385 matches
-
în memoriul ce am avut onoare de a supune de curând Congresului. I Noi credem că, după dreptate, nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie să fie dezlipită de România. Reînapoierea unei părți din Basarabia către principatul Moldovei, prin Tractatul de la 1856, a fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812 Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812 Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn mărturisită de toate tractatele ce se încheiaseră mai nainte între Imperiul Rus și Otoman. Mai cu seamă Tractatul de la Cuciuc-Cainardji recunoscuse domnilor Moldovei și Țării Românești calitatea de suverani și stabilise că Basarabia face parte din Moldova. Așadară, ea era o țară românească, cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812 Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn mărturisită de toate tractatele ce se încheiaseră mai nainte între Imperiul Rus și Otoman. Mai cu seamă Tractatul de la Cuciuc-Cainardji recunoscuse domnilor Moldovei și Țării Românești calitatea de suverani și stabilise că Basarabia face parte din Moldova. Așadară, ea era o țară românească, cu instituțiuni și legi românești, foarte lămurit păstrate de Majestatea-Sa împăratul Alexandru I. Acest
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de România. Tot ce-mi permit este de a adăuga că despuierea noastră de o porțiune din patrimoniul nostru nu ar fi numai o durere adâncă pentru națiunea română, ci ea ar dărâma în sânul ei orice încredere în tăria tractatelor și în sânta pază, atât a principiilor de dreptate absolută cât și a drepturilor scrise. Turburarea ce ar încerca din aceasta credințele ei în viitor ar paraliza pacinica ei dezvoltare și avântul ei spre propășire. De aceea-mi și iau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cestiuni propunerea următoare, căreia Excelența Sa-i dă citire: „1. Pentru a învesti cu o nouă garanție libera navigațiune a Dunării, recunoscută ca un interes european, principiile proclamate prin actul final al Congresului din Viena, de la 1815, și aplicate Dunării prin Tractatele de la 1856 și 1871, se confirmă și sunt menținute în deplina și întreaga lor vigoare, sub garanția tutulor puterilor. 2. Fortificațiunile ridicate d-a lungul fluviului, de la Porțile-de-Fier până la gurile Dunării, vor fi dărmate și nu se vor mai putea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Comitele Andrássy insistă așupra utilității practice de a pune în principiu unitatea reglementelor de navigațiune. Art. III. Este și dânsul rezervat pentru acordul ulterior între plenipotențiari. „Art. IV. Substituțiunea Austro-Ungariei la puterile țărmurene în privința dispo zițiunilor ale Art. VI a Tractatului de la Londra din 13 martie 1871 în privința lucrărilor la Porțile-de-Fier și la cataracte.“ (Adoptat.) Președinele constată acordul asupra Art. I și IV, precum și asupra aliniatului al 3-lea al Articolului II; primul aliniat al acestui din urmă articol și Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu rezulte pentru România din trecerea trupelor rusești pe teritoriul ei, guvernul Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor se obligă a manține și a face să se respecte drepturile politice ale Statului român, astfel cum ele rezultă din legile interioare și din tractatele existente, precum și de a manține și de a apăra integritatea actuală a României“. înscrierea cuvintelor „integritatea actuală“ a fost prezentată de către miniștrii români ca o condițiune sine qua non a subscrierii convențiunii. Primindu-se această clauză de către plenipotențiarul rus, România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și mai primejduită decât în trecut, căci pacea încheiată d-a dreptul între Rusia și Turcia ar mai fi avut și efectul de a smulge România de sub garanția colectivă a Puterilor, garanție ce era singura ei apărare. Astăzi însă, când Tractatul de la San Stefano a devenit obiectul deliberațiunilor Europei, România, prin organul subscrișilor, își ia libertatea de a supune plenipotenția rilor marilor Puteri punctele următoare, a căror primire, corespunzând nevoilor și legiti melor dorințe ale țării noastre, ar fi totodată consințirea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a supune plenipotenția rilor marilor Puteri punctele următoare, a căror primire, corespunzând nevoilor și legiti melor dorințe ale țării noastre, ar fi totodată consințirea drepturilor ei și garantarea intereselor europene astfel cum aceste drepturi și interese au fost recunoscute prin Tractatul de la Paris: 1. Nici o parte a teritoriului actual al României să nu fie dezlipită de dânsa. 2. Pământurile românești să nu fie supuse la un drept de trecere în folosul armatelor ruse. 3. Principatul, în virtutea titlurilor sale seculare, să reintre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
parte din Dunăre și depărtând-o de mare, s-ar primejdui un viitor în care nu numai dânsa are interese, tocmai de aceea ea stăruiește așa de mult a păstra integritatea actuală a teritoriului ei și cutează a spera că Tractatul de la Berlin, care va înlocui pe cel de la Paris, va statori în folosul ei garanția aceluiași drept public al cărui principiu i-a fost asigurat prin actul european de la 1856. Plenipotențiarii României: (Subscris) I.C. Brătianu Președinte al Consiliului miniștrilor (Subscris
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ograda științelor umane, ca un telectual de soi aparte, capace, la o adică, să scrie și lung: teză doctorală, articol de specialitate, prefețe și alte notule, străbătute totuși de "horror unitatis". Și azi mai cred că "small is beautifull", cu toate că tractatele au încetat să mă dezguste. Unele, mititele & cochete, aș concocta. Numai: acelea îți sug viața ca niște lipitori diabolice. Mici și patafizice: nu degeaba îl voi fi frecventat, o vreme, pe Jarry, invalahizându-i, notulizându-i și prefațându-i chiar un roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se procede la alegerea de domn, Costache Hurmuzache, raportorul comisiunei însărcinată cu redactarea unui proiect de mulțămire cătră puterile garante, cetește proiectul care are următoarea cuprindere: "1. Adunarea electivă a Moldovei rostește a sa adâncă recunoștință puterilor ce au subscris Tractatul de Paris pentru recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române, înscrise în capitulațiunele lor cu Imperiul Otoman. 2. Adunarea electivă, înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, declara că: Unirea Principatelor într-un singur stat și sub un principe străin din familiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cari să se fi așezat În țara noastră [= România] de mult, ocupându-se statornic și onest de o meserie oarecare” și care, cu toate că nu sunt patrioți, ar putea primi cetățenia română, „pentru satisfacerea principiului umanitar Înscris În art. 44 al Tractatului [de la Berlin]”. Pe de altă parte, ar fi marea masă de „jidani propriu-ziși” - „cari cutreieră câmpiile Poloniei, pe ale Ungariei și pe ale României - citează Eminescu din publicistul francez -, rasă Într-adevăr puțin interesantă și care merită cu mult mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vostru Mathias și cu Cazimir al Poloniei. Așteptăm ajutoare și din Apus. Împreună, vom face mare război împotriva acelor "turci cumpliți". Și, vom scăpa cu toții de sila și sabia acelor păgâni. Rugați-vă pentru izbânda Creștinătății!" Noroc c-am pecetluit tractatele celea de ajutor, adaugă Duma. În sfârșit, am bătut palma cu Mateiaș. A pecetluit prietenia noastră dăruindu-mi Cetatea Ciceului: "S-o stăpânesc cu sănătate". Aiasta, oare, nu-i semn că vechea ură s-a stins și făgăduială de luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măria ta nu respecți "Omagiul închinării personale"... "Să fie clar! amenință el. Să fie clar: până nu pune un genunchi în pământ, ca să presteze personal "Omagiul", cum cere "Codul cavaleriei", până nu se leapădă de cârdășia cu înfumuratul de Mateiaș, tractatul n-are nici o putere!" E culmea Iagelonul aista cu dihonia lui! răbufnește Ștefan scos din sărite. "Satul arde și baba se piaptănă"! Turcii bat la porțile Europei, și lui Cazimir îi arde de "omagii, cârdășii, închinări"!... E orb?! El nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mă tem să nu ne lase cu ochii în soare, singuri-singurei, cugetă Stanciu. E ceva sigur pe lumea aiasta? cugetă Ștefan chinuit de gândurile sale. Trag nădejdea... Mă gândesc în fel și chip... Dar vor veni! De frică! Nu de dragul tractatelor și nici a sacrelor jurăminte. De frică! Și ei dârdâie de spaima otomanilor, ca și noi. Prea bine știu: de cade Moldova, Doamne ferește -, urmează la rând Polonia, Ungaria, "Creștinătatea" toată. Și-atunci, vor fi singuri... "De ce ți-i frică nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
umplută iar. M-au aflat la ananghie, m-au strâns cu ușa: "Vrei ajutor?! Închină-te!" M-am închinat! Veniți, fraților, la pomană! hohotește el. Vând ieftin blazonul de atlet al lui Hristos! Vând osanalele! Tămâia pontificală! Gogoșii sanctificați! Agheasma! Tractatele măsluite! Care mai pohtește?! întreabă vesel, dar deodată se strânge înfiorat. Dacă mă părăsesc?...rostește cu glas înăbușit, abia șoptit. Dacă mă lasă singur?... Vitejilor, vouă vă e teamă?! și se uită la Duma, la Șendrea, la Mihail. Nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
independenței României, Dumitru Brătianu se pronunța împotriva cooperării cu armata țaristă peste Dunăre („în Turcia“), susținând - și în această privință avea dreptate - că, de regulă, o mare putere nu-și respectă tratatele încheiate cu un stat mai mic („Cât de tractatul de alianță ce am fi încheiat sau ar fi să încheiem cu puternica noastră vecină se poate zice că el este o mare onoare pentru noi; să nu uităm însă că tractatele, de au o valoare reală între două staturi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încheiate cu un stat mai mic („Cât de tractatul de alianță ce am fi încheiat sau ar fi să încheiem cu puternica noastră vecină se poate zice că el este o mare onoare pentru noi; să nu uităm însă că tractatele, de au o valoare reală între două staturi de o putere egală, când sunt încheiate între o putere foarte mare și o putere foarte mică, ele devin adesea o cursă pentru cei slabi care se încred orbește întrînsele“ - O datorie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ne liniștește, chiar frica cea mare, foarte mare - frică care sunt sigur că o are și d. Dimitrie Sturdza - că ni se va relua și acea părticică din Basarabia luată întreagă la 1812 și care ni s-a redat prin Tractatul de la Paris... În adevăr, marele reformator al Rusiei, imperatorul Alessandru are o țară atât de mare, el are încă atâtea binefaceri de făcut în întinderea Rusiei, încât n-are nevoie să ne ia și acea bucățică de pământ din o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rămâne cea mai mică îndoială că suntem părăsiți de toți și că n-avem decât a face ce ne va lumina Dumnezeu“ - p. 2996); Mihail Kogălniceanu („Frica cea mare a noastră era ca Rusia să nu voiască a reveni asupra Tractatului de la Paris și ca împăratul Alexandru să nu cugete a reintegra hotarele imperiului său. Ei bine, prin aceste convențiuni împăratul Alexandru a fost mare ca totdauna. El prin act formal subscris de el ne garantează hotarele noastre“ - p. 3001); I.C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Decretul-Lege Nr. 2085 din 22.05.1919 referitor la încetățenirea evreilor care locuiesc în Vechiul Regat. 526 Monitorul Oficial, partea I, nr. 136 din 21.09.1920. Decretul Regal Nr. 3702 din 30.08.1920. Lege pentru ratificarea și executarea Tractatului de Pace, Protocolul și Declarațiunea la dânsul anexate, încheiat de Puterile Aliate și Asociate, la Trianon, la 4 Iunie 1920. 527 Monitorul Oficial, partea I, nr. 140 din 26.09.1920. Decretul Regal Nr. 3699 din 30.08.1920. Lege
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Declarațiunea la dânsul anexate, încheiat de Puterile Aliate și Asociate, la Trianon, la 4 Iunie 1920. 527 Monitorul Oficial, partea I, nr. 140 din 26.09.1920. Decretul Regal Nr. 3699 din 30.08.1920. Lege pentru ratificarea și executarea Tractatului de Pace, împreună cu Anexele lui, încheiat de Puterile Aliate și Asociate cu Austria în Saint-Germain, la 10 Septemvrie 1919, precum și Tractatul asupra minorității semnat la Paris la 9 Decemvrie 1919. 528 Monitorul Oficial, partea I, nr. 45 din 25.02
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 140 din 26.09.1920. Decretul Regal Nr. 3699 din 30.08.1920. Lege pentru ratificarea și executarea Tractatului de Pace, împreună cu Anexele lui, încheiat de Puterile Aliate și Asociate cu Austria în Saint-Germain, la 10 Septemvrie 1919, precum și Tractatul asupra minorității semnat la Paris la 9 Decemvrie 1919. 528 Monitorul Oficial, partea I, nr. 45 din 25.02.1924. Legea Nr. 28 din 24.02.1924 privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române. 529 Monitorul Oficial, partea I, nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]