825 matches
-
când mori îți vezi toată viața în fața ochilor? Ca pe video... Cine a fost, mă, tâmpitul ăla? Vrginel nu-i răspunse. Urmărea, cu atenția cu care privești desfășurarea unei pantomime postmoderne, încercând să-i descoperi metaforele absconse, cum Biluță așează torsul lângă celelalte două mâini retezate. Se duce și ia găleata cu soluție albastră și cu bidineaua mare, păroasă, stropește cele trei ciozvârte cu gesturi largi, de mitropolit sfințind Podul de Flori de la Oancea, peste Prut, spre frații din Cahul. - Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Întrebă el zâmbind. Da, da, presupun că puteți spune asta. Dar niciodată n-a mers nimic rău. Nu cu Mike. Se pricepe foarte bine la meseria lui. Vocea ei era caldă. Laudă? Afecțiune? Sub ei, motorul se liniști până la un tors egal, apoi se auzi bufnetul greu când alunecară În docul cimitirului. Brunetti se ridică În picioare și urcă scara Îngustă spre punte, oprindu-se În vârf să țină deschisă o parte a ușii batante ca să-i permită doctorului să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fost prizonieră, să-i procure medicamente în caz de boală și să-i asigure înmormântarea după moarte. Datoriile soției rezidă, înainte de toate, în ocupațiile casei. Trebuia să macine, să gătească, să alăpteze fiii, să pregătească patul soțului, să lucreze lâna (torsul și țesutul). La aceste datorii se adaugă cea de a pregăti cupa soțului, a-i spăla chipul, mâinile și picioarele. Femeia trebuia să asculte de el asemenea propriului patron și această obediență era considerată ca o datorie religioasă. Chiar și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că în urma ei rămâne o trenă de lumină... Ar fi vrut să fugă după ea să-i sărute mâna... dar, picioarele ca de plumb îl țintuiau locului. O adrmira din tot sufletul... Pentru o clipă, bătrânul Iorgu se trezi din torsul caierului de amintiri frumoase, dar, numai pentru o clipă... pentru că alunecă în altele... Te-așteaptă un om... ...Era iama... într-o seară de februarie... Cheia se răsuci în ușă și în prag, apăru Vasilica încărcată cu pachete în brațe. ”- Ce
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
di Firenze antică (Florența, 1955), LXXI, fig. 16 (retip. 1978, LXXVII, fig 16). Ușa laterală deasupra căreia se găsea tabernaculul Ricci nu este vizibilă. În prim plan o vedem pe Maria, sfântă eponima a bisericii, așezată lângă o roată de tors și citindu-i Pruncului Iisus. Reproduceri ale acesteia și altor ilustrații din manuscrisul Rustici se găsesc de asemenea în G. Fanelli, Firenze architettura e città, 2 vol. (Florența, 1973), ÎI, 64-66, fig. 350-384. Manuscrisul datează din 1447 sau la scurt
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
metalurgie. Dintre tipare, unul era pentru turnat sfere din lut, două pentru metale (Dodești) și unul de turnat podoabe (Gura Idrici). Unele dintre exemplarele amintite dezvăluie posibilitatea producerii anumitor obiecte de podoabă (cercei), pe plan local. În cadrul activităților casnice, specificăm torsul și țesutul, îndeletniciri dovedite printr-o serie de obiecte, precum fusaiole, din vertebre de pește sau lut (Dodești, Drăgești, Valea Mare, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Oncești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Negrești, Simila-Zorleni) și greutăți din lut, piramidale, de la războiul de țesut (Drăgești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reguleze... Era o fațetă nouă, destinsă, șugubeață a Profesorului, se bucură toropită Maria C. Nicolici. Și, când își răsuci coada ochiului să-l cunoască transfigurat și de încercarea de a vorbi ca un om, descoperi, sudat de spatele ei, în locul torsului minunat spiritualizat al Maestrului, un hoit greoi și pătrățos, ca de gropar, în care, anevoie și după un timp, îl identifică pe taximetristul ce-o călcase pe nervi toată seara trecută. Numai că și acela (cînd îi vorbise, aseară) era
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ca un iglu în jurul pântecului, silabisi pe sărite: "Aseară vizita unui domn... însoțit, ca de-o maimuță, de ipochimenul său îngîmfat... hîța-pîrța... brațele lui de tractorist... ochii de linx ai Maestrului sesizîndu-mi temerile și egalizîndu-mi energiile... bietul meu trupușor sfârtecat... torsul lui de neam prost scuturîndu-mi... hîța-pîrța... orgasmele ca pe-un covor... cine să-mi fi prezis că Făt-frumosul așteptărilor mele avea să fie unul motorizat, analfabet, dar care, atunci când își așează o carabă pe tine, fiecare celulă a ta începe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
O, singurătate a singurătății, totul este singurătate! Pantofii mei sânt atât de singuri, șosetele mele atât de singure, cuvertura mea de mătase atât de singură, ceașca mea de cafea este singură, singurii mei pantaloni îmbracă pe jumătate un bărbat cu torsul gol și încordat, care, de un sfert de ceas, se chinuie să înțepenească o foaie de geam într-o fereastră. Azi-noapte m-am întors de la audiția de rock a acelei tipe timide și revoltate, într-atît de amețit și cătrănit și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-i pe furiș. Îi tremurau mâinile și-i venea să plângă de mila fii-si. - De ce nu-l iei, tată? a întrebat meșterul cu răbdare. Ea nu răspundea. - Mă, copila tatii, eu îți vreau ție răul? Spune! Se auzea numai torsul motanilor, alături. - Crezi că e vreun părinte care dorește să-și nenorocească fata? Ai auzit tu de asta? Zi! Lina nu răspundea. Pe obraji îi curgeau lacrimi. - Haide, nu plânge, fu cuminte! Domnu Stere o să fie ca un părinte, o să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gutuie, parcă-i în grădină la Mitropolie! 184 Era înalt de atingea candela. Avea jambiere și bocanci. Mirosea a bărbat și a vin. Ninsoarea i se topea pe cojocul scurt și călduros. Se auzea trosnetul lemnelor în godinul pântecos și torsul pisicilor adormite pe o sofa scundă. Așa a început dragostea lui cu Sinefta. Copila 1-a frecat ce 1-a frecat, îl aducea noaptea, îl ținea în odaia ei, la căldură, dar nu-i credea vorbele mincinoase, că vorbea Piele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ah! atei, nu temeți iadul ș-a lui Duhuri - liliecii? Anathema sit! - Vă scuipe oricare motan de treabă, Nu vedeți ce-nțelepciune e-n făptura voastră chiară? O motani fără de suflet! - La sgîriet el v-a dat ghiară Și la tors v-a dat mustețe - vreți să-l pipăiți cu laba? Ii! că în clondir se stinge căpețelul de lumină! Moșule, mergi de te culcă, nu vezi că s-a-ntunecat? Să visăm favori și aur, tu-n cotlon și eu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
veni iarna și nu mă mai puteam duce... Am început a cobi de dor și m-am îmbolnăvit. Stam închircit într-o blană pe cuptor și doream să mor... când deodată aud zurgălăi de sanie. Mama intră în casa de tors; era îmbracată într-o rochie moare neagră și pusese mănuși pe mînile ei foarte mici. - Unde mergi, mamă? întreb eu. Mă lași să mor singur... - Nu, dragu mamei, n-ai să mori, zise ea zâmbind. Mă duc în vecini la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
același timp din adâncurile cerului și din măruntaiele pământului, Aurica scoase un țipăt scurt. Apoi tremurul ei dădu în plânset, ca și cum ar fi vrut să tragă înapoi tot aerul pe care gâfâielile îl risipiseră... Plânsul i se înmuie într-un tors de pisică. Mai târziu, când și acesta încetă, Petrache înțelese că Aurica, așa încălecându-l, pe jumătate dezvelită, adormise cu capul culcat pe umărul lui. Îi ridică paltonul pe umeri și i-l strânse peste șale. Privi îndelung, prin parbrizul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
servicii reciproce, la a se întrajutora într-un scop comun, și că toți pot fi considerați, unul față de altul, ca fiind niște intermediari. Dacă, de exemplu, în cursul unei operațiuni, transportul devine atât de important pentru a ocupa o persoană, torsul o a doua persoană, țesutul o a treia persoană, de ce prima ar fi văzută ca fiind mai parazită decât celelalte două? Nu trebuie oare ca transportul să aibă loc? Cel care îl face, nu consacră în această activitate timp și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un tremur anxios, ca și cum s-ar simți neputincioase să realizeze indisolubila uniune dorită de suflete". "Porțile iadului" au necesitat aproape douăzeci de ani, s-au inspirat din "Infernul" dantesc, o parte dintre personaje devenind, ulterior, lucrări independente ("Fugit amor", "Danae", "Torsul Adelei", "Femeie ghemuită"). Corpul uman, în special cel feminin, a fost un templu pentru Rodin, care a învăluit femeia într-o privire plină de voluptate și admirație, a avut un cult pentru expresivitatea corporalității sale. Senzualitatea suprafețelor, în particular a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
veniră la noi în țară căutând sămânță. Această căutare a seminței făcu pe sericultorii noștri ca să se ocupe mai ales cu producerea seminței, care exclude pe aceea a gugoașelor de pe care se torcea matasa. Fabrica companiei sericole, nemaiavând gugoașe pentru tors, se închise, iar, încetînd boala din Franția și Italia, sămânța noastră nu mai fu cumpărată, încît, pe când în 1869 exportul productului gândacilor de mătase se suise la 3. 500. 000 lei noi, în 1873 el căzu la 22. 000 lei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dură, cât și moale (gresii), de forme și dimensiuni diferite, iar din punct de vedere tipologic împărțindu-se în neperforate, cele mai multe, și cu găuri pentru înmănușare, acestea păstrate fragmentar. Fusaiolele, trei la număr, toate de formă plată, fac dovada practicării torsului, implicit a țesutului. Deși material osteologic se găsește în cantitate mare, unelte din os prelucrat nu am găsit, în afara unui astragal cu evidente urme de folosire, un mic corn de ovicaprină, cu o latură aplatizată și cu semne de întrebuințare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
istoric al comunei Umbrărești, considerăm că ele au fost aceleași de pretutindeni de-a lungul timpului. Sigur că unele erau mai importante și se practicau mai intens, cum ar fi cazul confecționării uneltelor din lemn și metal, ustensilele trebuitoare pentru tors și țesut, producerea vaselor din lut, lemn și metal, asigurarea mijloacelor de transport la fața locului, diferite arme și instrumente pentru vânat și pescuit etc. Altele puteau fi de o mai restrânsă trebuință și se aflau în stăpânirea unui număr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici vorbă ca cineva să mai țeasă pânză sau prosoape din fire de bumbac ori de in, din care părinții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor organizate săptămânal și ocazional, dar, mai ales, prin cele anuale, vechile iarmaroace, umbrăreștenilor fiindu-le mai la îndemână cele de la Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rudimentară, naivă și modestă în încercarea ei de a-și păstra imaginea unei respectabilități în societate, ține la cinstea de soție, dar își aduce și amantul în intimitate. La fel de modestă este și Simona (IV, 7), cea care se îndeletnicește cu torsul 207, căreia iubitul îi moare subit în grădină, iar tânăra, pentru a se dezvinovăți, repetă gestul lui de a mesteca o frunză de salvie și trece astfel în lumea umbrelor. Impresionează prin candoare, nevinovăție, fragilitate. Emilia are o preferință pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era „chita”, egală cu 12 bucăți. Începutul cooperativizării agriculturii, în anul 1949, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
el de trei ori, nimeni nu se mai putea apropia. La fel, a existat obiceiul de a i se da miresei un fuior răsfirat, pe o strachină cu făină, pentru ca primul ei prunc să aibă un păr frumos. La terminarea torsului, femeile obișnuiau să lase în vârful furcii câteva fire de cânepă, cu credința că, în acest fel, bărbații lor vor fi păziți, la pădure, împotriva accidentelor. Efecte purificatoare, tămăduitoare, se căutau și prin aplicarea unor rituri, pe timpul țesutului, de exemplu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scăunaș - folosită în casă sau în curte; și furca fixată în tavan sau la grindă - utilizată, de obicei, la răsucirea tortului 1. În afara fusului obișnuit, s-a mai folosit și „druga”, un fus mai mare și mai gros, utilizat pentru torsul câlților și în răsucitul tortului sau a lânii. Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită la răsucirea sforii groase de Fig. 1 Cânepa se bătea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]