1,201 matches
-
întinse. Istoricul Gustave Glotz (1862 - 1935) remarcă, încă din anul 1925, în volumul "La civilisation égéenne": "Cu mult înainte de a fi consacrată era lui Dyonysos, vită de vie a format bucuria popoarelor preistorice". Chiar tradițiile mitologice ale Greciei antice atribuie tracilor și pelasgilor introducerea vitei de vie în Hellada. "Războinicii greci s-au dus în Tracia să găsească vinul", se spune într-un vers din Iliada lui Homer. Mai tarziu, poetul latin Ovidiu descrie modul în care geto-dacii practicau viticultura și
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
Dio Chrysostom spunea: "geții sunt mai înțelepți decât aproape toți barbarii și mai, asemenea romanilor. Teoria cea mai plauzibilă asupra etimologiei numelui de „daci” este aceea prin care „daci” este pus în legătură cu cuvântul "dáos" din frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor), care se traduce cu „lup”. După mărturiile anticilor dacii înșiși își spuneau "dáoi". Acest lucru poate explica forma de lup a stindardului geto-dacic. O altă variantă a etimologiei numelui de „daci” este acea prin care această denumire provine din limba
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Burebista, nu poate fi pusă la îndoială, dar aceasta nu înseamnă o celtizare a culturii geto-dacice. Aceasta se dovedește a fi o cultură originală care, a preluat, pe lângă influențe celtice și multe bunuri din civilizația grecească, fie direct, fie prin intermediul tracilor meridionali, la care se adaugă cele romane și celelalte. Cultura tracilor meridionali reprezintă într-o mare măsură o copiere a civilizației grecești, fără un aport propriu prea substanțial, la care, cu greu se poate sesiza și contribuția elementului autohton. În
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
o celtizare a culturii geto-dacice. Aceasta se dovedește a fi o cultură originală care, a preluat, pe lângă influențe celtice și multe bunuri din civilizația grecească, fie direct, fie prin intermediul tracilor meridionali, la care se adaugă cele romane și celelalte. Cultura tracilor meridionali reprezintă într-o mare măsură o copiere a civilizației grecești, fără un aport propriu prea substanțial, la care, cu greu se poate sesiza și contribuția elementului autohton. În cazul unor bunuri create sub influențe grecești, de multe ori este
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Tehnica zidurilor dacice (de factură grecească) era evident superioară modalității în care celții își construiau, în aceeași vreme, cetățile. Toate aceste denotă un serios pas înainte, un avans al civilizației daco-getice, favorizat de prezența efectivă și activă a meșterilor greci. Tracii, al căror nivel de civilizație și cultură n-a fost egalat în antichitate pe întregul teritoriu european (în afara lumii grecești, etrusce și romane) decât de civilizația celților, pe care în unele privințe chiar au depășit-o, erau un popor a
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
teritoriu european (în afara lumii grecești, etrusce și romane) decât de civilizația celților, pe care în unele privințe chiar au depășit-o, erau un popor a cărui forță și cultură s-a bucurat de multă considerație în antichitate. Denumirea generală de "traci" a fost dată triburilor de limbă tracică dintre Marea Egee și Dunăre; triburile din nordul Dunării, vorbind aceeași limbă tracică, purtau nume de daci sau de geți, sau nume tribale specifice (carpi, costoboci, etc.). Vasile Pârvan, bazându-se pe diverse descoperiri
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de geți, sau nume tribale specifice (carpi, costoboci, etc.). Vasile Pârvan, bazându-se pe diverse descoperiri arheologice, emite teoria conform căreia: "... tot masivul Carpatic, până spre Morava, Vistula, Nistrul nordic și teritoriul la est de acest fluviu, era locuit de tracii nordici, cunoscuți mai târziu sub numele de daci și geți." Muzica, religia, medicina populară empirică, artele meșteșugărești dezvoltate de traci erau unanim apreciate de greci și de romani, iar aportul traco-frigian la cultura elenică a fost considerabil: divinități ca Dionysos
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
căreia: "... tot masivul Carpatic, până spre Morava, Vistula, Nistrul nordic și teritoriul la est de acest fluviu, era locuit de tracii nordici, cunoscuți mai târziu sub numele de daci și geți." Muzica, religia, medicina populară empirică, artele meșteșugărești dezvoltate de traci erau unanim apreciate de greci și de romani, iar aportul traco-frigian la cultura elenică a fost considerabil: divinități ca Dionysos, Sabazios, Semele, Seirenes, Silenus, etc.; medicină populară: zeul-"medic" Aesculapios, plante medicinale geto-dace, câteva cuvinte importante în limba greacă ("ambon
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
zeul-"medic" Aesculapios, plante medicinale geto-dace, câteva cuvinte importante în limba greacă ("ambon", "basileus", etc.) și o serie de mari figuri ale civilizației elenice: Tucidide, artiștii Brygos, Doidalses, antroponime trace, gramatici ca Dionysios Thrax, câțiva filologi, etc. Teritoriul ocupat de traci se întindea de la Marea Egee până în regiunea Boemiei, și din zona Serbiei actuale până la gurile Bugului. Dar, în contrast cu tracii dintre Haemus și Marea Egee, care n-au reușit să-și întemeieze o civilizație proprie și o politică a lor, ci serveau numai
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de mari figuri ale civilizației elenice: Tucidide, artiștii Brygos, Doidalses, antroponime trace, gramatici ca Dionysios Thrax, câțiva filologi, etc. Teritoriul ocupat de traci se întindea de la Marea Egee până în regiunea Boemiei, și din zona Serbiei actuale până la gurile Bugului. Dar, în contrast cu tracii dintre Haemus și Marea Egee, care n-au reușit să-și întemeieze o civilizație proprie și o politică a lor, ci serveau numai ca unelte oarbe, mercenari sălbatici, geții, stăpânitorii marelui drum de civilizație al Dunării, de la început își urmăreau o
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
spirituală superioară și foarte caracteristică, pe care literatura antică a însemnat-o cu mirare și admirație, făcând din geți aproape un popor fabulos, prin vitejia, înțelepciunea și spiritul lui de dreptate. Dacii și geții, ramură a marelui popor indo-european al tracilor, erau unul și același popor (fapt recunoscut de autorii antici) și vorbind aceeași limbă. Dintre cele peste 100 de formațiuni tribale și gentilice ale tracilor, triburile dacilor și geților erau cele mai mari și cele mai puternice. Ocupau teritoriul cuprins
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
înțelepciunea și spiritul lui de dreptate. Dacii și geții, ramură a marelui popor indo-european al tracilor, erau unul și același popor (fapt recunoscut de autorii antici) și vorbind aceeași limbă. Dintre cele peste 100 de formațiuni tribale și gentilice ale tracilor, triburile dacilor și geților erau cele mai mari și cele mai puternice. Ocupau teritoriul cuprins între Munții Balcani (Haemus) și Munții Slovaciei, și de la litoralul apusean al Mării Negre până dincolo de bazinul Tisei, adică până la Bazinul Panonic. Triburile denumite "dacice" locuiau
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
daci" este și cea care îl presupune ca derivând din "daca" ("cuțit, pumnal", arma caracteristică populațiilor geto-dace). Dar ipoteza cea mai plauzibilă pare a fi cea care leagă acest nume de "dáos", cuvânt care în frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor) înseamnă "lup". După mărturia lui Strabon, dacii înșiși își spuneau "Dáoi". Pare destul de probabil că numele lor etnic derivă, în ultimă instanță, de la epitetul ritual al unei confrerii războinice. Triburi războinice cu numele de "lupi" se întâlnesc în multe alte
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
epoca romană, Strabon, afirmă despre daci că ""au aceeași limbă ca și geții"" care ""sunt mai bine cunoscuți de eleni, deoarece se mută des de pe o parte pe alta a Istrului și totodată mulțumită faptului că s-au amestecat cu tracii și cu misii."" Din afirmația lui Strabon se deduce o relație lingvistică între daci și geți, dar totodată o relație între limba vorbită de daci și cea vorbită de traci. Geograful grec însă nu își argumentează afirmația, opinia sa nefiind
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Istrului și totodată mulțumită faptului că s-au amestecat cu tracii și cu misii."" Din afirmația lui Strabon se deduce o relație lingvistică între daci și geți, dar totodată o relație între limba vorbită de daci și cea vorbită de traci. Geograful grec însă nu își argumentează afirmația, opinia sa nefiind confirmată direct de alți autori. Indirect, prin faptul că romanii i-au numit daci pe geți, așa cum susține printre alții și Pliniu cel Bătrân, se poate considera și o anumită
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
scrie că "se spune că dintre vechii traci nimeni nu cunoștea scrierea". Dar tot el adaugă " Aceste informații le spune Androtion, dacă el poate fi pentru cineva un martor vrednic de încredere cu privire la cunoașterea scrisului și lipsa de învățătură a tracilor". Aristotel, contemporan cu Androtion, se întreabă în "Probleme", XIX, 28 - "De ce se numesc legi unele cântece? Oare pentru că înainte de cunoașterea literelor se cântau, ca să nu se uite, precum era obiceiul la agatârși?". Această populație este localizată de Herodot la izvoarele
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
termen de origine indo-europeană. Pe această bază, Ioan I. Russu consideră că Zalmoxis era o zeitate a pământului. Herodot (Istorii, V, 4), Valerius Maximus ("Facta et dicta memorabila", II, 6, 12) și Pomponius Mela ("Descrierea pământului", II, 16) relatează că tracii erau întristați la nașterea unui copil, tristețe manifestată prin plânsul rudelor apropiate, pentru că nu vedeau în viața pământească decât suferințe și greutăți. Herodot în "Istorii", V. 8, spune despre traci, în general, că "expun mortul timp de trei zile după ce
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
12) și Pomponius Mela ("Descrierea pământului", II, 16) relatează că tracii erau întristați la nașterea unui copil, tristețe manifestată prin plânsul rudelor apropiate, pentru că nu vedeau în viața pământească decât suferințe și greutăți. Herodot în "Istorii", V. 8, spune despre traci, în general, că "expun mortul timp de trei zile după ce mai întâi l-au jelit; apoi jertfesc tot felul de victime și-i celebrează un ospăț. Apoi, după ce l-au ars, îl îngroapă sau îl îngroapă nears". Tot Herodot spune
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
a dat numele de pileați." Practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri, ducând la un sincretism al formelor de expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI,1,5, scrie despre dansurile războinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulau înfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui Ovidius apare
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI,1,5, scrie despre dansurile războinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulau înfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui Ovidius apare versul "Păstorul cânta din fluierele lui lipite cu smoală" (V,25.). Herodot mai amintește toba folosită de geți, iar Athenaios menționează fluierele și o liră specific
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
și retragerea romană din Dacia. Rolul pe care l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că folclorul românesc, arta plastică, muzica, dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
prezintă o scenă de vânătoare în care un porc este atacat de către un vânător călare și un bărbat gol care mânuiește un topor dublu. Toporul dublu este interpretat ca reprezentând puterea regală, omul gol îl reprezintă pe Zalmoxis, zeul solar trac corespunzător lui Zeus. Un graffito (inscripție) din cameră inscripționat cu numele trac "Kozemases" indică fie pe patronul nobil al mormântului, fie pe artistul său. Mormântul tracic din Alexandrovo este datat la începutul secolului al IV-lea î.Hr.. Picturile murale prezintă
Mormântul tracic de la Aleksandrovo () [Corola-website/Science/324955_a_326284]
-
trac "Kozemases" indică fie pe patronul nobil al mormântului, fie pe artistul său. Mormântul tracic din Alexandrovo este datat la începutul secolului al IV-lea î.Hr.. Picturile murale prezintă modificări ale aspectului, datorită influenței grecești. Mormântul ar putea fi al tracilor tribali.
Mormântul tracic de la Aleksandrovo () [Corola-website/Science/324955_a_326284]
-
timpul mandatului de edil, Gordian a ieșit pentru o perioadă din viața publică. În acest timp, el a scris un lung poem, intitulat "Antoninias", în cinstea împăratului Caracalla. Alexandru Sever l-a făcut pe Gordian promagistrat în Africa. Dar Maximin Tracul a preluat puterea. Din cauza inpopularității lui Maximin, Gordian I s-a revoltat în Africa pe 22 martie, autointitulându-se împărat și asociindu-l pe fiul său, Gordian al II-lea, la domnie. După cucerirea Cartaginei, Senatul, Roma și majoritatea provinciilor l-
Gordian I () [Corola-website/Science/312154_a_313483]
-
în Africa pe 22 martie, autointitulându-se împărat și asociindu-l pe fiul său, Gordian al II-lea, la domnie. După cucerirea Cartaginei, Senatul, Roma și majoritatea provinciilor l-au recunoscut pe Gordian ca împărat. Guvernatorul Numidiei, Capelianus, loial lui Maximin Tracul, a atacat Cartagina și l-a ucis pe Gordian al II-lea în bătălie. Când a auzit vestea, Gordian I s-a spânzurat, pe 12 august 238. Senatul i-a pus pe tron pe Pupienus și pe Balbinus, după care
Gordian I () [Corola-website/Science/312154_a_313483]