828 matches
-
rafinamentului și a civilizației. Prin urmare, epilarea corespunde fie unei îndepărtări de natură, fie unei înălțări interioare. Interpretarea depinde, în parte, de celelalte elemente ale visului. Este totuși posibil să se considere că depășirea condiției presupune abandonarea spiritului animalic. Piept, tors, sâni Sânii, în plan simbolic, au mai mult semnificația alăptării decât o conotație sexuală. Evocă pentru toți, inclusiv pentru cei care nu au fost alăptați, hrana materială, dar și hrana afectivă, mai ales tandrețea și afecțiunea materne. Biberonul are o
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dar și hrana afectivă, mai ales tandrețea și afecțiunea materne. Biberonul are o semnificație identică în mai mică măsură, dar nu este mama (ca sânii), ci substitutul matern. Sânul dezvăluie femeia ca mamă, mai mult decât ca soție ori iubită. Torsul masculin este legat de aceeași simbolistică. Este protector, reconfortant. Apărând în vis, pieptul bărbatului poate exprima nevoia de a fi protejat și hrănit afectiv sau spiritual. Plămân Pentru că sunt implicați în respirație, plămânii simbolizează schimburile dintre exterior și interior și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
bogate și pres ti gioa se familii an ga jea ză pre cep tori ita lieni, fran cezi sau austrieci. In struc ția fetei se con cen trea ză în jurul unor ac ti vi tăți tipic fe mi ni ne: tors, țe sut, bro dat, pre pa ra rea hra nei. Mama îi împăr tă șeș te fiicei tot ceea ce trebuie să știe despre naște re, sexualitate sau cum trebuie să se com por te cu un bărbat. Dato ri tă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a fost văzut. Fuga bărbatului implică și mobilitatea soției. Fără un domiciliu stabil și obligată tot timpul să cerceteze, Neacșa migrează din casă în casă și din stăpân în stăpân, câștigându-și existența cu lucrul mâinilor și cu furca de tors. Nesiguranța și solitudinea o aduc în pragul disperării și crede că numai un alt bărbat o poate salva din mizeria extremă în care zace de șapte ani. Întreg discursul femeii se centrează pe această necesitate umană, căsătoria, căci singură și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tuturor rușinea și gravitatea păcatului comis. Bărbații bigami sunt plimbați „pre ulițe cu pielea goală, șezînd călare pre măgari, și-i tot bat cu dooă furci ce torc muierile“. De același tratament beneficiază și femeile bigame, numai că furcile de tors sunt în locuite cu ișlice. În practică, mitropolitul își dă seama că nu poate pune în aplicarepedeap sa ca pi ta lă. Din momentul în care bigamul își recunoaște vina și imploră mila judecătorilor, căindu-se cu adevărat pentru greșeala
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zbuciumata lor istorie, a mutațiilor formale și de sens. Cînd se propun repere metodologice, riscăm adesea să ne complicăm în strategii prea aride ori alunecoase. Structuralismul lasă cale liberă unor reducționisme sufocante; dar și textologia modernă (nu știința magică a torsului și a țesutului - tot „scrieri” -, care ne vin de la Moire, de la Ariadna și de la Penelopa) ne face să ne trezim cînd într-o plasă de paianjen, cînd într-o sîrmă ghimpată. Mai promițătoare mi se par imaginarul heraldic și arhetipologia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de la diverse tipuri de încuietori, balamale, broaște franțuzești, felurite șuruburi metalice ori din lemn, unelte sau instrumentar agricol, trăsuri, mobilier, canapele, lăzi metalice ori geamantane, până la hamuri, șei, tocuri de arme, bile pentru biliard, tulumbe, galerii de scări, unelte de tors, draperii, ornamente ș.a., toate "după cele mai noi metoduri", asigurându-se atât confecționarea din nou, cât și reparația lor. Spre a evita ceea ce am numi azi "munca la negru" sau potențiale "acte de corupție" în cadrul acelor ateliere, Mihalic de Hodocin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1952, 6,8% din populație și 2,5% din venit în 1964 și 3,1% din populație și 2,8% din venitul național în 1981. Profesorul Hornell Hart oferă următoarele exemple care ilustrează aceeași tendință în domeniul industrial: Până în 1730 torsul, de exemplu, era executat manual: câte un fir pe rând era tors încet și laborios. În ultimii 200 de ani, mașinile au revoluționat într-atât procesul, încât un singur muncitor are grijă simultan de 125 de fuse cu o viteză
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
văzut-o stând, fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era „chita”, egală cu 12 bucăți. Începutul cooperativizării agriculturii, în anul 1949, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
el de trei ori, nimeni nu se mai putea apropia. La fel, a existat obiceiul de a i se da miresei un fuior răsfirat, pe o strachină cu făină, pentru ca primul ei prunc să aibă un păr frumos. La terminarea torsului, femeile obișnuiau să lase în vârful furcii câteva fire de cânepă, cu credința că, în acest fel, bărbații lor vor fi păziți, la pădure, împotriva accidentelor. Efecte purificatoare, tămăduitoare, se căutau și prin aplicarea unor rituri, pe timpul țesutului, de exemplu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scăunaș - folosită în casă sau în curte; și furca fixată în tavan sau la grindă - utilizată, de obicei, la răsucirea tortului 1. În afara fusului obișnuit, s-a mai folosit și „druga”, un fus mai mare și mai gros, utilizat pentru torsul câlților și în răsucitul tortului sau a lânii. Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită la răsucirea sforii groase de Fig. 1 Cânepa se bătea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cânepa se bătea cu maiul la gura proțapului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) cânepă, necesară confecționării plaselor și năvoadelor de pescuit. Odată cu descoperirea fusului, ea și-a restrâns simțitor sfera de întrebuințare, mai fiind utilizată doar la torsul și răsucirea părului de capră sau la răsucirea „aței din păr de cal” sau „din coadă de vită” (acestea fiind necesare la legarea obielelor sau ca nojițe la opinci). De asemenea, până de curând, ciobanii suceau cu tocălia lâna în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un cioban ținea lâna, iar altul o sucea și apoi o dădea pe tocălie. Această operațiune se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță (detaliu) Concluzionând, se poate afirma că prelucrarea cânepii, a inului și a lânii a constituit o îndeletnicire străveche a locuitorilor ce au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
casnice. În condițiile actuale, este necesar ca, în industria textilă ponderea firelor naturale să-și recapete importanța tradițională, economisindu-se astfel materii prime energointensive epuizabile, precum și pentru protecția sănătății organismului uman. Se resimte totuși nevoia de redresare a industriei casnice. Torsul și țesutul constituiau și pentru femeile din comuna Oncești o adevărată industrie casnică. Aproape fiecare dintre gospodine era înzestrată cu război de țesut, însoțit de o serie întreagă de ustensile: urzitorul 1, vârtelnița cu fofeze, fusul de letcă 2, depănătoarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și a o face flexibilă, sculele de tort se fierbeau în leșie de cenușă. Uneori acestea se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ai cu cine te înțelege...” (I. Creangă) • atribut: „Nu e, însă, mai puțin adevărat, că se găsesc și destule frânghii de legat pe oamenii de soiul meu...” (C. Hogaș) • circumstanțial (scop): „La zgâriet el v-a dat gheară / Și la tors v-a dat mustețe.” (M. Eminescu) Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" Supinul poate dezvolta construcții sintactice specifice verbului: ca regent al unui complement direct, de exemplu: „...Scoase vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și necunoscut.” (L. Blaga, 151), „Și e foarte rezistentă, ține și trei kilograme.” (M. Preda, Cel mai iubit, 172), „Acum câte fac la un loc: șase bucăți și cu nouă bucăți?” (I. Creangă, 113), „Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică”. (C. Noica, 10) Dintre elementele relaționale, doar locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă și adverbul parcă se constituie prin ele înseși în mărci distinctive ale funcției de circumstanțial modal: „Vorbiți atât de senin despre acest ort al popii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
piele ca o penitență, sau chiar biciuirea. Ritualurile de trecere, de pasaj par a fi la fel de complexe, ele cuprinzând inițierea, căsătoria și moartea. Inițierea este complexă, poate consta în circumcizie, purtarea unui șnur sacru 124, sau practicarea unei tăieturi pe tors de la umăr la mijloc în diferitele zone ale lumii. Zoroastrienii purtau și o cămașă albă din două piese legate împreună, o broboadă văl de bumbac care acoperea nasul și gura și beau apă cu zahăr amestecat cu un pumnal. Călugării
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acea clipă n-avusesem vedere și iată că deodată vedeam. Sub degetele ce se plimbau pe chipul meu îmi apăreau din neant buzele și obrajii, iar pe măsură ce această atingere cu infinit de infime atingeri se extindea, dobândeam un chip, un tors ce respira, chemat la existență prin acest act simetric de creație pentru că și eu, cel creat, cream la rândul meu și apărea o figură pe care n-o mai văzusem niciodată, străină și familiară; încercam s-o privesc în ochi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
senin (21); întuneric,întunecime (13+2) - lumină (54) Transformarea primelor două metale nobile în efluvii reverberante și sonore are loc în clipa revelației, iar versurile în care T. Vianu văzuse un pastel, conțin de fapt magia proteică a elementelor: „Când torsul s-aude l-al vrăjitor caier Argint e pe ape și aur în aer.” Aceeași obsesie eufonică metaliferă domină subconștientul bolnav al lui Eminescu, autor în anii întunecării al strofei perfecte ce urmează : „Atâta foc, atâta aur, Ș-atâtea lucruri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
comunicarea este mai eficientă, forța de vânzare recepționează imediat răspunsul. Pe lângă comunicarea verbală, forța de vânzare are avantajul că poate utiliza și comunicarea nonverbală cum ar fi: comunicarea prin limbajul trupului care cuprinde mișcări ale membrelor, ale capului, ochilor sau torsului; comunicarea spațială care constă în păstrarea, mărirea sau micșorarea distanței dintre cele două părți; comunicarea tactilă care constă din atingere. Promovarea vânzărilor este o activitate ce oferă valoare produsului prin acțiuni ce încurajează achiziționarea produsului prin acordarea de stimulente. Apelarea
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
sau Audrey Hepburn care nu se gândește decât la valoarea financiară a unor piese unice... E o bună introducere în logica monumentalizării. Vestigiile arheologice, resturile de statui, monedele, poeziile populare presupun o bogăție la vedere și în același timp ignorată. Torsul unei sculpturi romane pe care se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate de-a valma printre foi îngălbenite și ziare vechi, metaforele și imaginile insolite conservate în memoria câtorva țărani bătrâni
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
umbrela monumentalizării, resturile puteau fi apreciate în sine, nu în funcție de întregul din care făceau parte sau de reprezentarea pe care o alcătuiau. În loc să fie privite ca o componentă a operei, fragmentele au devenit o metonimie a ei. Anticarii voiau ca torsul unei statui să poată fi admirat pentru propriile lui calități, chiar dacă restul statuii nu avea să fie vreodată recuperat, chiar dacă nimeni nu putea să știe dacă piesa desena figura unui atlet într-o probă olimpică sau încordarea unui personaj într-
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]