1,181 matches
-
directive, să creăm curente și opinii literare”. Publicația are colaboratori de pretutindeni, depășind „limitele orizontului spiritual provincial”, cum anunță Gheorghe Tulbure, care evidențiază și orientarea tradiționalistă a F.: „Rămânem credincioși adevărurilor de credință ale catehismului literar de pură esență națională. Tradiționaliști, vom ține pas cu vremea.” Cel mai bine reprezentate în paginile revistei sunt proza, studiile de istorie și teorie literară și eseurile. Eugen Ionescu colaborează cu Jurnal (5-6/1934), Fantomele (9-10/1936) și Emil îndrăgostit (10/1937). Se publică proză
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
apărută la București, lunar, între 23 decembrie 1938 și 31 august 1940, ca organ al Cercului Cultural Național „Octavian Goga”, avându-i directori pe Stan Ghițescu și Virgil P. Râmniceanu, iar ca redactor responsabil pe C. Bivolaru. Publicație de orientare tradiționalistă, F. își conturează programul încă din primul număr, în Cuvânt înainte declarându-se continuatoare a săptămânalului „Țara noastră”, ce-și încheiase activitatea la moartea lui Goga: „Cu același program de naționalism integral, care a stat mereu la baza activității literare
FLACARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
populare de Sf. Gheorghe, dar dezavuează „acele basme ale elinilor”, rămășițe păgâne păstrate de tradiție. Are conștiința latinității limbii române, dar este mai nesigur în ideea romanității originilor. Prefețele sunt importante prin ideile iluministe ce le conțin - căci F., spirit tradiționalist, era totuși beneficiarul Enciclopediei franceze - și prin calitățile lor literar-artistice. Operă fundamentală, sub raport tipografic și lingvistic, desăvârșită de F., Mineiele de Râmnic au rezistat în timp, fiind reproduse și după două sute de ani de ortodoxie românească, și au marcat
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
și decembrie 1944. Editori erau Leca Morariu și Bucur Orendovici; redactor și, din 1930, director - Leca Morariu, secretar de redacție - Octavia Lupu-Morariu. Începând cu primul număr din 1928, subtitlul revistei este „Literatură, artă, știință, viață socială”. Ca revistă de orientare tradiționalistă, F.-F. își propune în primul rând valorificarea literaturii folclorice, publicând materiale culese de pe întreg teritoriul țării: cântece, cimilituri, proverbe, snoave. Preferința pentru literatura populară este exprimată încă din articolul-program, conceput de Leca Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
de „europenism”, așa cum îl schițează în articolele din „Cuvântul liber” sau în conferințe, presupune o integrare în planuri variate - politic, economic și, mai ales, cultural. Totodată, luările sale de poziție, criticate de „Gândirea” sau de „Hiena”, susțin necesitatea temperării crezului tradiționalist, precum și adevărul că o atitudine „europenistă” nu afectează cu nimic ceea ce constituie trăsăturile definitorii ale „românismului”. Articolele referitoare la „criza” teatrului sau la situația Teatrului Național sub directoratele lui Al. Mavrodi și Liviu Rebreanu și, de asemenea, cronicile dramatice din
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
Importanța analizei informațiilor este o trăsătură definitorie a acestei noi viziuni asupra activității de informații. Pentru a înțelege mai bine această viziune, vom analiza argumentele pe care un adept al acesteia le va invoca pentru a-l convinge pe un „tradiționalist” de adevărul său. Se pornește de la observația că, indiferent de viziunea asupra activității de informații, trebuie recunoscut rolul său important cel puțin în cazul câtorva tipuri de analize. În primul rând, activitatea de culegere informațiilor generează imediat necesitatea analizei, fie
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
mandat implicit de scanare a orizontului spre a evita surpriza strategică... Incluse în același capitol 6, problemele serviciilor de informații în era informațională sunt tratate extrem de sumar, în puțin peste două pagini, într-o manieră care nu relevă decât partea tradiționalistă a abordării autorilor, fără a analiza chestiuni fundamentale în momentul de față, cum ar fi emergența principiului nevoii de a împărtăși informațiile (need to share, complementar, și nu contrapus față de need to know), formele de networking intraservicii, intraguvernamental sau între
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Gheorghiu, Virgil Teodorescu, Victor Brauner, Cicerone Theodorescu, Barbu Brezianu, cărora li se alătură Ion Th. Ilea, Eugen Constant, Teodor Scarlat, Coca Farago, Constantin Sălcia, Mircea Pavelescu, Vlaicu Bârnă, Constantin Nisipeanu, Andrei Tudor. Proza sparge și ea, cel mai adesea, tiparele tradiționaliste. Colaborează Ion Biberi, George Acsinteanu, Șerban Nedelcu. Fragmente de român mai semnează M.D. Ioanid, Eugen Constant, Coca Farago (Sunt fața lui Ion Gheorghe), Teodor Scarlat (Viața la-ntâmplare), Alexandru Calistrat. Eugen Ionescu e prezent cu câteva pagini memorialistice (Jurnal și
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
să fundamenteze locul și rolul antropogeografiei și etnografiei printr-o supralicitare a factorului etnic în dauna celui social. Opiniile teoretice privitoare la arta scrisului se înscriu în coordonatele doctrinei maioresciene privitoare la progres și adevăr. Conservator în politică, M. este tradiționalist și academizant în gândire, adversar tenace al formelor fără fond, etnicist în sens maiorescian. Adept al evoluționismului organic, aplică tezele pozitivismului și determinismului, cărora le adaugă principiile cauzalității și interdependenței. Respinge ideea de influență, recunoscându-i menirea numai în măsura în care este
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
fidel narațiunii folclorice, căreia îi imprimă o tentă bizantinizantă, iar Lucian Blaga, în Meșterul Manole, încadrează mitul autohton într-o dramă de idei. Motivul este foarte răspândit în lirica dintre cele două războaie mondiale, fiind preferat mai ales de poeții tradiționaliști. Dintre creațiile artistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea inspirate de această baladă, Meșterul lui Nicolae Labiș surprinde chipul de Prometeu român al eroului legendar. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București 1866, 186-195; G. Dem
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Notarius. Cele peste șaizeci de volume (critică, istoriografie literară, proză, traduceri) îl recomandau pentru un loc în Academia Română; este susținut în 1936 de Ion Petrovici, Mihail Sadoveanu, de elenistul G. Murnu, dar întâmpină opoziția înverșunată a lui N. Iorga, care, tradiționalist radical, nu accepta ideea de modernitate, ceea ce determină respingerea candidaturii la votul în plen. De numele lui L. se leagă însă activitatea și prestigiul pe care îl are cenaclul literar Sburătorul, deschis tuturor din aprilie 1919 în locuința criticului, un
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
o atitudine veleitară și greu de pus în practică), iar alții voiau să găsească mijloacele prin care să fie folosite forțele proaspete ale acestor popoare ieșite la rampă pe neașteptate, în ciuda tuturor dificultăților pe care le presupunea o asemenea soluție. Tradiționalist a fost, de exemplu, Libanius, faimosul literat păgân din secolul al patrulea, și ostili față de „barbarie” au fost creștinii Ambrozie, Ieronim și Synesius, care au văzut în barbari numai manifestarea violenței, a devastării și a lipsei de civilizație. Rufin a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de ambiguitate ce putea duce la divergențe și conflicte cu Goții invadatori. Însă atunci când Boethius a început să scrie, după ce și-a desăvârșit educația, problema nu exista încă. Cel puțin în primii ani ai domniei sale, Teodoric nu considera că atitudinea tradiționalistă și filoimperială a anumitor cercuri romane ar fi o dovadă de ostilitate față de el. Și astfel, Boethius a putut deveni faimos și a putut face o carieră politică, atât cât era posibil pentru un roman sub dominația ostrogoților, adică doar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din capitală. În 1962 este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea volumului de poezii Cât cuprind cu ochii de Méliusz József, iar în 1984 i se decernează, din partea Uniunii Scriitorilor, un premiu special pentru întreaga activitate literară. De orientare tradiționalistă, adevărată matcă stilistică a poeziei transilvănene, dar delimitându-se la nivelul registrului tematic de „dezrădăcinarea strict sămănătoristă, de opoziția sat-oraș, din lirica unui Goga sau Iosif” (Pompiliu Constantinescu), G. își concepe universul poetic axându-se pe două coordonate: una spațială
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
ideologice din ultimii ani de viață. Comentând acest aspect, G. Călinescu îl caracterizează pe G. astfel: „foarte bun orator de mase, știind să stârnească toate instinctele populare, fără a deveni comun, un adevărat demagog academic.” Și: „Ideile lui sunt naționaliste, tradiționaliste, în general foarte juste. Antisemit moderat.” G. este cel mai popular poet român de la începutul secolului al XX-lea, individualizându-se printr-un mesianism de poeta vates. Poemul Rugăciune, „unic în literatura noastră prin caracterul lui religios-profetic, prin fermitatea-i
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
patronată de PSS Nicodim, patriarhul României, și are în consiliul de îndrumare personalități din lumea universitară, scriitoricească și militară: Gheorghe Brătianu (președinte), Liviu Rebreanu, Nicolae Bănescu, Ștefan Ciobanu, I. Manolescu, N.A. Constantinescu, Ionel Teodoreanu, N. Porsena ș.a. Revista, de nuanță tradiționalistă, își propunea să contribuie la „marea operă de refacere spirituală a țării” și, deși a avut o existență efemeră, a reușit să găzduiască texte de calitate, aparținând unor autori consacrați sau unor tineri în curs de afirmare. Sunt de menționat
HOTARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287453_a_288782]
-
nuvela Fata barâșnicului, o variantă a microromanului Plimbarea domnișoarei Sura, publicat în 1925, scriere unde este incriminat absurdul unei iubiri care se vede „răsplătită” în cele din urmă pecuniar. În general, se poate vorbi la L. de o proză realistă, tradiționalistă, deseori cu accente melodramatice. SCRIERI: Plimbarea domnișoarei Sura, București, 1925; Cântecele pescarului Seled, pref. Șerban Cioculescu, București, 1972; Valetul de pică, București, 1980. Repere bibliografice: Teodor Scarlat, La porțile Răsăritului, „Românul”, 1936, 156; Predescu, Encicl., 485; Mihai Dascal, „Cântecele pescarului
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
programul propriei inspirații poetice: folclorul, natura, istoria, viața socială, tradiția. Chiar dacă în Veac tânăr sunt încă evidente unele stângăcii, versurile de aici, ca și cele ce vor urma, impun prin întinderea și varietatea registrelor poetice de cea mai bună factură tradiționalistă, prin capacitatea de evocare a unor momente din trecutul istoric (în special al Moldovei), prin poezia socială de o vigoare deosebită. Autorul se consideră depozitarul unui legat istoric, de aceea istoria e pentru el un reper la care se întoarce
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
în românește lucrări educative și religioase. Întors acasă în 1811, din anul următor este profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. Ostilitățile pe care le suportă în special din partea episcopului Vasile Moga, pe fondul unui conflict ireductibil între obtuzitatea clerului tradiționalist și deschiderea inițiativelor unui vizionar, vor culmina cu destituirea din profesorat în 1815 și compromiterea sa morală și politică în fața autorităților transilvănene și a Curții Aulice. Oportunitatea de a se angaja ca preceptor în casa din Brașov a logofetesei muntence
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
semnătura Nylen) în ipostaza de ministru al afacerilor străine și comemorat la un an de la dispariție. Un necrolog e consacrat și lui N. N. Beldiceanu, iar Paul I. Papadopol dă evocarea Cum l-am cunoscut pe Iosif. Debutând cu vădite înclinări tradiționaliste, orientarea revistei se va radicaliza din anul al doilea în plutonul neosămănătorist, sub o deviză din N. Iorga: „Tineretul să încerce a face mai bine, pe urmă, dacă e nevoie, să încerce și mai nou”. Cuvântul nostru (1/1923) respinge
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
-i crește urmași. Schimbul era deci între un suport economic și social din partea masculului și un suport erotico-afectiv din partea femeii. În întreprinderea comună numită căsnicie, unul depunea primordial un capital economic și social, iar celălalt unul emoțional-estetic. Concepția mai puțin tradiționalistă a secolului XX, și anume participarea la „afaceri” a celor doi parteneri, pretinde un capital economic, social, cultural și emoțional din ambele părți. Mariajul ca afacere, tranzacție (bargain) presupune deci căutarea unui partener care să-ți ofere în schimbul a ceea ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de explicită filiație bacoviană, Bujorii albi, un rondel macedonskian, precum și de o Elegie dedicată lui Horia Roman. Poezie de factură simbolistă scriu Horia Roman, Ion Călifar, Alfred Moșoiu, poeme clasice (îndeosebi pasteluri) - C. Fântâneru, Al. Popescu, Mihail Steriade, iar poezie tradiționalistă - C.I. Vâlceanu, Atanasie Nuși, Radu Gyr. Mai colaborează cu versuri Vasile Militaru, Neagu Rădulescu, care debutează aici, Ion Manolescu, Ștefan Stănescu, Radu Moșoiu, Mircea Grigorescu. Paginile epice vin de la Eugen Ionescu, Al. Popescu, V. Diaconescu, Valeriu I. Grecu, George Ciorănescu
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
de curent”, cu un program estetic riguros articulat, iar unicul criteriu de selecție este acela al valorii, R.F.R. devine în scurt timp de la apariție o oglindă fidelă a modelului cultural-literar românesc din perioada interbelică - un model eclectic, în care elementele tradiționaliste, postromantice coexistă cu trăsăturile, uneori agresive, ale unui modernism sincronizat european. Se publică în egală măsură roman, nuvelă, povestire, reportaj, poem în proză, jurnal, memorialistică sau corespondență. Texte tradiționaliste sau realiste coexistă cu proză existențialistă sau - grație preferințelor literare ale
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
cultural-literar românesc din perioada interbelică - un model eclectic, în care elementele tradiționaliste, postromantice coexistă cu trăsăturile, uneori agresive, ale unui modernism sincronizat european. Se publică în egală măsură roman, nuvelă, povestire, reportaj, poem în proză, jurnal, memorialistică sau corespondență. Texte tradiționaliste sau realiste coexistă cu proză existențialistă sau - grație preferințelor literare ale lui Camil Petrescu - cu proză a autenticității. Parte dintre numele scriitorilor promovați nu rezistă totuși unei judecăți diacronice. Rămâne însă interesul constant pentru tinerii prozatori, din rândul cărora, ca
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
comitet, în cadrul bibliotecii liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]