1,082 matches
-
cu torționarul, creează un tip deosebit de relație, de control coercitiv, similară cu aceea în care victima este ținută captivă în întregime prin forță, ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine cea mai importantă persoană în viața victimei, iar psihologia victimei depinde de acțiunile și credințele acestuia. Puține sunt cunoscute despre mintea torționarului, întrucât conceptele obișnuite ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele psihologice ale torturii sunt diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine cea mai importantă persoană în viața victimei, iar psihologia victimei depinde de acțiunile și credințele acestuia. Puține sunt cunoscute despre mintea torționarului, întrucât conceptele obișnuite ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele psihologice ale torturii sunt diverse, în parte datorită multiplelor tipuri de tortură și a variatelor contexte în care apare. În cele din urmă, „ea este asociată cu PTSD
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost aplicat prima dată la Pitești, închisoare unde se aflau cei mai mulți dintre aceștia. Mai târziu s-a încercat extinderea acestei acțiuni și în alte închisori (Gherla, Aiud, Colonia Peninsula). Metodele de reeducare au presupus tortura, precum și mâna liberă dată torționarilor și gardienilor care erau absolviți de răspundere. De remarcat că, de la început până la sfârșit, această acțiune, deși coordonată de Securitate, a fost efectuată de către deținuți asupra altor deținuți. „Reeducarea” a început cu citirea unor materiale de propagandă, după care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a involuat la stadiul de „gunoi”. și deci acel „nimic” merită să aibă parte de orice. De asemenea, în timpul îndoctrinării este adusă în prim-plan ideea relației stăpân-sclav sau pedagog-școlar, primul trebuind să-l corecteze prin tortură pe „sclavul-școlar”. și torționarii români au avut o ideologie asemănătore; unul dintre inițiatorii „reeducării”, vestitul torționar Țurcanu, le spunea celor bătuți că „nu bate individul, ci banditul care se ascunde în ei, pentru ca astfel persoana să aibă șansa să se îndrepte”. Represiunea din afara închisorii
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aibă parte de orice. De asemenea, în timpul îndoctrinării este adusă în prim-plan ideea relației stăpân-sclav sau pedagog-școlar, primul trebuind să-l corecteze prin tortură pe „sclavul-școlar”. și torționarii români au avut o ideologie asemănătore; unul dintre inițiatorii „reeducării”, vestitul torționar Țurcanu, le spunea celor bătuți că „nu bate individul, ci banditul care se ascunde în ei, pentru ca astfel persoana să aibă șansa să se îndrepte”. Represiunea din afara închisorii Utilizarea de către propaganda oficială a unor clișee ca „dușmani ai poporului” (adresat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Assessment of Adult Posttraumatic States, American Psychological Association, Washington. Caplan, G., Killilea, M. (ed.), (1976), Support Systems and Mutual Help: Multidisciplinary Explorations, Grune & Stratton, New York. Cemîrtan, A. (1996), Dimensiuni ale stresului ocupațional, știința, Chișinău. Cesereanu, R. (2002), „Formarea și antrenarea torționarilor secolului XX”, Memoria, nr. 33. Chen, P.Y., Spector, P.E. (1991), „Negative Affectivity as the Underlying Cause of Correlations between Stressors and Strains”, Journal of Applied Psychology, nr. 7, pp. 398-407. Cummings, T., Cooper, C.L. (1979), „A Cybernetic Framework for
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parte din echipa lui Țurcanu: erau informatori plasați printre deținuți, pentru a afla tot ceea ce mulți dintre noi nu declaraseră la anchetele inițiale. O dată cu declanșarea măcelului în camera noastră, cei doi colegi s-au dovedit a fi torționari - și ce torționari! A.N.: Relatați despre discuțiile cu... N.I.: Da, colegii noștri informatori erau bine instruiți. Tehnica era simplă și eficace. Ei povesteau despre activitatea lor anticomunistă, despre acțiunile lor riscante, despre organizațiile din care au făcut parte și, în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
erau sancționate cu o lovitură de ciomag de către plantoanele care ne supravegheau somnul. A fost nevoie, din partea noastră, de un autocontrol extrem de sever, pentru a evita o pedeapsă în plus. A.N.: Din ce am citit eu, se spune că torționarii se și temeau. Dacă erau pârâți de vreunul dintre ei că nu și-au făcut bine treaba, treceau de partea cealaltă... N.I.: Da, voi reveni asupra acestei probleme. După instructajul făcut a urmat o nouă bătaie cumplită. Ne băteau până
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
biologic și adoptă comportamentul biologic. Este exact ceea ce s-a petrecut la Pitești și, în acest caz, structura psihologică susține comportamentul biologic pin experiența și subtilitățile ei. Mulți dintre colegi și-au făcut demascarea, au acceptat toate condițiile cerute de torționari și, astfel, au fost primiți în rândurile lor și au început să ne tortureze pe noi. Toate declarațiile date în fața șefului de cameră erau date apoi în scris, în biroul de anchetă al lui Țurcanu. Acesta intra în posesia tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tortureze pe noi. Toate declarațiile date în fața șefului de cameră erau date apoi în scris, în biroul de anchetă al lui Țurcanu. Acesta intra în posesia tuturor datelor din întreaga închisoare. Dacă un deținut declara un anumit fapt despre un torționar și acesta, la rândul lui, nu demasca respectiva faptă, era trecut din nou în rândul victimelor și trebuia să depună noi eforturi pentru a ajunge iarăși în rândul torționarilor. În afară de bătăile zilnice, la grămadă, se recurgea și la bătăi individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întreaga închisoare. Dacă un deținut declara un anumit fapt despre un torționar și acesta, la rândul lui, nu demasca respectiva faptă, era trecut din nou în rândul victimelor și trebuia să depună noi eforturi pentru a ajunge iarăși în rândul torționarilor. În afară de bătăile zilnice, la grămadă, se recurgea și la bătăi individuale, bătăi la tălpi, manejul simplu și manejul cu sarcină, adică mersul în patru labe purtând un coleg în spate, până la epuizare. Eram torturați de către colegii și prietenii noștri. După
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la bătăi individuale, bătăi la tălpi, manejul simplu și manejul cu sarcină, adică mersul în patru labe purtând un coleg în spate, până la epuizare. Eram torturați de către colegii și prietenii noștri. După eliberare mulți au scris, au publicat cărți, dar torționarii au evitat să descrie torturile pe care le-au exercitat asupra noastă. Unul dintre colegii care ne-a torturat în mod deosebit nici măcar nu amintește în cartea sa că ar fi fost în Camera 1 subsol. A.N.: Probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scurt cele patru etape... N.I.: Prima etapă a fost reeducarea nonviolentă de la Suceava. La Pitești a început, după o pregătire minuțioasă, reeducarea violentă, prin care au trecut toți deținuții din acea închisoare. Această etapă cuprinde: demascarea, reeducarea și participarea, ca torționar, la torturarea celor care nu au acceptat reeducarea. S-a scris mult despre Pitești și multe sunt neadevăruri... A.N.: Invenții de după... N.I.: Da. Demascarea era o nouă anchetă, cerută imperios de către Securitate, numai că de data aceasta ancheta a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ascunde adevărul despre cele ce se petreceau la Pitești, tot s-a aflat și, în felul acesta, a luat cunoștință și Occidentul. Când au apărut primele informații despre Pitești în „lumea liberă”, experimentul a luat sfârșit. Toți deținuții de la Pitești, torționari și victime, au fost transferați la Gherla. Acolo, experimentul a continuat până în anul 1952. Torturile zilnice, presiunea psihologică și spectrul morții barbare i-a determinat pe mulți colegi să spună și să facă ceea ce li s-a cerut, să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ne loveau, ne loveau... A.N.: După ce ați ieșit, v-ați mai întâlnit? N.I.: Da, cu unii am vorbit, cu alții nu, iar alții m-au ocolit. Să vă relatez o astfel de întâlnire cu unul dintre prietenii mei, devenit torționar și care m-a torturat foarte mult. În 1974 am intrat într-o librărie din Iași, l-am văzut și l-am evitat, m-am îndreptat spre un alt stand cu cărți. A venit la mine și, cu lacrimi în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să vadă ce s-a întâmplat. Eu am ieșit imediat din librărie. După câțiva pași m-am oprit, am vrut să mă întorc la el, să pot sta de vorbă, dar am renunțat. știam că toți cei care au fost torționari, după eliberare, au fost luați în primire de Securitate și obligați, prin șantaj, să colaboreze în continuare. Cu câtva timp înainte avusesem o discuție cu un alt coleg care era în aceeași situație și după aceea am fost anchetat la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și iese afară”. Eu nu am fost citat. După ce au părăsit camera, mi-am dat seama că mai rămăsese încă o persoană în afară de mine. Cine o fi? Nu îndrăzneam să mă întorc și să văd cine este. O fi un torționar sau un coleg care a rezistat ca și mine? Dacă este un torționar, ce se va întâmpla în continuare? Mă va tortura în continuare sau ne vom lupta între noi? A.N.: A, și ați rămas numai doi în celulă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am dat seama că mai rămăsese încă o persoană în afară de mine. Cine o fi? Nu îndrăzneam să mă întorc și să văd cine este. O fi un torționar sau un coleg care a rezistat ca și mine? Dacă este un torționar, ce se va întâmpla în continuare? Mă va tortura în continuare sau ne vom lupta între noi? A.N.: A, și ați rămas numai doi în celulă... N.I.: Da, numai doi și bine a fost că cel ce rămăsese cu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu ați amintit că la Canal ați fost brigadier - și încă ce fel de brigadier... și știți cum v-ați comportat acolo...”. A început să se scuze... În zilele următoare m-a evitat. M-am mai întâlnit și cu alți torționari și, analizându-i, am ajuns la concluzia că cei care, din cauza unor împrejurări traumatice cumplite, pentru supraviețuire și-au restructurat, conștient sau inconștient, forul lor interior, structurile psihice s-au modelat și remodelat mereu, psihicul lor s-a pliat exact
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care-l situează deasupra perspectivei subiective, adică deasupra timpului. Ba chiar deasupra oricărei disperări, anxietăți, angoase. Este ceea ce, cu referire la Eminescu, Cioran numește „etapa supremă a complicității tale cu universul”, pentru a continuă: „Ce șansă să poți transforma un torționar în aliat (aliatul)” (27 iulie 1975 Ă 607). Acuma, ce-i drept, Eminescu n-ar fi fost român, ci rutean. „Ruteanul ăsta a dat un rost seminției noastre”, declară într-un loc (27 noiembrie 1976 Ă 313). Pe Arșavir Acterian
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
iar eu înghit, incapabil să opun vreo rezistență. Mai am mult până la «buna folosință a bolilor»!” (I, 32). Peste aproape un an, tot pe timp de iarnă, Cioran notează: „Trec de la un beteșug la altul. Propriul meu trup îmi e torționar. Nu înțeleg cum am putut să adun atâția ani fără să pier sub povara lor” (I, 56). De data asta, e vorba despre „dureri de cap, senzație de idioție, sinuzită, urechi înfundate etc.” (I, 59). Altundeva, de reumatism: „Reumatism, reumatism
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nu va fi făcută aici, îl enunțăm numai pentru a întregi tabloul presiunilor pentru aliniere. Pe scurt, se recrutau colaboraționiști din rândul deținuților-studenți, iar aceștia erau apoi utilizați ca instrumente pentru a-i “convinge” pe ceilalți să se “autodemaște”. Bineînțeles, torționarii treceau ei înșiși, mai întâi, prin operațiunea de reeducare. Apoi, cu sprijinul și la îndemnul conducerii închisorii, își asumau răspunderea să-i convertească pe ceilalți. Metodele? Bătaia, supunerea la neînchipuite umilințe, fizice și psihice, pedepse inumane, delațiunea, izolarea. Rezultatul? Obținerea
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
a reeducării, pentru a se Înțelege mai bine ce ar putea Însemna contra-spălarea creierului sau contra-reeducarea. Termenul contra-reeducare este pus pentru prima dată În circulație (În cerc restrâns) după procesul reeducatorilor de la Pitești și după executarea lui Eugen Țurcanu (liderul torționarilor), În 1954, fiind gândit și propus de câțiva deținuți politici care, observând reacțiile schizoide ale unor deținuți care trecuseră prin reeducare În forma ei cea mai dură, inițiază o așa-zisă mișcare de contra-reeducare, pentru a-i „des-reeduca” pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de „contra-reeducator” consta În următoarea acțiune: pentru a-i smulge din reacțiile pavloviene ale reeducării pe cei trecuți prin ororile de la Pitești, se apela tot la declanșarea groazei și a spaimei (la fel procedaseră Eugen Țurcanu și echipa sa de torționari), dar se miza pe un „catharsis” cu scop contra-reeducator și, evident, fără tortură. Am propus sintagma contra-spălare a creierului (contra-reeducare) Întrucât o combinație de genul „des-spălare a creierului” sau „des-reeducare”, dar și variante precum „anti-spălare a creierului”, respectiv „anti-reeducare” mi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de optsprezece-nouăsprezece ani, care se uită la mine ca la un extraterestru când vorbesc despre Ceaușescu, despre Securitate sau despre tarele comunismului. Am vizionat Împreună filmul lui Alexandru Solomon Marele jaf comunist și acolo este un episod În care un torționar vorbește despre cum i-a convins pe „oamenii ăia” să joace Într-un film al autodemascării. Într-o secvență memorabilă torționarul spune: „eu i-am convins pe oamenii ăștia să joace În film, eu i-am regizat pe ăștia”. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]