2,344 matches
-
1933, apoi rolul nefast pe care Elfride Heidegger l-a exercitat asupra soțului, prezența ei intoxicîndu-l cu otrava național-socialismului, noua viață pe care Hannah Arendt o va înnoda în America și celebritatea pe care o va dobîndi grație lucrărilor despre totalitarism, procesul lui Eichmann și cartea pe care Hannah Arendt o va scrie cu acest prilej, ostracizarea lui Heidegger din considerente politice, întîlnirile ulterioare ale lui Martin cu Hannah și, în fine, revederea la bătrînețe, în triunghi clasic - el, ea și
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
vreodată. Nu ne rămâne accesibilă decât bucuria, care devine cu atât mai importantă cu cât poate defini o mentalitate și un mod de a fi ale unei întregi societăți. Ilustrativă e astfel deosebirea dintre bucuriile din Est, profund marcate de totalitarism - bucuriile "minimale", bucuriile "interzise", generatoare de corupție (spațiul nu-mi îngăduie să intru în detalii...) - și cele din Vest, aflate, la nivelul cotidianului, în ordinea firească a lucrurilor: "ș...ț esticul resimțea achiziția măslinelor ca pe o bucurie, în timp ce vesticul
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
soluția imorală", de unde și statornica ură pe care i-o va purta Voiculescu celui care l-a folosit ca pion pentru alcătuirea guvernului după alegeri. Raportul Tismăneanu, binecuvîntat în Parlament de Băsescu cu tot cu denunțarea lui Vadim Tudor ca om al totalitarismului, a mai adăugat un dușman personal pe lista președintelui. Dacă mai adăugăm relațiile proaste ale președintelui jucător cu PSD-ul și cele catastrofale cu premierul Tăriceanu, în acest moment Băsescu mai poate conta, cu certitudine, pe voturile PD-ului, pe
Băsescu,planul de rezervă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9930_a_11255]
-
2007 a publicat un apel prin care o serie de intelectuali cer autorităților statului român repunerea în drepturi a memoriei lui Vintilă Horia. "Ne adresăm președintelui României, prim-ministrului, ministrului Culturii, președintelui Uniunii Scriitorior, președintelui Academiei Române, Comisiei de Cercetare a Totalitarismului Comunist, precum și tuturor instituțiilor de presă, cu apelul de a ni se alătura pentru a determina instituțiile de stat competente să adopte și să aplice măsurile de repunere în drepturi, oficial, a lui Vintilă Horia. Sîntem încredințați că declarațiile și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
Constantin Țoiu Abia acum, după foarte multe decenii, poate chiar mai mult timp, în care intră și studenția, și cel de-al Doilea Război Mondial și ce a urmat după el, totalitarismul, expresia, pe ducă se pare, în orice caz, demodată,... șmecherie cu ghivent, ce-mi părea fără sens atunci, astăzi o înțeleg mai bine. Ca și cum mi s-ar fi luat un văl de pe ochi. Șmecherie automatizată, adică. Mecanizată. Capabilă să funcționeze
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
consum, și asta pentru că e artist și, în al doilea rînd, pentru că e un spirit liber. Felul cum critică societatea de consum e demn de reținut, mai ales prin logica pe care cineastul iralian își bazează verdictul. Pasolini gîndește astfel: totalitarismul epocii noastre e chiar societatea de consum. De ce? Pentru că, în măsura în care termenul de "totalitarism" desemnează un regim ale cărui norme sînt impuse tuturor împotriva voinței lor, atunci societatea de consum reprezintă totalitarismul perfect, și asta pentru că nimeni nu se mai poate
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
un spirit liber. Felul cum critică societatea de consum e demn de reținut, mai ales prin logica pe care cineastul iralian își bazează verdictul. Pasolini gîndește astfel: totalitarismul epocii noastre e chiar societatea de consum. De ce? Pentru că, în măsura în care termenul de "totalitarism" desemnează un regim ale cărui norme sînt impuse tuturor împotriva voinței lor, atunci societatea de consum reprezintă totalitarismul perfect, și asta pentru că nimeni nu se mai poate sustrage tiraniei sale. Nu există scăpare din fața hedonismului, cum nu există soluție în fața
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
care cineastul iralian își bazează verdictul. Pasolini gîndește astfel: totalitarismul epocii noastre e chiar societatea de consum. De ce? Pentru că, în măsura în care termenul de "totalitarism" desemnează un regim ale cărui norme sînt impuse tuturor împotriva voinței lor, atunci societatea de consum reprezintă totalitarismul perfect, și asta pentru că nimeni nu se mai poate sustrage tiraniei sale. Nu există scăpare din fața hedonismului, cum nu există soluție în fața noilor zei al căror cult îl întreținem fiecare din noi zi de zi: zeul "marfă", zeul consumului și
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
principală sursă este un alt mare imperiu, dar de data aceasta unul care nu mai este al zeilor, ci al oamenilor: imperiul mediatic. Sus empireu, jos imperiu. Și întrucît Pasolini e italian, și întrucît italienii trăiesc cu complexul fascismului interbelic, totalitarismul la care autorul nostru se referă mereu e fascismul. Mai mult chiar, Pasolini folosește termenul de "fascism" ca sinonim pentru totalitarism, ajungînd să spună un lucru prin care negreșit le-a dat contemporanilor un motiv în plus ca să-l considere
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
imperiul mediatic. Sus empireu, jos imperiu. Și întrucît Pasolini e italian, și întrucît italienii trăiesc cu complexul fascismului interbelic, totalitarismul la care autorul nostru se referă mereu e fascismul. Mai mult chiar, Pasolini folosește termenul de "fascism" ca sinonim pentru totalitarism, ajungînd să spună un lucru prin care negreșit le-a dat contemporanilor un motiv în plus ca să-l considere un apucat: societea de consum de astăzi e fascism pur. Și argumentează: dacă "fascism" înseamnă o tiranie samavolnică ce distruge libertatea
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
și continuată, cu pași egali, de debutul proaspăt al Alexandrei Tomiță. Lăudabile prin dimensiuni, pe deplin altruiste și - fără cel mai mic dubiu - bine țintite eforturi de cercetare. Extrem de utile criticilor - și mai mult încă istoricilor - volume ca Literatura în totalitarism (1949-1951). Întemeietori și capodopere nu pot fi numite, totuși, în sens propriu, critică literară. Și, într-un fel, e limpede din ce cauză: ceea ce s-a scris la noi începând din 1949 și ceea ce a fost oficializat în perioada amintită
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
unei viziuni personale recuperatoare sau umoral anulatoare. Simplă și onestă ca soluție, decizia Anei Selejan de a se plasa pe sine în umbră, nu are - în punctul de plecare - nimic condamnabil. Altceva e, de fapt, deranjant în demersul Literaturii în totalitarism. Periodizarea strictă, anuală, după model revuistic, pe care autoarea o fixează un pic cam rapid ca grilă de partiție a propriilor studii. Acestui prim volum, închis parantetic între 1949 și 1951, îi vor urma, secvențial, cele care circumscriu intervalele 1952-1953
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
zgură, nu pe deplin individual, nu articulat ca act de inteligență, dar impresionist. Făcut, e drept, după ureche și legitimat de raportarea la o etică singulară și intens politizată. E doar un exemplu marginal de observație pe care Literatura în totalitarism o prilejuiește și o determină, dar pe care nu o face. Luată, astfel, ca reper și ca mediator al contactului cu un corpus de texte inaccesibil și greoi - iar nu ca rezultat ultim - cartea Anei Selejan își dovedește eficacitatea. Nefiind
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
cît mai ales documentele vii pentru o istorie orală, iar regizorul și-a alcătuit filmul pe trei niveluri. Unul este cel al foștilor angajați ai postului și a celor care prin intermediul lor și-au făcut auzită "vocea" venită din marasmul totalitarismului comunist, o voce care nu se disipa în deșert. Postul ajunge la o audiență excepțională de 65% din populația de aproape 24 de milioane a țării, iar în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, lectura cărții Orizonturi roșii a generalului Pacepa
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
este și o militantă civică, în apărarea demnității victimelor comunismului. Are și un anumit prestigiu, rar la noi, de autor de cvasisamizdat. Semnătura interzisă (1959-1964, 1985, 1988-1989) o singularizează mai puțin, chiar și într-un context mai curând nerezistent față de totalitarism, ca cel al literaturii române.
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
exact în aceeași perioadă a primilor ani ai comunismului numărul celor care au emigrat în Israel a crescut considerabil. De unde concluzia logică a autorului că este greșit să se creadă că (toți) evreii au fost cei mai înfocați susținători ai totalitarismului de stânga. "Cei mai mulți plecau "la Palestina", cum se spunea atunci (sună ironic acum!), până la proclamarea statului Israel în 1948. Cei care repetă mereu, sub influența unui slogan antisemit, că evreii au adus regimul comunist și au venit la putere uită
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
sursă de ierarhie, de diferențiere. Cetățeanul-asistat a devenit "obiectul" unei economii a penuriei din ce în ce mai greu de justificat propagandistic. Relaxarea hegemonismului sovietic în perioada post-stalinistă nu a însemnat și democratizarea politică ori economică a structurilor statale din sistem, ci a naționalizat totalitarismul, bazat în tot Estul pe aplicarea nuanțată a aceleiași scheme. Uniformizarea în sărăcie a devenit mai puțin vizibilă, dar s-a menținut, lipsa de performanță economică dobândind acum o justificare propagandistică în plus: "amestecul străin", generator al unei xenofobii de
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
de cultura xenofobă și etnocentristă pe care comunismul a inoculat-o ani la rând cetățenilor ei. Nu are rost să repetăm că vinovată de această imagine este clasa politică în funcțiune, clasă ce s-a schimbat prea puțin după prăbușirea totalitarismului. Pe fondul celor două axe de diferențiere față de Occident, ale civilizației și culturii, România chiar se prezintă drept o comunitate neintegrabilă. Deși, în realitate, la nivelul omului de rând nu este așa. S-ar putea argumenta că lenea, hoția, corupția
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
membri ai S.P.P., S.R.I. și altor servicii secrete. l încă și mai interesantă e analiza intitulată Rusia azi, făcută de istoricul și sociologul Perry Anderson de la University of California. El relevă modul în care falsa democrație - "democrația administrată" - a înlocuit totalitarismul, după preluarea resurselor naturale de către o mafie din KGB. Democrația administrată înseamnă "una în care se țin alegeri, dar rezultatele sînt cunoscute dinainte; justiția audiază cazuri, dar se iau hotărîri care coincid cu interesele autorităților; prea este diversă dar, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
Europa secolului XX au existat două sisteme totalitare, acelea au fost nazismul și comunismul. Din păcate, dacă în această privință toți specialiști împărtășesc aceeași convingere, unanimitatea se risipește de îndată ce aceiași teoreticieni încearcă să le definească identitatea. Căci pe cele două totalitarisme nu le poți identifica decît comparîndu-le, numai că, dacă le compari, atunci vrînd-nevrînd ajungi ca, pe lîngă asemănări, să scoți la iveală și deosebirile, și tocmai diferențele acestea sunt cele care te duc cu gîndul la o ierarhie a lor
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
atunci vrînd-nevrînd ajungi ca, pe lîngă asemănări, să scoți la iveală și deosebirile, și tocmai diferențele acestea sunt cele care te duc cu gîndul la o ierarhie a lor. Iar în momentul în care se pune problema ierarhizării celor două totalitarisme, rațiunea își pierde uzul și înțelegerea se încețoșează. Din acest moment, toată lupta se va duce în jurul întrebării: există o echivalență a ororii săvîrșite sub cupola politică a celor două totalitarisme, așadar ambele au aceeași macabră semnificație pe scara lezării
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
momentul în care se pune problema ierarhizării celor două totalitarisme, rațiunea își pierde uzul și înțelegerea se încețoșează. Din acest moment, toată lupta se va duce în jurul întrebării: există o echivalență a ororii săvîrșite sub cupola politică a celor două totalitarisme, așadar ambele au aceeași macabră semnificație pe scara lezării demnității umane, sau unul dintre totalitarisme e mai important decît altul? Se poate stabili așadar o diferență valorică pe scara atrocității lor? Nu există decăt trei posibilități de răspuns: fie ambele
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
înțelegerea se încețoșează. Din acest moment, toată lupta se va duce în jurul întrebării: există o echivalență a ororii săvîrșite sub cupola politică a celor două totalitarisme, așadar ambele au aceeași macabră semnificație pe scara lezării demnității umane, sau unul dintre totalitarisme e mai important decît altul? Se poate stabili așadar o diferență valorică pe scara atrocității lor? Nu există decăt trei posibilități de răspuns: fie ambele sunt egal de odioase, fie nazismul e mai odios decît comunismul, fie comunismul e mai
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
Lucrurile sînt atît de limpezi încît despre ele nu mai vorbesc astăzi decît copiii și nebunii, iar unul dintre nebunii contemporani care nu se dă în lături să le spună pe nume este rebelul Besançon. Francezul propune ca cele două totalitarisme să fie privite ca două specii ale aceluiași gen tematic, dar un gen avînd două fețe: noțiunile de "ideologie" și de "genocid". În cazul ambelor noțiuni, Alain propune o definiție și apoi, folosindu-se de ea, pune în lumină asemănările
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
specii ale aceluiași gen tematic, dar un gen avînd două fețe: noțiunile de "ideologie" și de "genocid". În cazul ambelor noțiuni, Alain propune o definiție și apoi, folosindu-se de ea, pune în lumină asemănările și deosebirile dintre cele două totalitarisme. Dacă în cazul definiției pe care o dă ideologiei nu e nimic de obiectat, în schimb posibile critici se vor ivi în cazul definiței date genocidului: "măcelul premeditat în cadrul unei ideologii care își propune să nimicească o parte a umanității
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]