613 matches
-
77. Puterea este murdară. 78. Poți avea bani mulți, dar fericire mai puțină... 130 COASA Fâș, fâș, Tai târâș, Tai la glezne și culc lesne Tot ce urcă, Ia-l la furcă Ad-la hârcă, Fâș. fâș. CUIUL Surd și crud trăsnesc prin lemn Până când, scurt, oțelul Necruțătorului îndemn își răstignește țelul. VULTURII Sus, în aer fără baer, Vânturați pe-un val de vaer, Când ici când departe hăi, Ne văietăm peste văi. CLOPOTUL Sunt limba cerului, i-ating palatul, și-al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
s-a urcat sângele la cap și a văzut negru pe dinaintea ochilor. Un urlet de moarte i s-a rupt din gâtlej, iar în clipa cealaltă și-a înălțat și învârtit ciomagul la iuțeală cu amândouă mâinile și i-a trăsnit acestuia, cu măciulia ghintuită, vâjâind, una la mir de s-a zdruncinat din măruntaie întreaga pădure și vale până peste Dunăre în bălți. Oricare altă vietate, primind o asemenea izbitură, ar fi căzut lată jos și dusă ar fi fost
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
din lucruri, din ferestre, din păsări măiestre. Trupul încerca să urce dealul cu lemnul în spate. Gura mușca din coadă. Trei capete aveau sfeșnicele și toate retezate. aritmetica neformelor Mișcă buzele, dar nu se aude nimic praf iese și arhipelaguri trăsnite de crivăț. Obiectele se înnegresc de bolboroseală și încăperea se chircește în mine cât mai departe, ferestrele se sparg și intră viforul. Ne pustiește sufletul. Azi dimineață a căzut pasărea din cer pătrunsă de plumbi. M-ai mângâiat dusă pe
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
pustiește sufletul. Azi dimineață a căzut pasărea din cer pătrunsă de plumbi. M-ai mângâiat dusă pe gânduri. Suflete moarte strigau și se băteau de vitralii. Fum ieșea. Vaiet. Mișcă buzele, dar nu se aude nimic, praf iese și arhipelaguri trăsnite de crivăț. o fatî bîtrânî, timpul Poemul fulgeră, aerul electrizat, umed, poemul se descompune în elemente, atinge suflarea atomului cu gură de iască, îmi sărută buzele cu iz de căpșună fragedă, se gudură pe lângă mine, se face praf pe oglinzile
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
Și-am rămas cu capul blocat de diazepamul de aseară. Tamara Nikolaevna e la plajă, eu (ca hipertensiv nu prea am voie să mă prăjesc pe nisipuri) încerc marea cu degetul la cel mai propriu mod și aștept să fiu trăsnit de geniu. Cărțoiul lui Catteau m-a pus serios pe gînduri. În primul rînd, trebuie să recitesc rapid tot Dostoievski. Pe urmă, să caut pe undeva Carnetele (în franceză). Neapărat. Altfel rămîn neisprăvit pe viață. Toți avem nevoie de Svidrigailov
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
zguduie năvala simțurilor peste noua prezență; precum Adam, cel din Anatolida lui Ion Heliade Rădulescu, mânzul este asediat de văz, auz, miros, pipăit: ,, Dar presimțea lumina cum dă în el năvală,/ Și arborii pădurii din depărtare, hăt,/ Îi frământau auzul trăsnind pe verticală:// Răuri veneau în goană cu străluciri de stea/ Și vânturi cu miresme de ierburi necosite,/ Și dintre toate-acestea mai iute se-afirma/ Pământul - el vorbea cu mânzul prin copite.” Un an mai târziu, în Viața deocamdată (1965), Ioan
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
un metru și un metru și șaizeci de centimetri, regele fiind cel mai înalt exponat de pe câmpul de bătălie. Specialist în litere volumetrice, Călin este acum mândru de creația sa: „Am furat meseria asta“. El are o mulțime de idei trăsnite în domeniul promovării, pe care speră ca la momentul potrivit să le pună în practică. Despre tabla uriașă de șah, viceprimarul Adrian Orza și-a arătat încântarea și ne-a spus: „Susțin la maximum ideea. Păstrez platoul din Piața Unirii
Agenda2005-34-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284109_a_285438]
-
În oase, În sânge, În creier, peste tot. „Taci, că Îți pierzi pâinea!”- devenise o formă de a fi. Și asta nu ar fi fost nimic. Ceva m-a făcut să fierb. Îmi venea să urlu, Însă am muțit parcă trăsnit de același sentiment. Frica! Mi-am concentrat Însă auzul. În sfârșit, am Înțeles bine că dictatorul fugise, că fusese prins, că poporul era liber, și am vrut să strig: „am scăpat, oameni buni, am scăpat!” Nu am Îndrăznit. În brațe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
doar concept, Precum o năluca rătăcesc prin noapte inert, Și simt cum viața mi se scurge încet,încet. Te caut prin întuneric orbecăind. Nu te găsesc,sunt extenuat,caut patul să mă întind, Văd pe fereastră fulgere albe și albastre trăsnind... Nu pot să dorm, mă voi odihni murind. Stau întins în pat,singur și rece, Timpul mă chinuie, eu îmbătrânesc,el trece... Valuri de fum de tămâie, vor să mă înece, Clopotele bisericii răsună metalic vestind funebre cântece.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93418]
-
muta privata din loc în loc dar, după ce curțile se îngustară, au apărut meseriași care goleau haznalele prea pline. Slujba lor era slujbă de noapte. Își începeau munca după stinsul luminii și din pricina asta nici o fereastră nu se deschidea pe întuneric. Trăsniți de duhoare, întârziaților nu le rămânea decât să se depărteze cât puteau de iute. Ca să-l caute pe Voicea, târgovețul care avea de golit o hazna mergea dis-de-dimineață la obor. Mai târziu nu se putea vorbi cu căcănarul căci Voicea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ulterior moștenită de frații vitregi ai Irinei, semn că se pricepea). În fine, cum viața și-a spart rutinele blânde în mii de cioburi colorate și tăioase, bula de cristal a revenit doar la câteva luni distanță, în timpul vacanțelor noastre trăsnite dintre trimestre sau de vară. Cum se vede, în prima experiență de până la doi ani, între copilul meu dintâi și scrisul care-avea să-mi fie meserie n-a fost, părelnic, nicio legătură. Și nici nu cred c-a suferit vreuna
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
vreme de patru ani, honvezii cu pene de cocoș la pălărie producând un adevărat război etnic. Tot ceea ce era românesc în această parte a Ardealului, va fi stigmatizat, pus la stâlpul infamiei. Ne aducem aminte de crimele abominabile de la Ip, Trăsnea și Moisei, de ceea ce s-a întâmplat cu episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, dar și cu toți cei care gândeau și vorbeau românește. Ungurii din zona ocupată n-au fost cu nimic mai prejos de generalul rus Kutuzov, care spunea că
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93377]
-
care ieșea dintre ogoare și intra pe un făgaș destul de adânc în drumul pe care mergeam. Apoi tot pe acolo se găsea și o fântână...Nu se vedea nimic din toate acestea însă. „Dacă nimeresc tocmai în fântână” - mi-a trăsnit așa din senin. Mergeam condus de gândul că „Am să trec eu și peste asta, numai să fiu atent pe unde calc!” Cu acestea în minte, urmam drumul nevăzut pas cu pas. Mă bazam doar pe faptul că încă mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și nici național-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. Într-o întrunire, se spune, Mussolini s-a uitat la ceas și a zis: Îi dau ultimatum lui Dumnezeu ca în câteva minute să mă trăsnească dacă există! Și apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele și a demonstrat că Dumnezeu nu există. LIBERALISM Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru că asigură elita conducătoare, triumful personalității, triumful elitei conducătoare, nu-i așa, și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
era trasă de patru cai albi, cai Înaripați care-l purtau ca vântul pe urmele dracilor, ca să-i pedepsească. Căci ei, dracii Îl fac pe om neom și Îl Îndeamnă la beții, la omoruri și alte nelegiuiri. Sânt Ilie Îi trăsnește pe Încornorați, Îi fulgeră cu biciul lui de foc. Dracii se tem de biciul lui Sânt-Ilie și fug și nu știu unde să se mai ascundă. Uneori se ascund chiar și pe pământ, pe sub arbori, pe sub streașinile caselor, dar Sânt-Ilie șiacolo Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fulgeră cu biciul lui de foc. Dracii se tem de biciul lui Sânt-Ilie și fug și nu știu unde să se mai ascundă. Uneori se ascund chiar și pe pământ, pe sub arbori, pe sub streașinile caselor, dar Sânt-Ilie șiacolo Îi găsește și-i trăsnește ca să-i omoare. Sânt-Ilie luptă cu ei cu tunete, trăsnete, leagă și dezleagă ploile, trimite grindină pe pământ, doar-doar i-o Învăța minte pe draci ca să nu mai Îndrăznească să se apropie de sufletele oamenilor și să-i Îndemne la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe cineva tot așteptai. — Ce se presupune c-am făcut? Eu mă aflam În ușa celeilalte odăi, neliniștit de ce se petrecea. Saldaña mă privi scurt, apoi se Întoarse spre căpitan. Fusese și el prieten cu tata, În Flandra. — Să mă trăsnească Sfântul dacă știu, Îi spuse căpitanului. Ordinele mele sunt să te umflu sau să te omor dacă opui rezistență. — De ce sunt acuzat? Locotenentul de alguazili dădu din umeri, evaziv. — Nu ești acuzat. Cineva vrea să-ți vorbească. — Cine a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-i fi fost, și n-ar fi fost mai bun. Nora zicea c-ar fi fost profesor pe undeva prin centrul orașului înainte de a-l duce pe front. Poate de asta și stătea toată ziua cu nasu-n ziare și-i trăsnise să pună firma aceea, care se vedea de la barieră, din piață, unde se-ncrucișau și se-nnădeau toate străzile care urcau și coborau din mahala sau ocoleau orașul prin marginea mahalalelor: "LA FORMAREA IDEILOR" Firma mare, de tablă portocalie, atârna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
zbătându-se să scape. Vă arunc în stradă pe toți. Idioților! strigă Invalidul, bătând cu pumnu-n tejghea. Ce-i asta? Ia te uită! Cerboaica e gata să-mpungă! Prinde-o, mă! I se păru că întreaga încăpere zvâcnește o dată cu palma trăsnită pe obrazul acela fierbinte, întunecat și aspru ca o perie. Se uită la toți fără să-i vadă, cu chipul neclintit, cu ochii limpezi, albă de furie și indignare. Brusc, parcă s-ar fi dezlănțuit în ea un vârtej care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nopții răsună ca un hohot de plâns. Pregătiți-vă să săriți! Vă deschid ușa! Izbi ștanga-n acoperișul vagonului, apoi se târî pe coate și genunchi cu senzația ascuțită, care-l înnebunea, că arcadele podului vin peste el, să-i trăsnească fruntea. Se prăvăli moale, amețit. Sub pleoape-i săreau așchii de metal ca de la un polizor. Din vagon meșterul strigă ceva, dar nu putea înțelege. Vocile se îngrămădeau și se-nmulțeau, silindu-se în fierbințeala momentului să se cațere unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
emanațiilor de pe micul ecran. Există o saturație. Încet, încet, oamenii vin la teatru, cumpără cărți nu ca să-și populeze o bibliotecă, ci, pur și simplu, ca să le citească. Am intrat și eu să-mi cumpăr cîteva cărți și m-a trăsnit contrastul. În afara librăriei, vacarm, viermuială, minciună, dezastru. Înăuntru, liniște, gesturi clare, precise, ca și dorințele din spațiul vital și normal. O insulă. Mi-am amintit de Eugenio Barba care vorbea despre teatru în fel și chip, dar și ca „despre
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]
-
la alții și nu voia să se angajeze în lucrări antipatice. Ioanide era un arhitect cu reputație, pe care mulți l-ar fi solicitat. Clienții burghezi înțelegeau, din păcate, arhitectura ca o dexteritate de a ridica pe sol ceea ce le trăsnea prin cap lor. Unul văzuse o casă în stil gotic francez și voia astfel de ferestre, altul dorea un aspect de fortăreață hibridă hispano-gotică, cum văzuse prin unele cartiere. Apăruse niște arhitecți specializați într-un șablon, construind castele cu bifore
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cumna-tu-meu una ieri tot de la el. La fel. . G. Călinescu . - Nu voia s-o lase din cincisprezece! . - Așa e Cîrlănescu, te freacă o zi întreagă dacă nu știiprețul. Dacă-l știi și te ții tare, după ce obosește, ți-o dă. . - Trăsni-l-ar Dumnezeu de bandit! M-a ars cu patru lei. . - De păcălit nu te-a păcălit, marfa e bună și-n altă parten-o luai mai ieftin. Da' el ți-o dădea și cu șase dacă te tocmeai pe șase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Editură și Presă „Șansa” Srl, București, 1996 46. Tinbergen, J. (coord.) - Restructurarea ordinii internaționale (Raport către Clubul de la Roma), Editura Politică, București, 1978. 47. Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. 48. Trăsnea, O.; Kallos, N. - Mică enciclopedie de politologie, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1977 49. Bucur-Ionescu, Maria; Dogaru, V.; Manoliu, Lia; Popper, D.; Todea, S.; Vrabie, A. - România la Jocurile Olimpice, Editura Stport-Turism, București, 1986 50. Tudoran, M. - 1993, an al contrastelor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pot da În vileag taina Sfintei Spovedanii. Tu alegi...ori te cununi cu femeia asta ori plecați În altă parte. Ea trebuie să treacă la religia noastră, nu tu. Preotul plecase fără alte sfaturi cum procedase altă dată. Feodor rămăsese trăsnit În curtea bisericii. Se Închinase și se rugase astfel: Iartă-l, Doamne, că nu știe În ce iad mă aruncă acest slujitor al Tău. Luminează-mă să fac ceea ce se cuvine, eu nu vreau să supăr pe nimeni. Ce au
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]