1,077 matches
-
cerb sună speranța, azi o aud doar în vis. Vezi? Balanța se-nclină spre nebunia cea rece, du-mă, Doamne, și mă petrece în raiul promis pentru poeții ce-și sfarmă frunțile de toți pereții. Cea mai mare victorie a torționarului, a călăului este ceea ce citește el în ochii victimei, victimelor - frica, spaima. Așa reacționează și câinii - ei mușcă pe cel care se teme, pentru că transpirația izbucnită din frică are un miros specific. Mirosul fricii, ca și al urinei......” Doamne , nu
TOATĂ LUMEA SUFERĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364483_a_365812]
-
unor angajați ci la rădăcinile aparatului, Securitatea fiind o instituție criminală și represivă ce lupta împotriva propriei populații. Intrat într-un astfel de aparat, fundamental rău se producea fragmentarea conștiinței și personalității omului, el putea fi tată bun acasă dar torționar neîntrecut la servici. Cea mai mare forță a Securității și totodată cel mai mare succes al ei au constituit-o informatorii, privită din acest unghi Securitatea era un monstru cu nenumărați ochi și nenumărate membre care îi confereau ubicuitate. În
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
ceva mai multă violență. Amenințări în cascadă! Vorbe frumoase ca la ușa cortului! Metafore neghioabe ce nu-s în stare să acopere mizeria umană : du-te-vino ; lasă-mă-băga-mi-aș ! Circuit deschis : circ la gura satului ! Lume, lume, marfă gratuită, prostie proaspătă la tarabă! Torționari verbali ! Violența este forma cea mai abjectă de camuflare a lașității umane . Omul devine violent pentru că nu are curajul să înțeleagă, să tolereze și să-și iubească aproapele ! Cu toat calitățile și defectele inerente. Plictiseala ca răsfăț al violenței ! ...Și
TE LEPEZI DE CONŞTIINŢĂ !? de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363737_a_365066]
-
-l. Da, credeam în comunism că într-o posibilă armonizare a lumii .(criză mea mistica!), în dispariția războaielor, a banului, a statului, a antagonismelor sângeroase dintre rase, popoare, națiuni etc. Atrăgătoare utopie! Care n-avea nimic de a face cu torționarii culturali! Sau cu cei politici! Sau cu odioasa, criminală lupta pentru putere fie a lui Stalin sau a lui Dej (uciderea lui Pătrășcanu)! A.B.- Dacă ar fi sa propuneți pe cineva pentru Premiul Nobel pe cine ați propune? N.C.
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]
-
banditule, crezi că am timp s-ascultr balivernele tale!?, mi se adresă maiorul cu un ton abuziv și fără aparenta eleganță pe care o fluturase anterior, “dezbrăcându-se” astfel de poleiala afișată, de fapt arătându-și adevărata față de anchetator fără scrupule. “Torționarul” din el regăsise “dezinvoltura” lui Țurcanu de la Pitești, lucru pe care i-l atribuisem mult mai târziu și la care el trudise negreșit prin zilnică “delațiune”. Ce urma să se producă, dragă, ține de altceva, de fiara nestăpânită din om
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
sunt? Că nici ultimul parazit care crește în cutele societății nu sunt ... Pesemne că sunt cineva dificil de fixat.” Într-adevăr, cineva dificil de fixat. Sigur este că a fost cineva inconfundabil. Nu și-a vorbit niciodată de rău nici măcar torționarii pentru ca să nu jignească poporul român, că în interiorul lui s-au petrecut asemenea monstruozități. „ La închisoare, grija mea a fost să nu fac neamul românesc de râs.Și toți din generația mea a simțit această grijă, Dacă mă schingiuiau ca să mărturisesc
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea, ei aveau moralul foarte ridicat și, după cum mi-a spus un preot, ei credeau ca Sense, că ‹‹Răbdarea în suferință este mai mare decât
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
Autor: Ovidiu Creangă Publicat în: Ediția nr. 80 din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului Puteți să-mi dați la cap, puteți să mă înjurați de mama, dar eu spun sus și tare că nu toți securiștii au fost bestii, torționari. Eu am avut de-a face și cu bestii, însă și cu securiști cumsecade, cum ziceam noi mai pe golănește „băieți de comitet”. Puteți să mă linșați dar eu mărturisesc că unii securiști m-au scăpat de la anangie. Tovarășul colonel
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
unor angajați ci la rădăcinile aparatului, Securitatea fiind o instituție criminală și represivă ce lupta împotriva propriei populații. Intrat într-un astfel de aparat, fundamental rău se producea fragmentarea conștiinței și personalității omului, el putea fi tată bun acasă dar torționar neîntrecut la servici. Cea mai mare forță a Securității și totodată cel mai mare succes al ei au constituit-o informatorii, privită din acest unghi Securitatea era un monstru cu nenumărați ochi și nenumărate membre care îi confereau ubicuitate. În
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea, ei aveau moralul foarte ridicat și, după cum mi-a spus un preot, ei credeau ca Sense, că ‹‹Răbdarea în suferință este mai mare decât
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
poezie, este cel mai bun poet, a asimilat toată literature universală. Adeseori este confuz, dar are o scuză - noi suntem cu toții foarte confuzi. După multe contuzii. Nu a semnat scrisori, nu a fost în opoziție. Pythonii pot fi uneori și torționari și conducători de state, pot înghiți orice funcție. La prima catastrofă mondială, i-aș propune lui Dumnezeu să-l radă de pe fața pământului. Ca exponat ar fi o minune la Antipa sau în altă parte. Un ciocan ar da primul
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
unor angajați ci la rădăcinile aparatului, Securitatea fiind o instituție criminală și represivă ce lupta împotriva propriei populații. Intrat într-un astfel de aparat, fundamental rău se producea fragmentarea conștiinței și personalității omului, el putea fi tată bun acasă dar torționar neîntrecut la servici. Cea mai mare forță a Securității și totodată cel mai mare succes al ei au constituit-o informatorii, privită din acest unghi Securitatea era un monstru cu nenumărați ochi și nenumărate membre care îi confereau ubicuitate. În
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
891.500 morți în genocidul comunist comis între actualele granițe ale României 19. Despre mărturii în oglindă din lagărul comunist Cu sprijinul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania ziariști de la România Liberă și de la Libertatea au realizat interviuri cu torționarii pe de o parte, dar și cu foștii deținuți politici. Un fost deținut politic care a trăit pe pielea sa teroarea în Penitenciarul Giurgeni și fostul șef al acestei pușcării își povestesc, după 50 de ani, experiențele trăite în două
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
dar pușcăriașii închiși din rațiuni politice își meritau bătaia, pentru că ,,înecau orezul" și astfel subminau economia. De partea cealaltă este Florea Dumitru, mutilat și umilit în închisoare, bătrânul de peste 73 de ani spune acum că l-a iertat deja pe torționarul său, deși rănile făcute de bătăușii lui Ioanițescu și mizeria cruntă din celulă i-au ruinat pentru totdeauna sănătatea. Torționarul Ioanițescu spune că nu există probe pentru judecarea lui, iar mărturiile celor care au fost închiși nu au sens. Victima
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Florea Dumitru, mutilat și umilit în închisoare, bătrânul de peste 73 de ani spune acum că l-a iertat deja pe torționarul său, deși rănile făcute de bătăușii lui Ioanițescu și mizeria cruntă din celulă i-au ruinat pentru totdeauna sănătatea. Torționarul Ioanițescu spune că nu există probe pentru judecarea lui, iar mărturiile celor care au fost închiși nu au sens. Victima lui, Dumitru, nu crede că judecata ar mai avea acum vreun sens 20. Despre Colonia de muncă din localitatea Giurgeni
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
era Alexandru Ioanițescu. Maiorul a căpătat experiență la penitenciarele de la Cluj ca locțiitor de comandant, la Aiud (1956-1958), pe aceeași funcție și apoi a fost mutat la Giurgeni. Prin mâna lui au trecut mii de deținuți și chiar elita epocii. Torționarul și l-a amintit pe poetul Radu Gyr. La Giurgeni a devenit stăpân peste 1600 de deținuți politici. ,,Cum să nu le dau mâncare? Păi, dacă eu vă spun că arătau ca luptătorii! In societate nu se mânca carne, dar
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Dom'le, erau atât de prăpădiți, că o parte din ei au căzut pe drum. Apoi i-am scos la muncă și unii au devenit niște luptători, dom'le. Lucrau în soare. Aveau o forță în ei!"relata în fața ziariștilor torționarul. Rezultatele muncii desfășurate de ofițerul Ioanițescu la comanda penitenciarelor pe la care a trecut au rămas menționate în arhive. Referatele Serviciului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor scot la lumină portretul unui călău mulțumit de sine: conform documentelor, Ioanițescu îi
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
am străduit. Acum sunt bătrân și nu vreau decât să fiu lăsat în pace să-mi mănânc în liniște pensia". Încasează 2.500 de lei noi, adică de peste patru ori mai mult decât o pensie medie în România 22. Despre torționari de ieri care astăzi sunt cu pensii enorme Considerat de deținuții care l-au cunoscut drept o ,,bestie ordinară", Ioanițescu crede astăzi că în tinerețe și-a făcut doar treaba pentru care lua chenzina. Devotamentul său s-a văzut, spre
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
lucrat după un principiu propriu. I-am separat: țărani, muncitori, intelectuali și militari. Pentru că intelectualii, ăștia mai deștepți, îi cam exploatau pe ceilalți. M-am purtat în așa fel încât n-am ce să-mi reproșez“ relata mulțumit de el torționarul. La fel ca și el Gheorghe Crăciun, comandant de penitenciare, șeful Securității Brașov, considerat cel mai dur torționar, s-a dus în mormânt cu mulțumirea că și-a făcut doar datoria și că foștii deținuți politic și-au meritat soarta
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
îi cam exploatau pe ceilalți. M-am purtat în așa fel încât n-am ce să-mi reproșez“ relata mulțumit de el torționarul. La fel ca și el Gheorghe Crăciun, comandant de penitenciare, șeful Securității Brașov, considerat cel mai dur torționar, s-a dus în mormânt cu mulțumirea că și-a făcut doar datoria și că foștii deținuți politic și-au meritat soarta. Și acesta a trăit la Cluj cu o pensie de zeci de milioane de lei vechi, iar nimeni
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
unor angajați ci la rădăcinile aparatului, Securitatea fiind o instituție criminală și represivă ce lupta împotriva propriei populații. Intrat într-un astfel de aparat, fundamental rău se producea fragmentarea conștiinței și personalității omului, el putea fi tată bun acasă dar torționar neîntrecut la servici. Cea mai mare forță a Securității și totodată cel mai mare succes al ei au constituit-o informatorii, privită din acest unghi Securitatea era un monstru cu nenumărați ochi și nenumărate membre care îi confereau ubicuitate. În
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
Aprins", "Vâforata", sau lotul preoților de la Episcopia Aradului. Acești clerici au fost "demascați" că "ascultau posturile străine de radio", comentând negativ, că țineau "ședințe legionare" în care educau tinerii etc. simpla calitate de a fi credincios sau teolog însemna, pentru torționarii regimului comunist, a fi legionar, după cum i s-a imputat profesorului Teodor M. Popescu, în ancheta de la Securitate: "Ești legionar pentru că ești teolog și, fiind teolog, ești anticomunist, iar a fi anticomunist înseamnă a fi legionar". Pentru aceste "culpe" s-
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
de viu, Nicolae Cojocaru, un ofițer român ce cunoscuse rigorile Vorkutei siberiene, de data aceasta aflat în închisoarea Gherla, simte că reînvie și capătă puterea de a rezista alungând din cuget gândul ademenitor al sinuciderii la care îl invitau zilnic torționarii. „Doamne, Dumnezeul meu, de acum încolo sunt în stare să rezist până la marginile lumii.” (Nicolae Cojocaru, Filmul unei existențe, („în regie proprie”), Ed. Gh. Andreica, București, 2003, p.358.) Mașina comunistă, ridicând ura de clasă la rang de virtute, urmărea
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea, ei aveau moralul foarte ridicat și, după cum mi-a spus un preot, ei credeau ca Sense, că ‹‹Răbdarea în suferință este mai mare decât
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
unor angajați ci la rădăcinile aparatului, Securitatea fiind o instituție criminală și represivă ce lupta împotriva propriei populații. Intrat într-un astfel de aparat, fundamental rău se producea fragmentarea conștiinței și personalității omului, el putea fi tată bun acasă dar torționar neîntrecut la servici. Cea mai mare forță a Securității și totodată cel mai mare succes al ei au constituit-o informatorii, privită din acest unghi Securitatea era un monstru cu nenumărați ochi și nenumărate membre care îi confereau ubicuitate. În
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]