44,687 matches
-
e de speriat. Publicația piteșteană cu bun renume în anii ’70, mai ales pe vremea suplimentului Biblioteca Argeș, îngrijit de Gh. Tomozei, a ajuns acum, în seria nouă de sub directoratul lui Mihail Diaconescu (an III), organul unei grupări intitulate Argeș. Tradiție și spiritualitate ce „își propune să continue în condiții istorice noi orientările doctrinare promovate de «Semănătorul» și «Gîndirea»”. Orientări desuete încă din 1920! Protocronist pînă în pînzele albe, specialist în literatura dacă (!), autor al unui tom intitulat Istoria literaturii daco-romane
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
era teatrul. Admirația pentru Aristide Demetriad și prietenia cu fiica acestuia, viitoarea pictoriță, au făcut-o chiar să viseze, o perioadă, la o carieră de actriță. Ultimul an de liceu îl face într-un Brașov încă puternic îmbibat de frumoase tradiții săsești, în timp ce vacanțele și le petrece la Predeal, unde va învăța și ungurește. Va urma, în continuare, Facultatea de Litere din București, unde îi are ca profesori pe Caracostea, Dragomirescu, Iorga sau Take Papahagi. Frumusețea Profirei și în special privirea
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
este o înșiruire de notații spontane, nedatate, dictate de fluxul capricios al gîndirii, fără nici o preocupare de construcție din partea autorului. Este o carte construită din alăturarea de fragmente, multe cu valoare apoftegmatică, prin care autorul ei se situează în buna tradiție a unor înțelepți precum Epictet, Marcus Aurelius, Montaigne, Baltasar Gracian sau, mai aproape de zilele noastre, Cioran ori Alexandru Paleologu. Andrei Pleșu merge și aici cu un pas mai departe decît predecesorii săi teoretizînd chiar rostul operelor alcătuite din fragmente într-
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
des voleurs de feu. Luc Ferry, colegul lui de la Ministerul Educației, a semnat, la Ed. Odile Jacob, un eseu intitulat Lettre a tous ceux qui aiment l’ecole. Autorlîcul politicienilor (manifestat și la noi) perpetuează însă în Franța o lungă tradiție de intelectuali-scriitori-oameni politici, iar elocința și retorica fac parte în asemenea măsură din caracterul francez, încît ele au o valoare socială, sînt un mijloc indispensabil de promovare în societate (ceea ce nu e cazul la noi). Precum teatrul pentru englezi, cîntul
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
reconstrucție a cadrului istoric și cultural din secolele trecute, ca indiciu concret și frapant al unor tensiuni și tendințe mult mai generale: între Transilvania, pe de o parte, Muntenia și Moldova pe de alta, între latinism și occidentalizare romanică, între tradiția românească deja constituită și moda unei epoci. Dincolo de posibilitatea ca neologismele care conțin cele două terminații să provină din surse diverse (latina, limbile romanice, germana, rusa...), istoria lor rămîne exemplară prin determinațiile și semnificațiile sale culturale. Cum se știe, oscilația
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
ca din lecția lui de rătăcire să se învețe ceva.” (Fie vorba între noi, destui intelectuali francezi de după război nu prea au învățat!). Ministrul lui De Gaulle nu poate fi de acord cu propaganda stalinistă în Franța, cu ruperea de tradiție, de normele libertății spiritului: „Nimeni nu are voie să ne dispenseze de valorile eterne”. „Stalin nu înseamnă nimic față de Dostoievski”. Și încă: „Există o dată importantă în istoria Europei liberale, e ziua când un domn n-a mai zis: «am puterea
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
coordonat de Smaranda Vultur se va materializa într-o nouă carte, despre sîrbi: „Relatările istoriei autobiografice schițează reperele unei memorii locale și regionale ce stau mărturie pentru participarea sârbilor la istoria și civilizația ținutului pe care îl locuim. Obiceiuri și tradiții, secvențe din viața și ambianța culturală a orașului, climatul intercultural, impactul, tragic adesea, al istoriei asupra vieții personale, familiale sau comunitare sunt numai câteva dintre cadrele în care memoria redă timpului trecut culoare, densitate, concretețe.” l Nu mai puțin de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
jurnal intim. Par mai degrabă niște confesiuni făcute marelui public, cititorului virtual al romanului, dar cu o franchețe dusă uneori pînă la limita nerușinării. Ligia, o fată mai degrabă delicată, crescută în climatul moral al unei familii ardelenești cu vechi tradiții de luptă împotriva regimului comunist povestește cu o seninătate suspectă cîteva dintre avatarurile găsirii unui loc de muncă: „Unul mai tinerel m-a întrebat dacă sînt de acord să rămîn cu el peste program că are mult de lucru. În
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
Pavel Șușară Tradiție și experiment După 1990, vocabularul activ al artelor plastice românești s-a îmbogățit, cu o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingviști: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
incapacitatea naturală de a reprezenta fenomenul viu, fie prin omisiuni voluntare și prin manipularea vinovată a privitorului. Chiar dacă, de exemplu, numeroși artiști au încercat și înainte de ’90, dar, mai ales, în ultimii ani, să iasă din convenția tabloului și din tradiția materialelor și a tehnicilor, să relaxeze conceptele de obiect și de acțiune artistică, aceste tendințe au fost nu numai privite cu suspiciune, ci și eliminate cu dispreț din orizontul interesului public. Astfel, Saloanele nu făceau decît să flateze așteptările mărunte
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
ca Mihai Ralea. Observațiile lui sunt oarecum spontane, când se raportează la realitățile naționale și sociale, de obicei, prin intermediul culturii, mai exact, al literaturii. Ideea de națiune se leagă strâns la G. Călinescu de aceea de autohtonie, de vechime, de tradiție, de specific. Într-un târziu ( 1946), va da o definiție simplă conceptului de națiune: "O comunitate de simțire, exprimată într-o limbă obștească, un sentiment de legătură între generații. Națiunea e o familie mai mare" ( N. Iorga). Încă din 1939
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
criticul vorbește despre vechimea noastră: Noi suntem geți latinizați, adică un popor străvechi din Europa și trebuie să cultivăm acele simboluri care ne amintesc străvechimea noastră", așa cum o fac francezii, italienii, germanii" ( "Mica soră latină"). Este greșit a invoca o tradiție de câteva sute de ani și a trata cu ironie frazele în care intră Decebal și Traian. Va adânci această idee în Istoria literaturii române: "Suntem niște adevărați autohtoni de o impresionantă vechime". Noi nu suntem primitivi, ci bătrâni". "Creangă
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
Suntem niște adevărați autohtoni de o impresionantă vechime". Noi nu suntem primitivi, ci bătrâni". "Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume, vârsta noastră asiatică". "Factorul etnic" reprezentând "originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut printr-o "tradiție culturală neîntreruptă", văzută eminescian: "ea nu înseamnă altceva decât înaintarea organică după legi proprii și nu este îndoială că organicismul există în literatura română ( Prefață la Istoria literaturii române). Etnicitatea și tradiția au generat specificul, care nu se capătă cu
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut printr-o "tradiție culturală neîntreruptă", văzută eminescian: "ea nu înseamnă altceva decât înaintarea organică după legi proprii și nu este îndoială că organicismul există în literatura română ( Prefață la Istoria literaturii române). Etnicitatea și tradiția au generat specificul, care nu se capătă cu vremea ( și aici, G. Călinescu polemizează cu M. Ralea, după cum polemiza cu E. Lovinescu în problema sincronismului), ci este "un cadru congenital". Specificul, cum bine remarcă și C. Schifirneț, nu e o
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
de iubire", în ochii lui "geniali" citindu-se nici mai mult, nici mai puțin decât "bunătatea ". Ce a vrut autorul antologiei să demonstreze n-am înțeles în ruptul capului. Revenind la tema cărții, rămânem cu ideile capitale despre națiune, vechime, tradiție, specific din Istoria literaturii române, despre psihicul și mentalitatea românului din alte câteva articole antebelice, conferințe și fragmente de monografie, unde sunt ilustrate adesea în mod strălucit. Restul cred că e mai bine să fie uitat, înmormântat în presa și
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
manuscrise; dar distanță dintre studioși cu textele lor savante și public este mare și mult prea puțin din acest repertoriu a intrat în circuitul vieții de concert. Motive sunt mai multe: dificultățile de ordin tehnic, insuficientă, la noi, a unei tradiții interpretative a muzicii baroce, numărul redus de specialiști, inapetentă interpreților pentru un repertoriu nespectaculos, rutină programărilor ce ies rareori din făgașurile bătute etc. De aceea, proiectul inițiat sub patronajul Ambasadei Republicii Federale Germania cu sprijinul Parohiei Bisericii Negre din Brașov
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
autorului, o combinație sintetică între cele două soluții programatice enunțate mai sus. Titlul actualului volum, Pururi tînăr, înfășurat în pixeli ( între noi fie vorba, nu sună deloc grozav) sugerează prin parafrazarea high-tech a celebrului vers eminescian tocmai această combinație între tradiție și avangardismul tehnic, între poezia română clasică ( superclasicizată, dacă este permis) și jocurile pe calculator. Spre deosebire de cărțile de poeme și cele de proză, acest volum pune în evidență fața diurnă a autorului, modul în care personalitatea acestuia se situează în raport cu
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
același statut au parte Iuliu Maniu și Ion Mihalache, șefii P.N.Ț., înscriși pe aceeași listă, alături de Corneliu Zelea Codreanu. Cartea-ucaz pune la index orice amintește de pluralism politic, de adevărul istoric ( Basarabia, Transilvania, Tratatul de la Trianon), de specificul și tradițiile poporului român ( S. Mehedinți, Le pays et le peuple roumain, G. Dem. Teodorescu, Vasilca, Plugușorul, Orații de nuntă), de românii din alte țări, ca cei din Valea Timocului, de religie, de biserică, de regalitate etc. Victor Frunză constată în același
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
și un antifascist ca Paul Zarifopol, și Poporanismul reacționar, al cărui autor este evreul H. Sanielevici. Publicații interzise constituie un atentat la marile valori ale literaturii române. Alături de cei amintiți să-i adăugăm pe Liviu Rebreanu (Amalgam, Gorila), Ion Pillat (Tradiție și literatură), Lucian Blaga (Fenomenul originar), V. Voiculescu (Întrezăriri, Pârgă), Mircea Eliade (Huliganii, Insula lui Euthanasius, Mitul reîntregirii), Vladimir Streinu (Clasicii noștri, Literatura noastră contemporană). Istoria și istoriografia românească au fost frustrate în modul cel mai grav de lucrări fundamentale
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
și de futilitatea oricărei întreprinderi umane bazată pe intoleranță. Astfel, Noaptea Sfîntului Bartolomeu, moment de supremă erezie de la armonia istorică, e considerată o abjurare de la datul uman primordial, cît și de la corola de civilizație dobîndită de peste două mii de ani de tradiție democratică. "Noaptea Sfîntului Bartolomeu a fost o mare nelegiuire, chiar pentru acel timp". "Zarva, îmbulzeala gloatei de ucigași și lanțurile întinse în mijlocul străzilor" dau o imagine terifiantă a unui atentat modern globalizat. "Acolo, după spusele destul de țări ale unui scriitor
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
de bucată de carne scoasă de la frigider? Și asta pentru că nu mai sînt bani nici pentru formol? Mortul nu mai știe ce i se întîmplă, de acord. Dar dacă am ajuns să nu ne mai putem plînge nici morții după tradiție, ci chemăm popii pe fugă să le citească, ca să nu intre mortul în descompunere și îl ducem la groapă dis-de-dimineață, ca să nu-l bată soarele, fiindcă nu mai e nici formol la morgă, asta întrece toate nechibzuințele și necuviințele guvernului
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
guvernului Năstase. Cu viii te mai poți juca, punîndu-i la cozi la farmacii și la liste de așteptare la operații, dar cînd ajungi să te joci și cu morții pentru că nu mai pot să voteze? acesta e un atentat împotriva tradițiilor și a ortodoxismului cu care se autocădelnițează guvernul Năstase ori de cîte ori are prilejul.
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
în mod întîmplător spre viitor, care nu figura decît ca o prelungire plată a prezentului." ( trad. mea). În 2002, musca apare într-o "nuvelă fantastică" a scriitoarei de origine japoneză Linda Lê ( Autres jeux avec le feu) pe filiera unei tradiții absurd-minimaliste, între Bulgakov, Daniil Harms și benzile desenate: "un scriitor care își alesese o muscă pentru a-i fi muză moare sacrificat de către ea și colegele ei."2 Aproape la fel de tîrziu, în 1965, Georges Perec se va încumeta să reediteze
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
nu fie) Fugind, o viață, la Cumpătu, suburbia sălbatică a Sinaiei, n-am putut ocoli (mai niciodată) Vila Luminiș. În și mai sălbaticul cotlon al pădurii. Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină era bîntuită de urduroșii activiști de partid, adăstînd discreționar în nobilele încăperi, pîngărind patul princiar, trecînd deci peste nefericitul și lungul episod
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
nonsens) a faimoasei teorii maioresciene, ca și a gîndirii lui politice în general. Autorul, care e cît se poate de tranșant în opiniile sale, numește acest fel de receptare "actul ratat al interpretării". "Multe voci [...] stau sub semnul unei lungi tradiții de ignorare sau abuzare a textelor și ideilor lui șMaiorescuț", afirmă dl Șiulea. De la Ibrăileanu, pentru care Maiorescu era un "reacționar" cu puseuri "liberale", trecînd prin Lovinescu, sigur și el de criticismul reacționar maiorescian și pînă la Adrian Marino, care
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]