618 matches
-
de eliberare... da’ puțini a eliberat atunci. Nu știu... vreo 60 de inși au plecat. Eu aflasăm de ordin, că mi-a spus și mie un brigadier. Așa mai aflam și noi câte ceva... Sau mai furam câte-un ziar de la tractoriști și așa mai aflam câte-o veste... Și făcusăm un brâu, și-l băgam Înăuntru... Dar dacă te prindea, 14 zile de izolare. Atunci au venit, pare-se, doi colonei de Securitate, ne-a adunat În curte și, foarte mirați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Gâlcă (deținut) 305 Ganciu Dumitru 313 Gavrilă Ogoranu Ion 132, 247-248 Găbureac (deținut) 242 Gălăgie Ion 366 George Sergiu Al. 120 Georgescu (doctor, maior) 280, 282-283 Georgescu (deținut) 278 Georgescu Manole 301 Gheara Trandafir 145 Gheorghe (deținut) 102-103, 370 Gherorghe (tractorist) 104 Gheorghiță Viorel 37, 50-51 Gheorghiu (colonel) 117 Gheorghiu (director al Închisorii Gherla) 234 Gheorghiu Eugen 334 Gheorghiu Lica 108 Gheorghiu-Dej Gheorghe 48, 108, 218, 358-359 Gherghișan Petrache 332-333 Gherman Coriolan 60, 134, 175-176, 238 Ghica (familia) 259 Ghica doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dimineață când am ajuns pe tarla, la răsăritul soarelui, era deja acolo. GRÂU PENTRU TOATĂ LUMEA Cât ținea campania de recoltare a păioaselor, trebuia ca în fiecare zi, la răsăritul soarelui, să fiu pe tarla, să mănânc din 68 mâncarea adusă tractoriștilor, să beau apă caldă acolo, sus, pe deal și să plec ultima. Oamenii munceau din greu iar seara erau obosiți și nu-i interesa dacă eu eram sau nu acolo sau în altă parte. Nu se fereau de mine și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Se fura. Toată lumea fura. Când se recoltau păioasele, cei care aveau atelaje puneau sacii cu boabe sub paiele din căruță, femeile își puneau în ciorapi și în căciulile din cap, pe sub șorțuri, își legau sacoșe la spate și în față, tractoriștii puneau boabe sub scaunul din cabina tractorului. Șefii de la secțiile de tractoare aduceau cu remorca saci cu grâu la inginer acasă, la șefii de echipă și apoi la ei. Pe câmp, ca din întâmplare, erau lăsate movilițe de boabe de la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fură mult, motiv pentru care, dând curs reclamațiilor făcute de către vecinii „binevoitori”, l-am surprins aducând acasă, seară de seară, la terminarea lucrului, cantități mai de cereale. Ceva mai mult decât se cuvenea. 212 Cel de-al treilea era un tractorist înalt și ciolănos, nebărbierit, pe care nu îl cunoșteam decât foarte puțin, deoarece ieșise de la închisoare de curând. Fusese condamnat pentru furt și violență. Tractoristul s-a postat în ușă ca să nu pot ieși. A scuipat abundent pe covor și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de cereale. Ceva mai mult decât se cuvenea. 212 Cel de-al treilea era un tractorist înalt și ciolănos, nebărbierit, pe care nu îl cunoșteam decât foarte puțin, deoarece ieșise de la închisoare de curând. Fusese condamnat pentru furt și violență. Tractoristul s-a postat în ușă ca să nu pot ieși. A scuipat abundent pe covor și mi-a spus cu glas ridicat: Am venit să te judecăm, primărițo! Pentru ce să mă judecați? Am răbdat cinci ani despărțită de familie, alergată
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
înalt, am tras adânc aer în piept. Frica mă stăpânea puternic, iar dinții îmi clănțăneau în gură fără să-i mai pot controla. Nici voi nu mai aveți nici o putere, javre de milițieni, l-a apostrofat pe șeful de post, tractoristul cel înalt. Nu mai aveți nici arme, prăpădiților. Nu ne este frică de voi. Noi suntem stăpâni acum, a strigat „revoluționarul”, în timp ce cuțitul dispărea în buzunarul hainei. Dacă vă atingeți vreunul de primăriță, ne vom bate cu voi, a spus
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
că-i făcuseră de râs călcând rânduielile pe acolo. Se petrecea toată noaptea, deci era nevoie de lumină. Dar satul zăcea În beznă, cum v-am spus, din rațiuni superioare de politică economică a satului. Atunci a vorbit cu câțiva tractoriști, combinieri și șoferi de camioane; ăia au furat de prin parcurile de utilaje baterii de mașini și i le-au vândut pe prețuri de nimic ori pe băutură. Le-a pus Într-o cotigă pe două roți - și ele furate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de frânghie. I-am făcut un lanț meșteșugit și am Întărit nodul cu sârmă de balot. În loc de săpun, cum am auzit că-i obiceiul, am folosit pentru ungere o mână din vaselina căpătată În urmă cu o săptămână de la un tractorist beat contra unei jumătăți de tescovină. Sub laț am pus un scăunel cu trei picioare - nou și el, ca și frânghia - cioplit de tatăl lui Lică, prietenul meu din copilărie, mort În apa adâncă a Gropanului de la Dunăre. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu care bea toată lumea. Zâmbea Întruna, vorbea tare și răspundea cu vorbe deocheate bărbătușilor ce o agrăiau, făgăduindu-i Împreunări focoase și podoabe bărbătești groase și lungi cât jumătate din cozile sapelor. Apa era puțină și se termina repede pentru că tractoristul care pleca la fermă cu țiganca după apă de băut nu umplea niciodată butea cum trebuie, ca să-și dea cât mai multe prilejuri Într-o zi să facă drumul acela. În fiecare dintre călătorii, se lăuda el, Își făcea timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
drumul acela. În fiecare dintre călătorii, se lăuda el, Își făcea timp s-o călărească Îndelung și istovitor pe nărăvașă, care cu greu se lăsa potolită și care iute Își revenea din sfârșeala de după Împreunare. De câte ori se Întorcea cu butea, tractoristul avea grijă să le vestească de departe, prin semne, celorlalți că Încă o dată se dovedise bărbat și domolise, chiar și vremelnic, pornirile de iapă nărăvașă și-n călduri ale apăresei: Își proptea palma pe prohab și-l mângâia cu porcie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
volan. „Stinge repede luminile!” Însă acela, asurzit de zgomotul de porc târât spre locul de tăiere pe care-l scotea motorul Încins, nu auzi nimic. Albinele se repeziseră spre faruri și spre cabina luminată. Motorul Încetă să se tânguie, iar tractoristul se azvârli de pe scaunul său și o luă la goană printre copaci, tăvălindu-se din când În când prin iarba Înaltă, ridicându-se apoi și Începându-și din nou fuga disperată. Directorul se năpusti după el. Bâjbâi prin buruieni destulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mânăstire de maici, iar râsul neîncetat al copilului furat de tremurătoarea apă urma să-și Înceteze răsunetul, alungat de bolovanii uscați ce bocăneau În capacul sicriului. Cu mult Înainte, Însă, de sărăcăcioasa Îngropare, pe când țiganca jelea cu fruntea În țărână, tractoristul care se fălea că se suia pe ea la fiecare drum pentru apă de băut nu știuse ce și cum să facă atunci când o văzuse prăvălită. Ca să nu pară atins de slăbiciune, spusese cumva cu o veselie miloasă: „Se duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cum să facă atunci când o văzuse prăvălită. Ca să nu pară atins de slăbiciune, spusese cumva cu o veselie miloasă: „Se duse și asta dracului pomană...”. Această Întâmplare - al cărei miez viu era copilul topit În Apa Morților și În care tractoristul căzuse mai mult sau mai puțin din nimereală - era Înfășurată ca Într-o gogoașă de mătase de o țesătură deasă de oameni și lucruri. Ce putu vedea omul, plimbându-și privirea pe pereții rotunzi ai gogoșii, fu propriul său testicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
contradicțiilor - agricultură cu mijloace feudale, administrație de tip cvasicomunist, vile de vacanță ale orășenilor Înstăriți și televiziune prin satelit -, atotputernicia folclorului de odinioară a fost masiv subminată. Mai Întâi „Cântarea României”, cu cântecele ei de „viață nouă” („Badea meu Îi tractorist...”), apoi modele muzicale poluante (În Banat influența sârbească, În Regat inflexiunile orientale), iar În cele din urmă accesul la muzica Înregistrată (casetofoanele de acasă și cele de la discotecă) au configurat ambianța culturală a satului românesc Într-un mod masiv schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
președinte cum ne-o spune:/ Dar zdravăn ați știut să irigați”), electrificarea, potrivit chemării lui Lenin („Și într-un sat uitat de vreme/ Înalții brazi cu becurile vii/ Sunt arcuri de triumf slăvind pe Lenin”), întrecerile socialiste, strungarii, turnătorii, cazangiii, tractoriștii, textilistele, zidărițele, scriitoarea activistă candidând pentru consiliul popular, poetul conștient că scrisul lui e o armă. Și la începutul anilor ‘60, volumele Diminețile simple sau Memoria cuvintelor, mult comentate ca regenerare lirică, prezintă încă perspectiva socialistă asupra vieții, cu biografii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Dacă boema Colegiului este dată de idealismul și viziunile celor ce-au bătut la aceste porți, G ul este suma celor care adaugă și un plus de pragmatism, de rigoare și exactitate. Numiți uneori „inginerii școlii”, precum plasticienii de odinioară „tractoriști” (datorat aspectului oarecum unsuros dat de vopsele și culorile-uleiuri), iar muzicienii „scripcari”, cei din G, prin reușitele primelor serii, la concursuri și olimpiade, au atras și profesori buni la cultură generală. Probabil mai pregnant decît alte colective, G-ul știe
Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
soția, mai apelează la mână de lucru din sat, În perioade de recoltare, astă-toamnă a plătit 40 de lei pe zi, cu mâncare și băutură. E bine echipat pentru meserie: are un liceu industrial, specializarea electricitate, a făcut cursuri de tractoriști, condiție a primirii creditului. A auzit cu ceva timp În urmă, la o emisiune pentru agricultori, despre fondurile SAPARD pentru achiziționarea de unelte agricole. Între timp, după aderare, instituția și-a schimbat numele, dar e tot aceea, ca funcționare și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
flori - (1/1985, p. 17), tata tractorist, mama casnică, 11 copii ca niște flori, frumoși și sănătoși, apare și o fotografie din care tatăl lipsește, fiind plecat la muncă... Sau: Casa cu 9 fete (5/1985, p. 17), tatăl tot tractorist, familia are nouă fete care au înființat o formație de cântece și dansuri populare ce se bucură de mare succes în sat. Casa cu 4 Cosânzene (8/1986, p. 10) - mama 36 de ani, asistent medical, tatăl 39 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
al doilea război mondial, marcat de răsturnări sociale, distorsiuni și ciudățenii aduse deopotrivă de modernizarea vieții satului și de totalitarism. Adeseori personajele nu sunt pur și simplu țărani, ci țărani ori fii de țărani deveniți șoferi, tehnicieni, paznici, funcționari sătești, tractoriști, învățători, bufetieri, electricieni, sanitari, mărunți „activiști” culturali, „cadre” la CAP, „responsabili” de unități comerciale etc. Mulți au urmat ori se duc să urmeze cursuri de calificare, școli agricole ș.a.m.d. Toate aceste identități „moderne” se adaugă celei fundamentale, țărănești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
angajate se ceartă puternic pentru motive închipuite. Așa zisa ambiție se transformă în defăimare pe față; le-a prins priculiciul și nu pot să comunice. E dezolant să vezi două femei frumoase, dar frumoase, că-și aplică expresii neonorante... Niște tractoriști nu pun mâna pe utilajele la care le-au ascuns ceva șurubăraie ca să aibă motiv. După o iarnă de trântor cum să-și murdărească mânușițele ? Ce, nu cântă acuși cucul ? Am și paznici: cum i-am controlat, cum au dat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se întoarce cu susul în jos, nu veți vedea nici măcar un om de serviciu de la cel mai amărît teatru al Broadway-ului luînd drumul Germaniei pentru a încuraja trupa lui Arena. Cine e, de fapt, Bruce Arena? Un tip cu față de tractorist, născut în Bronx din părinți imigranți. Un rudimentar ce bagă două dește în gură și fluieră după jucători ca după oi. Altfel, un antrenor care-l citește pe mogulul Lippi și rezistă Italiei o repriză cu un om în minus
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
IX.1928, Horodiște, j. Soroca), prozator, dramaturg și eseist. Născut dintr-un tată zugrav de biserici, Pantelei, „plin de demnitate, arțăgos și încăpățânat”, și dintr-o mamă, Ana, cu ascendență ucraineană, femeie de o „bunătate creștinească”, D. urmează cursuri de tractoriști (1945), o școală silvică (1946) și, după terminarea serviciului militar, cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1956-1957). A fost secretar al unui soviet sătesc în perioada grea a deportărilor și colectivizării. Stabilindu-se, în 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
fel de stadiu de nebunie: "Nu o scot domnule!" Și Ștefan Vasile s-a ghemuit și ăla l-a bătut de se vedea cum îi țâșnește sângele prin cămașă. În timp ce-l bătea în modul ăsta, mai mult decât barbar, un tractorist venea cu tractorul peste culturi... N-a mai venit pe drum. Asistam la circul care se producea aici și ne uitam la ce face ăla, cum venea cu tractorul peste culturi. C. I.: În timp ce deținutul era bătut cu sălbăticie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu era firul de iarbă, ci supunerea și umilirea deținutului. S. Ț.: Exact, supunerea voia s-o obțină! Omului îi trebuia înfrântă voința, personalitatea, demnitatea, trebuia distrus. C. I.: Pus cu fruntea în țărână, chiar cu gura! S. Ț.: Desigur! Tractoristul a oprit tractorul și a venit la sergent să-i comunice că copilul lui a murit. S-a jucat pe stradă, a alunecat și a căzut cu capul sub roata unui camion și i-a fost strivit capul. Sergentul a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]