385 matches
-
numeroase, totuși nu desperăm de rezultatul final. Ne aducem aminte de îndoielele ce născuse, acum câțiva ani, executarea Tractatului de Berlin. Părea la întîia vedere că acest tractat va fi nerealizabil, dar puțin câte puțin dificultățile au fost aplanate și Tractatul de la Berlin a putut fi executat, în dispozițiunile sale principale, în mai puțin timp decum cutezam a spera. Tot astfel va fi și cu Tractatul de la Londra, care, nu e decât o anexă a Tractatului de la Berlin. ["PRINȚUL DIM. GHICA
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că acest tractat va fi nerealizabil, dar puțin câte puțin dificultățile au fost aplanate și Tractatul de la Berlin a putut fi executat, în dispozițiunile sale principale, în mai puțin timp decum cutezam a spera. Tot astfel va fi și cu Tractatul de la Londra, care, nu e decât o anexă a Tractatului de la Berlin. ["PRINȚUL DIM. GHICA... "] 2264 Prințul Dim. Ghica, un interes mare național în joc, o impresie tristă, nu amară, principiuri, nu program. Care este programul? O repetițiune din ceea ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dificultățile au fost aplanate și Tractatul de la Berlin a putut fi executat, în dispozițiunile sale principale, în mai puțin timp decum cutezam a spera. Tot astfel va fi și cu Tractatul de la Londra, care, nu e decât o anexă a Tractatului de la Berlin. ["PRINȚUL DIM. GHICA... "] 2264 Prințul Dim. Ghica, un interes mare național în joc, o impresie tristă, nu amară, principiuri, nu program. Care este programul? O repetițiune din ceea ce a zis la Iași. A dezvoltat un program? Nu este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Andrei II. Vatatzes rândui o anume solie cătră Asan cu propunerea ca să-și căsătorească copiii și să încheie preste aceasta o alianță politică ofensivă și defensivă. Ioan Asan primi solia cu multă părere de bine, convine asupra stipulațiunilor speciale ale tractatului și întărește învoiala convenită cu jurământ solemn, pe care-l depune el de-o parte, solii în numele lui Vatatzes de alta. Pentru îndeplinirea acestei îndoite legături amândoi stăpânitorii hotărăsc ca să se întîlnească. Vatatzes purcede pentru acest a scop din Niccea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Atât în naturele demonice cât și în cele de-un umor fantastic reprezintatorul poate mai lesne să ne ridice la Coeziunea dintre activitatea filozofică și artistică și distincțiunea lor întru creare am dezvoltat-o pre larg în partea întîia a tractatelor mele asupra filozofiei artei: Raportul dintre filozofia [și] critica artei la opera de artă în parte (... ). Comp. cu deosebire p. 48 - 58. {EminescuOpXIV 272} o așa priveliște a lor în care măsurariul vieții reale să ne fie luat cu desăvârșire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se masca atât în cele nobile cât și-n cele vulgare, însă totdeuna conform artei și frumos, această înțelepciune era prea eminentă pentru de-a nu deveni fructiferă". Câtă conștiință asupra profundităților artei sale nu se vede în fiecare din tractatele lui teoretice, în calendarele sale de teatru, mai ales când e să dezvolte relațiunile psicologice din oarecari scene până-n detaliul cel mai ne-nsemnat. Cât de pedantic, în parte, a analizat reprezentările lui Iffland Bottiger în scrierea sa: Dezvoltarea jocului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simțirea, cu atențiunea, cu intuițiunea și cu închipuința, fără ca unul din aceste momente să se prezinte în realitate izolat de celelalte; cu toate că știința indică {EminescuOpXIV 281} {EminescuOpXIV 282} locul ce are de-a-l ocupa memoria în sistema spiritului uman după tractatul asupra numitelor momente, pentru că ea le supozează în virtutea conceptului, tocmai așa e împregiurarea cu artea noastră și în fond cu orce materie spiritual-concretă. De căpetenie lucru e acela de-a avea o conștiință asupra acestei deosebiri. Daca în partea noastra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
operei de arte. Totalitatea artistică, în care fiece reprezintator în parte se simte și se coordonează ca membru al unui întreg, e așadar ținta cea mai naltă a toată reprezintațiunea dramatică și formează naturala piatră de-ncheiere {EminescuOpXIV 285} a tractatului nostru. Această deducțiune justifică pozițiunea necesarie ce-o coprind toate momentele în partea specială, și li se va impune în adevăr viu tuturor acelora cari-s familiarizați cu legea mișcărei filozofice. Imană în natura lucrului cumcă celui laic [î]i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
De-aceea tonul fundamental acompaniază pe individ în decursul întregei aceste mișcări a sufletului său. Cum pătrunde prin afectele cele mai vehemente espresiunea consistentă a feței, tot astfel trebuie să străsune și tonul fundamental prin toate fazele reprezentării caracterului. În tractatul nostru despre tempo, în partea întîia, am arătat deja că acesta trebuie să se modifice după natura individualității. Această lege e și mai valabilă în privința tonului. Înainte-ne nu se prezintă un om universal, ci un individ cu totului concret
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
interes general omenesc, este prin asta nemijlocit transpus într-o cu totului altă sferă a inteligenței, prin posesiunea căreia el poate merita numirea de cult. Cu acestea noi am intrat în mijlocul acelei considerațiuni care atinge al treilea punct principal al tractatului nostru, adică raportul culturei cu frumuseța. Cugetarea fundamentală asupra acestui raport e, simplu, aceasta: deja, întru cât obiectele frumuseței, productele artei, constituiesc o parte din obiectele inteligenței, cunoașterea lor este o parte a culturei; în noțiunea ei însă zace totodată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a perioadei prezentate în serialul memorialistic al lui Bacalbașa: textul integral al Constituției române din 1866, cu precizarea, în subsol, a modificărilor adoptate în 1879 și 1884; toate paragrafele referitoare la țara noastră din sinteza proceselor-verbale ale Congresului din Berlin (Tractatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, București, 1878), precum și câteva documente din volumul Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol I al României, București, 1878; extrase mai ample din publicația oficială referitoare la proclamarea regatului român în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul maiestății sale Imperatorului tutulor Rusielor se obligă a manține și a face a se respecta drepturile politice ale statului român, astfel cum rezultă din legile interioare și tractatele existente, precum și a manține și a apăra integritatea actuală a României»; Considerând că România și-a îndeplinit cu fidelitate obligațiunile care decurg din acea convențiune și este deplin convinsă de sentimentele de înaltă dreptate ale maiestăței-sale Imperatorului Rusiei; Considerând marele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de astă dată purtând numele de „propunerea Barrère“. De Barrère, delegatul Franței, a reluat propunerea austriacă care instituia o Comisiune mixtă, din care trebuia să facă parte și Austria. Dar Austria nu erea stat riveran de la Porțile-de-Fier la gurile Dunării. Tractatul din Paris de la 1856 instituise, pentru reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această comisiune, ai cărei membri ereau numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
din Paris de la 1856 instituise, pentru reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această comisiune, ai cărei membri ereau numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această comisiune, ai cărei membri ereau numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în memoriul ce am avut onoare de a supune de curând Congresului. I Noi credem că, după dreptate, nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie să fie dezlipită de România. Reînapoierea unei părți din Basarabia către principatul Moldovei, prin Tractatul de la 1856, a fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812 Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812 Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn mărturisită de toate tractatele ce se încheiaseră mai nainte între Imperiul Rus și Otoman. Mai cu seamă Tractatul de la Cuciuc-Cainardji recunoscuse domnilor Moldovei și Țării Românești calitatea de suverani și stabilise că Basarabia face parte din Moldova. Așadară, ea era o țară românească, cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812 Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn mărturisită de toate tractatele ce se încheiaseră mai nainte între Imperiul Rus și Otoman. Mai cu seamă Tractatul de la Cuciuc-Cainardji recunoscuse domnilor Moldovei și Țării Românești calitatea de suverani și stabilise că Basarabia face parte din Moldova. Așadară, ea era o țară românească, cu instituțiuni și legi românești, foarte lămurit păstrate de Majestatea-Sa împăratul Alexandru I. Acest
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de România. Tot ce-mi permit este de a adăuga că despuierea noastră de o porțiune din patrimoniul nostru nu ar fi numai o durere adâncă pentru națiunea română, ci ea ar dărâma în sânul ei orice încredere în tăria tractatelor și în sânta pază, atât a principiilor de dreptate absolută cât și a drepturilor scrise. Turburarea ce ar încerca din aceasta credințele ei în viitor ar paraliza pacinica ei dezvoltare și avântul ei spre propășire. De aceea-mi și iau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cestiuni propunerea următoare, căreia Excelența Sa-i dă citire: „1. Pentru a învesti cu o nouă garanție libera navigațiune a Dunării, recunoscută ca un interes european, principiile proclamate prin actul final al Congresului din Viena, de la 1815, și aplicate Dunării prin Tractatele de la 1856 și 1871, se confirmă și sunt menținute în deplina și întreaga lor vigoare, sub garanția tutulor puterilor. 2. Fortificațiunile ridicate d-a lungul fluviului, de la Porțile-de-Fier până la gurile Dunării, vor fi dărmate și nu se vor mai putea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Comitele Andrássy insistă așupra utilității practice de a pune în principiu unitatea reglementelor de navigațiune. Art. III. Este și dânsul rezervat pentru acordul ulterior între plenipotențiari. „Art. IV. Substituțiunea Austro-Ungariei la puterile țărmurene în privința dispo zițiunilor ale Art. VI a Tractatului de la Londra din 13 martie 1871 în privința lucrărilor la Porțile-de-Fier și la cataracte.“ (Adoptat.) Președinele constată acordul asupra Art. I și IV, precum și asupra aliniatului al 3-lea al Articolului II; primul aliniat al acestui din urmă articol și Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu rezulte pentru România din trecerea trupelor rusești pe teritoriul ei, guvernul Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor se obligă a manține și a face să se respecte drepturile politice ale Statului român, astfel cum ele rezultă din legile interioare și din tractatele existente, precum și de a manține și de a apăra integritatea actuală a României“. înscrierea cuvintelor „integritatea actuală“ a fost prezentată de către miniștrii români ca o condițiune sine qua non a subscrierii convențiunii. Primindu-se această clauză de către plenipotențiarul rus, România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și mai primejduită decât în trecut, căci pacea încheiată d-a dreptul între Rusia și Turcia ar mai fi avut și efectul de a smulge România de sub garanția colectivă a Puterilor, garanție ce era singura ei apărare. Astăzi însă, când Tractatul de la San Stefano a devenit obiectul deliberațiunilor Europei, România, prin organul subscrișilor, își ia libertatea de a supune plenipotenția rilor marilor Puteri punctele următoare, a căror primire, corespunzând nevoilor și legiti melor dorințe ale țării noastre, ar fi totodată consințirea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a supune plenipotenția rilor marilor Puteri punctele următoare, a căror primire, corespunzând nevoilor și legiti melor dorințe ale țării noastre, ar fi totodată consințirea drepturilor ei și garantarea intereselor europene astfel cum aceste drepturi și interese au fost recunoscute prin Tractatul de la Paris: 1. Nici o parte a teritoriului actual al României să nu fie dezlipită de dânsa. 2. Pământurile românești să nu fie supuse la un drept de trecere în folosul armatelor ruse. 3. Principatul, în virtutea titlurilor sale seculare, să reintre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]