără succes să transplantez toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele. Ce poate Însemna aceasta decât că Între timp condițiile de mediu au devenit, În arealul discutat, proprii unei specii noi, dar improprii alteia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aceasta capacitate, vom discuta data viitoare. Acum Însă, pentru a reveni la Începutul expunerii, anume la principiul asocierii evoluției cu condițiile tot mai oxidante dorite de plante, voi cita din prima mea interventie: “În copilărie, Încercam fără succes să transplantez toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele”. Or, din punct de vedere sistematic, toporașii sunt plasați Înaintea gălbenelelor. Adică ei, toporașii, au nevoie de condiții de mediu puțin mai reducătoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dorite de plante, voi cita din prima mea interventie: “În copilărie, Încercam fără succes să transplantez toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele”. Or, din punct de vedere sistematic, toporașii sunt plasați Înaintea gălbenelelor. Adică ei, toporașii, au nevoie de condiții de mediu puțin mai reducătoare decât gălbenelele. Adică, Încă, În cei vreo 30 de ani scurși Între evenimentele amintite, mediul s’a redus puțin, devenind favorabil toporașilor. E, desigur
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mea interventie: “În copilărie, Încercam fără succes să transplantez toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele”. Or, din punct de vedere sistematic, toporașii sunt plasați Înaintea gălbenelelor. Adică ei, toporașii, au nevoie de condiții de mediu puțin mai reducătoare decât gălbenelele. Adică, Încă, În cei vreo 30 de ani scurși Între evenimentele amintite, mediul s’a redus puțin, devenind favorabil toporașilor. E, desigur, o excepție, pe placul locuitorilor Copoului, ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vedere sistematic, toporașii sunt plasați Înaintea gălbenelelor. Adică ei, toporașii, au nevoie de condiții de mediu puțin mai reducătoare decât gălbenelele. Adică, Încă, În cei vreo 30 de ani scurși Între evenimentele amintite, mediul s’a redus puțin, devenind favorabil toporașilor. E, desigur, o excepție, pe placul locuitorilor Copoului, ce confirmă regula oxidării generale a mediului, datorată poate apariției Între timp a oazei de natură ce este Grădina Botanică sau, poate o compensare, printr’un mecanism ascuns, a oxidării (a se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deschideau sub privirea lui. Ei deschideau la lumină frumusețea de un verde crud, ce aștepta cu nerăbdare timpul potrivit să inspire aerul proaspăt de primăvară. Pădurea se primenea cu miresmele ce-o înconjurau de peste tot, de la puzderia de lăcrămioare până la toporași, brebenei și alte flori de primăvară. Harnice albine zburau din floare în floare, adunând nectarul despre care se spune că a fost băutura zeilor și despre care se credea în vechime că-i face nemuritori. Zeci de fluturi își învârtejeau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să scrie și citească mulțumindu-mă să văd cum, râzând, bumbii pieptului nihoteau sub cămașă. Cam atât. Am dat în primire învățătorului Decuseară cataloagele matricole și arhiva școlii. Băncile, tabla, masa și scaunul le-am lăsat în seama lui Ion Toporaș, proprietarul localului de școală, adică al camerii în care se lucra cu elevii satului, iar eu mi-am luat valea spre nu știu unde. Iancu Dimofte rămăsese și el fluieră vânt, fiindcă județul Tecuci nu mai avea nici un post vacant, decât doar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mașina în care mă aflu, este dezolant. Sterpe câmpuri lutoase, înțepenite într-o frigiditate statică, nedând drumul vieții și culorilor comprimate în sămânța încă nerodită... Ici, colo, câte un petec vegetal, verdeață rahitică. Aproape nici un semn al primăverii; doar câțiva toporași pirpirii, răsăriți anapoda, între două pompe de benzină. Trecem pe lângă oameni puțini, cenușii, alcoolizați matinal, pe lângă grupuri bezmetice de copii în drum spre o școală care se va prăbușit astă-noapte, într-o auto-demolare sinucigașă. Niște femei cu sape pe umeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vreme locuiam într-o vie mărginită de o mulțime de arbuști în care, în Secare zi, în preajma Paștelui, se petreceau micile explozii de inflorescențe care îmi umpleau sufletul de încântare. Între rândurile de vie înfloreau (toți odată, în aceeași zi) toporașii, iar lumina strălucea cu o intensitate care nu-mi scăpa; în spatele acestor minuni știam, din auzite, și "simțeam" că acționează o forță supranaturală, care era "Dumnezeu". Mi se părea o realitate în firea lucrurilor și nu-mi băteam capul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
hoinărim împreună! îi spune un GÎND ștrengar. Fetița nu se împotrivește. Se lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde fetița. E foarte frumos! Totuși... parcă lipsește ceva? E prea multă liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu are timp să-i răspundă.Trebuie să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
din Fălticeni. 471 Doamna putea să aștepte mult și bine, totul depinzând de buna sau proasta dispoziție a unor localnici de a pune mâna pe condei. 472 Apatia pe care n-o Înțelegea profesorul, se datora și capriciilor lui Ticu Toporaș, publicist din Fălticeni, specializat În a tulbura oamenii, În a-i pune pe drumuri și apoi de-a abandona totul, trecând la altceva... nou, „formidabil” și irealizabil! 894 corespondența inedită (am peste 150 scrisori) cu tragediana Agathe Bârsescu. Ea mi-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Havriș idem475. 473 E vorba de relatări privind trecerea la cele veșnice a lui Aurel George Stino. 474 Din câte Îmi amintesc, În aceste demersuri n-am fost implicat, inițiativa aparținându-i lui M.H., pe care Îl voi numi Ticu Toporaș, unul din pseudonimele cu care a Încercat să-și facă simțită prezența literară, destul de slabă, În epocă. 475 Ticu Toporaș a creat Încurcături, cerând profesorului Virgil Tempeanu, pentru Centenarul Liceului, un articol, spre a-l include Într-o revistă pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îmi amintesc, În aceste demersuri n-am fost implicat, inițiativa aparținându-i lui M.H., pe care Îl voi numi Ticu Toporaș, unul din pseudonimele cu care a Încercat să-și facă simțită prezența literară, destul de slabă, În epocă. 475 Ticu Toporaș a creat Încurcături, cerând profesorului Virgil Tempeanu, pentru Centenarul Liceului, un articol, spre a-l include Într-o revistă pe care - chipurile - ar scoate-o el. Or, nu avea revistă, nu avea colaboratori, nu avea autorizația necesară. Exista un comitet
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că l-aș fi dezamăgit. Am lăsat lucrurile să se desfășoare de la sine, ca profesorul să-și poată da seama de realitate! 476 Am arătat În mod clar că nu puteau apărea două rânduri de publicații servind aceluiași scop. Ticu Toporaș era un simplu particular și nu putea emite pretenții. 477 și colaborarea cerută de la ziaristul fălticenean I. Bacalu, rezident În București, ar fi ajuns până la urmă În arhiva zelosului publicist... 478 Era firesc ca profesorul să nu mai Înțeleagă nimic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
singură și e femeie de cultură, care va păstra cu pietate lucrările bietului Lică (Aurel George Stino, notă E.D.). Aș vrea să aflu - când ai mata răgaz - mai multe cu privire la 479 Înainte de anul 1970, am Încercat să colaborez cu Ticu Toporaș În cercetările asupra trecutului cultural fălticenean. Bătrânii târgului, inclusiv profesorul meu de franceză, mi-au șoptit amical, să mă desprind de el. Mândru, Începuse să se poarte „dictatorial”, impunându-mi ce să fac. Bine Înțeles, nu puteam accepta o asemenea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fără mine; dar nu 526 Soția lui Artur Gorovei. 527 șansa mi-a fost deplină, căci i-am găsit la București pe doi copii ai poetei, de la care am adus pentru „Galerie”, foarte mult material documentar. A trecut și Ticu Toporaș pe acolo, să mai ciupească ceva În numele Muzeului, dar a plecat cu mâna goală. 528 La Centenarul Liceului „N. Gane”, Toporaș a stat lipcă lângă profesor, confiscându-l pur și simplu. N-am schimbat decât câteva vorbe. Am ținut să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe doi copii ai poetei, de la care am adus pentru „Galerie”, foarte mult material documentar. A trecut și Ticu Toporaș pe acolo, să mai ciupească ceva În numele Muzeului, dar a plecat cu mâna goală. 528 La Centenarul Liceului „N. Gane”, Toporaș a stat lipcă lângă profesor, confiscându-l pur și simplu. N-am schimbat decât câteva vorbe. Am ținut să fac o fotografie cu el, dar a fost imposibil. E singurul lucru de care Îmi pare rău cel mai mult. 915
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care am văzut, că 540 șiretul Vasile Toporan a apelat la prof. V. Tempeanu pentru Împrumutul de documente de la „Galerie”, fiind sigur că nu-l voi refuza. Din păcate, Dl. Tempeanu nu știa că ori de unde a Împrumutat ceva Ticu Toporaș, n-a mai dat Înapoi. În aceeași situație vroia să mă pună și pe mine. Bine Înțeles, cu puțină diplomație, am refuzat să am vreun contact cu el. 920 pasionatul cercetător, folosește și răgazul cel parcimonios pentru noi descoperiri. Lucrările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să ne mulțumim cu ghidaje făcute cu acuratețe, fie că era vorba de grupuri, fie de un singur om. În felul acesta, au povestit În localitățile de baștină ce au văzut la „Galerie”, măcar românii. 588 E drept, cu Ticu Toporaș am făcut prima vizită profesorului V. Tempeanu. Dar asta nu Înseamnă să-i fiu recunoscător toată viața, să consider Împrejurarea ca cel mai mare bine ce se poate face unui om. De atunci, am cunoscut sute de oameni, care mi-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a scos, dintr-o delicată cutie lunguiață, flautul și mi-a cântat, În semn de bun-venit, fragmente dintr-o sonată de Telemann. Abia apoi am scos și eu din obeza valiză decedată cele două „atenții” aduse de la București: un grațios toporaș de lemn pentru tocatul salatei de vinete și Istoria literaturii române de George Călinescu. * În deceniul următor, când am devenit eu Însumi exilat, aveam să evoc adesea momentul când, a doua zi dimineață după sosirea mea, Paul m-a anunțat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nimfa își petrece timpul cântând cu vocea ei frumoasă și țesând la război cu suveica ei de aur, peșteră care dă înspre grădini naturale, cu o vie plină de ciorchini, izvoare care se preling prin câmpuri unde cresc pătrunjel și toporași. Spectacol care încântă ochii Nemuritorului, fermecat de priveliște. Și cu atât mai încântătoare zeița, cu care nici o muritoare de rând nu s-ar putea compara și care îi oferă patul ei lui Ulise. De ce acesta nu a zis timpului care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trecea urlînd prin duminica omului/ care murise" ( Cimitirul vesel). După cum cadența folclorică își face loc, ca un paradoxal luminiș întunecat, în desimea stihurilor de ortodoxă constituție expresionistă: "hai hai și iar hai/ fă Doamne o crîșmă-n rai/ ai lichior de toporași/ spune Doamne cui mă lași/ și-i bătută și-nvîrtită/ și-i bătută și-nvîrtită/ moartea-i mîndră și gătită/ mîndră-i moartea și horită/ să te bucuri țintirime/ pentru-acela care vine" ( ibidem). E o sugestivă întîmpinare a morții printr-o intonație originară
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]