679 matches
-
și istoric literar. Privire teoretică. Între 1990 și 2000 funcționează ca director al Editurii Univers. Debutează la „Contemporanul” în 1959. Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Cronica”, „Steaua”, „Argeș” ș.a. A condus un timp Cenaclul Uniunii Scriitorilor (2003). Traducătoarea Angela Martin este soția sa. Prima sa carte, Generație și creație (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), reunește cronici literare publicate mai ales în „Amfiteatru” între 1966 și 1969. Ele au ca obiect poezia, proza și critica tânără a decadei a șaptea
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
IUGA, Nora (4.I.1931, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Născută într-o familie de artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
, Andriana (19.IX.1928, București - 28.VI.2000, București), traducătoare și publicistă. Este fiica Elizei (n. Tănăsescu), profesoară de limba română și desen, și a lui Nicolae Fianu, casier general la Societatea Petroliferă „Prahova” din București. Învață la liceele bucureștene „I. Heliade-Rădulescu” și „Regina Maria” și urmează, între 1947 și
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
, Igena (3.VI.1892, București - 23.V.1926, București), autoare dramatică, prozatoare și traducătoare. Dintr-o familie ce se înrudea cu Densușenii, este fiica profesorului de istorie Ion S. Floru, din cercul „Convorbirilor literare”, și a Alexandrinei Floru, care își susținuse licența cu A. I. Odobescu. Viitorul filosof Constantin Floru este fratele său. A crescut
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
părintelui Amaro, 1968. Acest important autor de la finele veacului al XIX-lea s-a bucurat de altfel de atenția ei statornica, parte dintre cele mai importante scrieri ale sale transpuse de G. fiind însoțite și de ample prefețe sau postfețe. Traducătoarea va urmări în genere un program bine articulat de familiarizare a cititorului român cu marile nume ale literaturii de expresie portugheză (lusitane, braziliene și chiar galiciene). Între autorii selectați se numără, printre alții, Fernăo Mendes Pințo (secolul al XVI-lea
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
basarabean Petre Ștefănucă. Antologia Deșire Machines. A Romanian Love Charms Database (1998) excelează deopotrivă prin studiul care o preceda, conținând observații de finețe despre descântecele populare românești, ca și prin versiunile în engleză ale unor descântece, care i-au impus traducătoarei un îndelungat travaliu, menit a transpune formule și mituri greu traductibile. Cartea cercetează și „interesul pe care analiza farmecelor de dragoste l-ar putea prezenta pentru studiile feministe”. „Create de femei - adaugă G. - farmecele românești de dragoste reflectă un univers
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești] (1971, în colaborare), de Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter] (1972) și Dana Dumitriu, Biesiada lichwiarza [Masa zarafului] (1975). Deosebit de utile sunt transpunerile din poezia românească, preferințele traducătoarei îndreptându-se spre perioada contemporană. Primul volum, Punkt widzenia [Unghi] (1970), o culegere din poezia lui Marin Sorescu, este însoțit de o prefață succintă dar densă, vădind familiarizarea îndelungată și de profunzime cu opera autorului. Singurele carențe pot fi considerate
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
, Sorana (pseudonim al Sarei Gurfinchel; 18.XI.1913, Comrat, j. Tighina - 10.VI.1956, Paris), prozatoare, traducătoare și publicistă. Părinții, Ghitlea și Isac Gurfinchel, erau destul de înstăriți, astfel încât G., cea mai mare dintre cele trei fiice ale lor, se pregătește acasă cu guvernante străine și își începe învățătura în particular, intrând direct în clasa a III-a
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Povestiri. Hanu Ancuței) și Zaharia Stancu (Desculț), având parte de o primire „foarte favorabilă, elogioasă” (Libusa Vajdová). În schimb, traducerea din Amintiri din copilărie de Ion Creangă nu a convins cititorul slovac că se află în fața unui mare scriitor, întrucât traducătoarea nu a recurs „la resursele expresivității rurale existente în fondul de bază al limbii slovace” (Libusa Vajdová). SCRIERI: Rumuni, jich kulturni minulost a pritomnost se zvlástnie zretelem kestykum se slovany [Românii, trecutul și prezentul lor cultural cu privire specială la
HUŠKOVÁ-FLAJŠHANSOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287473_a_288802]
-
de Filippo, Paolo di Vincenzo). Un loc aparte îl ocupă transpunerile din Gabriele D’Annunzio, o tentativă de a readuce un mare scriitor în atenția publicului românesc după o lungă perioadă de interdicție. Criticii au remarcat frecvent virtuozitatea stilistică a traducătoarei, capabilă să păstreze „toată subtilitatea expresivă a sondajului psihologic” (Al. Balaci) și să echivaleze exuberanța lexicală și muzicalitatea frazei lui D’Annunzio, bunăoară. Un filon bine reprezentat în activitatea de transpunere și de prelucrare de texte desfășurată de L. pe
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
premiu în 1967. Mai este distinsa cu Premiul Academiei Mexicane, iar pentru traduceri cu Premiul Fundației Hesperus (1995) și Premiul Uniunii Scriitorilor (1998, 2002). A semnat și Tudora Șandru, Tudora Șandru Olteanu. Remarcându-se încă de la începutul activității sale de traducătoare cu basme hispanice și legende din America Latină pentru „păstrarea specificului narațiunii originale” (Dan Grigorescu) și recrearea lor „într-o limbă colorată, sugestiva, dinamica” (Mihai Cantuniari), S. a îmbogățit tezaurul tălmăcirilor din literaturile de limbă spaniolă îndeosebi cu opere contemporane. A
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
de dor”, „Ethos”, „Cuvântul românesc”, „Ființa românească”, „Dialog”, „Agora”, „Lumea liberă”, „Contrapunct” ș.a.). A mai semnat I. Cristu, Ina Cristu. În 1978 Editura Limite din Madrid îi tipărește cronicile radiofonice difuzate între 1962 și 1971, cu titlul Unde scurte. Ca traducătoare mai publică, sub pseudonimul Claude Jaillet, Journal d’un hérétique (1976), versiunea franceză a jurnalului lui Miron Radu Paraschivescu. În nume propriu, se asociază cu Eugen Ionescu pentru a transpune în franțuzește piesele lui I.L. Caragiale O noapte furtunoasă, Conu
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
ȘTEFĂNESCU, Daniela (18.VII.1952, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei-Claire (n. Birmberg) și a dramaturgului Mircea Ștefănescu. Absolventă a Liceului German din București (1971), se înscrie la Facultatea de Limbi Străine, secția germană-engleză, obținând licența în 1975. Profesoară de limba germană la Liceul „23 August” din capitală
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
ȘTEFĂNESCU, Cornelia (11.XI.1928, Caransebeș), istoric și critic literar, editoare și traducătoare. Este fiica Emiliei (n. Pârvu) și a lui Traian Smădescu, ofițer. Urmează școala primară (1935-1939), gimnaziul și liceul (1939-1947) la Caransebeș, apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1947-1951). Lucrează inițial în cadrul Bibliotecii Academiei Române (1951-1953). Debutează în 1951 la
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
, Margareta (16.III.1897, Buzău - 9.IX.1991, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Aureliei (n. Iosif) și a lui Iancu Vainberg, comerciant, și soția poetului Paul Sterian. După absolvirea Școlii Evanghelice din București, unde îl are profesor de limba română pe Ioan Slavici, face studii de artă la Paris, la Academia
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
jale se întrupează Electra (1943, ediția a doua, din 1945, fiind de referință), pentru care realizează, în tempera, și schițe de decor și costum. Piesa va fi reprezentată la Teatrul Național din București în 1944 (director: Liviu Rebreanu), dar numele traducătoarei nu apare pe afiș, întrucât între 1941 și 1944 i se retrage dreptul de semnătură. Antologie a poeziei americane moderne apare în 1947, e reluată sub titlul Aud cântând America (1973) și figurează printre primele antologii ample din poezia americană
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
poezie britanică), îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1977; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu - Shakespeare’s Last Sonnets as Fancied in an Immaginary Romanian Translation by V. Voiculescu, ed. bilingvă, îngr. trad., cu ilustrațiile traducătoarei, București, 1982. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 202-203; Nicolae Manolescu, „Poeme”, CNT, 1969, 51; Veronica Porumbacu, „Poeme”, VR, 1970, 4; Mircea Iorgulescu, „Evocări de călătorie”, RL, 1971, 6; Mircea Iorgulescu, „Castelul de apă”, LCF, 1973, 9; Felea, Secțiuni, 371-376; Nicolae
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
STAHL, Henriette Yvonne (9.I.1900, Saint-Avold, Franța - 25.V.1984, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Alexandrinei Blanche Boeuve, profesoară, și a lui Henric Stahl, profesor și literat; sociologii Henri H. Stahl și Șerban Voinea sunt frații ei (cel de-al doilea doar prin mamă). Venită în țară în 1901, S. va face cursul
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
, Passionaria (30.IV.1946, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Virginiei Stoicescu (n. Constantinescu), învățătoare, și a lui Ștefan Stoicescu, economist. Urmează școala elementară la Râmnicu Sărat, apoi Liceul Pedagogic din Buzău (1961-1965) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în 1970. Între
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
Andreea Deciu În materie de ficțiune, activitatea teoretică mă satisface pe deplin" (Gérard Genette). Acest motto ales de prefațatoarea și traducătoarea volumului Opera artei. Imanență și transcendență, Muguraș Constantinescu, mi se pare, în special după lectura cărții, o veritabilă profesiune de credință a autorului. Genette e un teoretician vorace și în același timp un erudit aproape neverosimil ca formație pentru timpurile
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
a ilustra vocația, de astădată autovictimară, a neamului nostru este cea pe care am descoperit-o în primul volum al trilogiei balcanice scrise de Olivia Manning, Orașul decăzut. Într-o notă de subsol redactată (nota bene!) pentru uzul cititorilor români, traducătoarea, Diana Stanciu, scrie: "(...) gloria României Mari - România care s-a născut în 1919, când vechiul Regat a obținut ca recompensă pentru că intrase în război alături de învingători, părți din Rusia, Austria și Ungaria (n.tr.)." Este neverosimil un astfel de gest
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
învingători, părți din Rusia, Austria și Ungaria (n.tr.)." Este neverosimil un astfel de gest din partea unui tânăr intelectual român, onest, competent și de o neîndoielnică probitate morală. Cum este posibil ca o absolventă de Litere și de Filosofie, eminentă traducătoare și strălucită doctorandă să săvârșească o "gafă" atât de flagrantă? Eu nu cred că Diana Stanciu nu știe atâta istorie încât să considere că Basarabia a fost "dăruită" drept compensație pentru intrarea României în război alături de statele Antantei. Basarabia era
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
din respectivele noi state n-ar fi fost luate cu japca de habsburgi, iar destrămarea monarhiei bicefale n-ar fi fost un proces previzibil, ireversibil și inevitabil, anunțat de decenii prin forța de nezdruncinat a faptelor. E de înțeles simpatia traducătoarei pentru Austro-Ungaria dar aceasta nu justifică o interpretare istorică abuzivă și nedreaptă. Oricum ar sta lucrurile, una dintre consecințele conflagrației mondiale a constat în principiul politic al autodeterminării națiunilor, dorit și impus de W. Wilson, președintele american în exercițiu. Acest
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
cititorilor români ignoranți în legătură cu propria lor istorie. Făcând o medie între aceste două variante, Diana Stanciu a ales cel puțin nefericit. Întrebarea este însă: care sunt rațiunile ce explică un astfel de comportament? Ce anume a împins-o pe onorabila traducătoare la o astfel de falsă lectură și de strâmbă judecată? Mă tem că inconștienta (în sens psihanalitic) tendință de a ne victimiza și atunci când nu e cazul ar putea fi responsabilă pentru o asemenea situație. Pentru Diana Stanciu faptul că
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
Fascinația straniului o determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade, București, 1973; Liviu Rebreanu, Madeleine, Cluj-Napoca, 1975; Die Wolkentrompete. Rumänische Dichtung der Avantgarde, București, 1975 (în
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]