636 matches
-
fostului ei soț, recunoscut pentru sobrietatea lui vestimentară extremă, să pună bani împreună ca să-i cumpere Monicăi o haină de blană pe când copila avea doar 16 ani, o ducea în fiecare vară o lună la Mangalia, sub al cărei soare torid se întâlneau cu toată lumea bună a Bucureștiului, îi permitea să cultive o mică societate mondenă, cu ceaiuri dansante, excursii, nopți târ zii, iar mai apoi, când Monica a devenit majoră, fumau împreună țigara de seară, comentând noutățile și picanteriile fiecărei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de larg. Nu mai știu nimic de Rodica de aproape două luni și scriu la întâmplare, lăsându-mă în voia condeiului meu și a norocului nostru. Azi-dimineață am lucrat peste patru ore la școală, iar după-masă, dată fiind și căldura toridă, am ațipit cel mult jumătate de oră, când, la 3, am fost anunțată că a venit grădinarul. Unde e tata să mă certe pentru cheltuiala asta enormă, care ar fi putut astupa multe găuri din buget? Încuiată în camera mea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cei 17 ani ai mei. Întîi pregătirile (ancorarea tunurilor și stațiilor de radiolocație pe platforme, căratul muniției etc.), apoi călătoria, noaptea, înghesuiți în vagoane de marfă („bou-vagoane”), zdruncinați, iar după sosire marșul pînă la tabără, pe jos, sub un soare torid și orbitor. Locul era dezolant. Deasupra dunelor de nisip și praf, pe care crescuseră ierburi înalte și scaieți, vibra aerul încins al amiezii. Pe drum, ne-am intersectat cu cîteva camioane. În rest, pustiu, nici o mișcare. După repartizarea în barăci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
inflexiune al dispozitivului hermeneutic. În ce constă discuția dintre cei doi „amici” sau, mai precis, există vreun sens al enormităților pe care le debitează Nae ? Întâlnirea dintre cei doi are loc după miezul nopții într-un București supus unei călduri toride. Căldura mare generează la Caragiale un efect de reducere la absurd a reacțiilor și a discursului. Pe acest fond de exasperare termică, regimul nocturn lasă loc unei compen- sări, unei aerisiri, unei relaxări pe care agitația lui Nae o contrazice
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nici Main Street, pe care se fac plimbările de seară. Este un loc unde mașinile accelerează, unde se evacuează gaze de eșapament, este mult asfalt, plus că mai sunt și elementele care țin de vreme - ploaie, vânt, frig sau căldură toridă. În fiecare parcare din lume este mereu vreme proastă. Hai să ne alăturăm celor care se grăbesc să intre în magazin. Ce vezi în fața ta? Vitrine. Și ce este expus? Tot soiul de chestii. Sau sunt indicatoare? Sau diverse chestii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
pentru drum, cerul este ușor înnorat, și așa a fost în toate zilele de când am început pelerinajul. Se pare că cerul îmi oferă o vreme ideală. Acasă înainte de plecare îmi închipuiam că aici va fi mereu caniculă, vor fi temperaturi toride dar realitatea este cu totul alta. Dimineața și seara ai mereu nevoie de ceva mai grosuț pentru îmbrăcat. înaintez prin aceleași lanuri de grâu fără pic de buruiană iar camino pare un fel de bandă albă, pietroasă ce șerpuiește prin
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Curtea unui han (Jukeî în Boadilla del Camino Speranța se reaprinde în mine și cu pas grăbit ajung la hanul municipal. Aici găsesc loc și o bucurie imensă îmi umple inima. După 30 de km de mers sub un soare torid mă așteaptă un pat moale. Ies de la recepție prin spațiul îngust dintre perete și gard, și, din viteză, mă agăț de gard cu rucsacul și cad cu fața în jos, lovindu-mă pe frunte, nas și toată fața de caldarâm
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
pe spanioloaica ce vorbește fără întrerupere. Cam asta se petrece în curtea hanului municipal acum aproape de căderea nopții. A mai trecut o zi din drumul meu spre Santiago. Sunt hotarât ca în viitor să nu mai mărșăluiesc sub soarele torid. Este posibil ca astăzi să fi căzut și din această cauză, iar durerea din nas o simt din plin. Septul nazal cred ca a rămas întreg, - dar cartilajul de sub el se mișcă, s-a rupt. Imi zic că de acum
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
fie pe treptele de piatră înspre clădirea impozantă din vârful colinei (Montjuich). Am ajuns cu zece minute înainte de a se deschide muzeul, astfel încât am admirat panorama care mi se oferea - Barcelona veselă, scăldată de soarele dimineții care anunța o zi toridă. În Muzeu am făcut cunoștință cu arta romanică reprezentată impresionant prin frescele aplicate pe bolțile special construite în urmă cu câțiva ani când acesta a fost renovat. Aparent diluată dar încărcată de culoare și istorie, arta romanică a Cataluniei, este
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
unde noi nu am ajuns, dar asta nu ne-a împiedicat să visăm), cișmeaua la care se adunau turcoaicele să ia apă, toate au fost mai mult intuite, ele fiind abandonate sau transformate. Apoi, chiar ne-am rătăcit, sub soarele torid, ieșind din greșeală din oraș, pe lângă unul din munții-dealuri, formațiuni stâncoase albe, caracteristice zonei. După câteva minute de panică, am găsit o potecuță, o scurtătură, care ne-a scos chiar la bazarul din fața intrării în Grădina Palatului. Aici am ales
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
începutul calvarului României Mari, în fatidica vară a anului 1940! De nedescris, necuprinsa disperare a dezastrului nostru național! De la Huși, resturile regimentului nostru sunt dirijate către Focșani, în cazarma regimentului local. Cu oameni epuizați de efort și sub un soare torid, ne deplasăm încet-încet spre noua destinație. Ajunși la Ghidigeni, în preajma Priponeștilor mei, mă învoiesc de la noul comandant pentru câteva ore pentru a-mi vedea părinții și frații. Ajung la casa părintească și nu găsesc pe nimeni! Merg în vecini la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mi ajung ostașii pe care-i găsesc la Berheci, lângă Tecuci, așa cum îmi ceruse comandantul meu. Pe un anumit traseu ajungem la Focșani, la noua noastră garnizoană. Toată luna iulie ne mișcăm și ne instruim în jurul Focșanilor. Și ce căldură toridă mai era, încât unii ostași leșinau de dogoarea de cuptor încins a soarelui! Pe data de 1 august suntem desconcentrați. Merg la Priponești, la ai mei, îmi fac de lucru, dar nu am astâmpăr, nu îmi găsesc locul! Hotărăsc să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
liniștea din jur, se străduiesc încă și mai abitir s-o umple cu interjecții. Să fie un reziduum ancestral al singurătății pastorale? Al vremurilor când se dialoga de pe un deal pe altul? Sau al muncii de câmpie, sub un soare torid, când agricultorul cerea apă consoartei aflate la celălalt capăt al tarlalei? Dar și modernitatea a fost de îndată adoptată tot pe linia „aplicațiilor“ ei sonore. Radioul, amplificatoarele, telefonul mobil și-au adus rapid contribuția la multiplicarea trepidațiilor noastre auriculare. La
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
străvezii e înșfăcat de picioare, s-a zis cu el pe pământ, așa-mi spuneam. Dar senzația că, închisă în această ladă a satului, fusesem dată pradă ținutului devorator mă copleșea tot atât de tare și sub lumina prea crudă a zilelor toride din valea râului unde păzeam vacile. Ceas nu aveam, ceasul meu era bucata de cale ferată ce ducea spre oraș. Ziua, prin vale treceau patru trenuri; abia după trecerea celui de-al patrulea mă puteam întoarce acasă. Căci se făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pună la îndoială sinuciderea, insistând să fie făcută autopsia. L-a despuiat pe mortul gata îmbrăcat de gravitatea ce i-o dădea costumul cel bun, s-a erijat în mare specialist și i-a făcut mortului autopsia într-o zi toridă de vară, chiar lângă scara dudului, pe-o masă de tăiere, în mijlocul curții. De aceea a trebuit pus imediat capacul la sicriu când mortul tăiat bucăți a fost așezat pe năsălie în cea mai frumoasă odaie din casă. În închipuire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ciudat pe care i-l dăduseră așa-zisului hoț: Ion Săracu. Cimitirul era împrejmuit de ziduri de beton foarte înalte și era știut ca un loc unde Statul își îngropa victimele. Era pe la ora amiezii în plină vară, o căldură toridă. În cimitir înfloreau buruieni înalte până la genunchi, culorile lor îți înțepau cu stridență privirea. Pe cărările din iarbă, câini de pripas jigăriți cărau în bot bucăți de cadavre, urechi sau degete de la mâini și picioare. Am găsit un mormânt cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
comuniste: sub mărețul tricolor! Să trăiască-n fericire și să fie-nconjurate Cu iubire-ntotdeauna de întregul lor popor!“ („Sub mărețul tricolor“, Scînteia, 8 ianuarie 1989) ȚĂRNEA George „Elementar ca apa, ca focul și pământul Din miezul unei sfere de adevăr torid În tine-și află matca puterea și cuvântul Și omenirea noastră, solarul meu Partid.“ („Partidului“, România liberă, 20 decembrie 1973 „Cel de-o seamă cu lumina, De la sânul doinei dat să ne apere grădina. Vivat, crescat, floreat! Cel viteaz, cel
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nouă a poporului, ea ne învață, în sfârșit, să fim intransigenți față de rămășițele culturii și ideologiei burgheze amorale și putrede, împotriva marasmului și decadenței artei occidentale.“ („Literatura realismului socialist, prieten scump“, Glasul Roșu, 18 octombrie 1959) „Țara mea cu sufletul torid, Neclintită-n piatră, demnă pe pământ, Porțile vieții largi ți se deschid, Cu partidu-n frunte, mândră, eu te cânt!“ („Țara mea“, Informația Bucureștiului, 21 august 1975) VITANIDIS Gheorghe „În acest amplu proces de înălțare și înnobilare a omului suntem chemați
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu profesioniști și amatori, pe care la Operă nu aveam posibilitatea să le realizez. Amintirile degajă cuvinte de laudă pentru cei care l-au conceput, deoarece și-a dovedit în timp menirea. Aici am văzut, pentru prima dată, în zile toride de vară, importante spectacole de înalt nivel, care îmbogățeau cununa de lauri a culturii ieșene ce prindea contur, datorită acestui spațiu. În acest Teatru am văzut pentru prima dată Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizzetti, într-un important turneu al
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
-o cu mare bucurie și interes. Doream de multă vreme să realizăm împreună un interviu și vă mulțumesc că ați acceptat. Mi-ar plăcea să vă cunoască și publicul așa cum vă cunosc eu, cu siguranță, în această după-amiază de august, toridă și plină încă de amintiri despre vacanță, în fața acestei cești de cafea cu iz oriental ne veți dezvălui, sper, lucruri inedite din viata și scrisul Dumneavoastră. Când ați debutat, doamnă Cristina Rhea? Stimată doamnă Angela Baciu, vă rog să-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
facé din noi pîine și sare! - Pentru oamenii séraci din lumea-ntreagé! - Sé ménînce copiii și bétrînii! - Sé fie mulțumiți! - Sé fie veseli! - Sé zîmbeascé că o razé de soare printre nori! - Mai bine am fi mers În Cazahstan! - Sub soarele torid, sé mergem cu tractorul! - Sé ne lumineze calea cu lanterna! - Sé tragem brazde lațe În jurul lanului În flécéri! - Sé fim mai veseli decît albinele! - Ca niște hîrciogași! Sé apérem de peste tot, din géuri, holdele patriei sé le salvém! - Sé umplem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
casa, insistând să afle motivul stării de apatie. Luana se răstea, se plângea de dureri de burtă, voia să fie lăsată în pace și amenința că va pleca înapoi la Iași. Simțind atmosfera încărcată, ca într-o zi de vară toridă când vântul uită să mai adie, Sanda vedea plutind în jur furtuna. Când se dezlănțui, avu o forță devastatoare. Primele cuvinte ale fetei îi confirmară îndoiala. Mamei nu-i veni să creadă. Se uită, prostită, la fiică-sa, incapabilă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu care speram să-l dau gata pe misteriosul Sjork, pentru a-i smulge toate secretele despre afacerea lui cu românce. Pe la patru am plecat spre Hilton, unde urma să mă Întâlnesc cu olandezul și cu Nicoleta. Era o zi toridă În București și toată lumea vorbea numai despre meciul de fotbal românia-Anglia, care urma să aibă loc În acea seară. Holul hotelului m-a Întâmpinat cu o răcoare binevenită și o muzică plăcută, care mi-au dat pentru o clipă senzația
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
rădăcina lui xin. Min este rădăcina rinichilor, iar esența e rădăcina lui min. Xin simbolizează cerul și focul, În vreme ce min simbolizează pământul și apa. Deși par să se contrazică reciproc, În realitate sunt fețele aceleiași monede. Închipuiți-vă o vară toridă fără apă sau o iarnă cu ger crâncen fâră foc și veți aprecia interdependența lui xin și min. Starea ideală este echilibrul dintre foc și apă. Aceasta este cunoscută În sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății ca shui huo
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
3); și bine (2); ciocolată (2); comod (2); ecuator (2); emoție (2); galben (2); haină (2); iubire (2); lemne (2); mîncare (2); pătură (2); pîine (2); plapumă (2); primitor (2); rece (2); senzație (2); stare (2); sufoca (2); șemineu (2); torid (2); vreme (2); aer; agreabil; aiurea; ambiant; apă fiartă; aproape; apropiere; arde; armonie; atingere; atrăgător; baie; bikini; blînd; borș; bunăstare; foarte cald; cameră; caniculă; în casă; nu poți face nimic fără căldură; călduț; cămin; ciocolată albă; ciocolată caldă; cîine; comoditate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]