910 matches
-
latine, și morala, l-a publicat pe Valla, și râsul, și sexualitatea, și trupul, Ficino aristipean, și bucuria creștină, creștin, epicurian, și filosofia antică, și hrana, îi împacă pe Platon și pe Epicur, și Lucrețiu, și muzica, și Platon, platonician, traducător, Montaigne accidentul său de călărie, și adevărul, antiidealist, și antropologia, și Aristip, și Aristotel, autoanaliza, autobiografia, și banii, și Biserica, și boala, și La Boătie, și Pierre de Brach, catolicism moderat, și cărțile, și Charron, conservator, și Constantin, și Copernic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
psihologie, și Iulian Apostolul, și justiția, și latina, și lectura, și libertatea, și Lucrețiu, și lumea din umbră, magistrat, - și Marie de Gournay, și biblioteca lui Montaigne calomniată, și colonialismul, și Eseurile, și libertinii erudiți, și religia, prima teză feministă, traducătoare, și materialismul, și medicina, melancolic, memoria sa, și moartea, moartea sa, moartea omului, și munca sa, și natura, și nominalismul, personaj decalat, și perspectivismul, și plăcerea și Platon, portretul său fizic, pretinsa lui calitate de nobil, și prietenia, primar, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ADAMS-MUREȘANU, Eugenia (11.X.1913, Defiance-Ohio, SUA), poetă și traducătoare. Născută din părinți români, emigrați în America, al șaptelea copil din cei zece ai Paraschivei și ai lui Nicolae Mărgineanu, viitoarea scriitoare se întoarce împreună cu mama sa, rămasă văduvă, în ținuturile de obârșie de la Ocna Sibiului, profesând ca învățătoare. A
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
Lovinescu - folosind pseudonimele Monique Saint-Come sau Claude Pascal - a tradus și cîteva cărți din limba română dintre care A 25-a oră, a lui Constantin Virgil Gheorghiu care Înregistrează un real succes de public, În ciuda neînțelegerilor ulterioare dintre autor și traducătoare. Mai mult decît atît, Monica Lovinescu și-a asumat, alături de alți intelectuali din exil, responsabilitatea informării opiniei publice din România asupra realităților din propria țară. Astfel, consecventă promovării valorilor absolute de adevăr și crezînd deopotrivă În funcția etică și estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
I. Ludo, RL, 1973, 22; Petre Solomon, O lacrimă pentru Ludo, LCF, 1973, 22; Piru, Ist. lit., 422; Popa, Ist. lit., I, 1075-1076. O.I. L˜UKASIK, Stanislaw (22.XI.1897, Myșlenice-Doina Wies, Polonia - 22.VI.1962, Cracovia), istoric literar și traducător polonez. Provine dintr-o familie de țărani. Urmează gimnaziul clasic în localitatea natală, absolvindu-l în 1914. Înrolat voluntar în legiunile poloneze, luptă pe front (1914-1918), este rănit și distins cu medalii pentru bravură. Începe studii de filologie romanică și
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
MAREȘ, Nicolae (18.IV.1938, Măgurele, j. Prahova), polonist și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Țenea) și al lui Dumitru Mareș, muncitor ceferist. Se înscrie la Universitatea din București (1959-1960) și își continuă studiile la Facultatea de Limba și Literatura Polonă în cadrul Universității din Varșovia (1961-1966). A îmbrățișat cariera diplomatică, îndeplinind
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
, Angela (20.V.1948, Arad), traducătoare. Este fiica Teodorei (n. Ștefan) și a lui Nicolae Teodorescu, contabil. A absolvit Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția limba și literatura spaniolă, a Universității din București. Între 1987 și 1989, în 1990 și 1991, apoi, cu întreruperi
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
, Carolina (19.III.1951, Vidra, j. Arad), poetă și traducătoare. Este fiica Valeriei (n. Mager) și a lui Iacob Ilica, țărani. A absolvit Liceul Pedagogic din Arad (1971) și Facultatea de Filosofie a Universității din București (1975). Debutează cu versuri în 1966, în ziarul arădean „Flacăra roșie”, iar în 1969
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
, Angela (27.XI.1928, Băișești, j. Suceava - 29.XII.2000, București), istoric literar și traducătoare. Este fiica Ilenei (n. Sibeki) și a lui Gheorghe Preluca, învățători. Urmează cursurile Liceului Teoretic de Fete din Piatra Neamț între 1940 și 1947. Se înscrie la Universitatea din București, Facultatea de Filologie, secția limbi romanice (franceză), absolvind în 1951. Redactor
ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]
-
romanul unui măgăruș (1943), Vreau s-ascult și eu povești (1943), precum și multe alte istorioare prelucrate de obicei după P.J. Stahl. I.-M., un autor industrios, exploatând abil scheme și cărți de mare audiență, pe care le „prelucrează”, este și traducător al unor scrieri în proză de Matilde Serao, Jules Sandeau, Hector Malot, Edmondo De Amicis, Selma Lagerlöf. SCRIERI: Stavila, București, 1915; Într-un adăpost, București, 1920; Zile cu soare, București, 1920; Cartea cu taine, București, 1922 (în colaborare cu Maftei
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
, Claudiu (18.IV.1894, Frătăuții Vechi, j. Suceava - 1.IV.1956, Romă), istoric literar și traducător. Crescut într-o familie de intelectuali, I. urmează cursurile Liceului Ortodox din Suceava, încheiate în 1912, și devine student la Universitatea din Cernăuți, pe care o întrerupe din cauza războiului. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1919
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
IORDACHE, Emil (16. XII. 1954, Movileni, j. Iași), traducător, critic și istoric literar. Este fiul Valeriei (n. Chebac) și al lui Constantin Iordache, de profesie constructor. Urmează cursurile primare și gimnaziale în comuna natală, între 1968 și 1974 fiind elev al Liceului de Construcții din Iași. În 1975 devine
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
ISBĂȘESCU, Mihai (14.I.1915, București - 1998), istoric literar și traducător. Este fiul Filofteii (n. Stâlpeanu) și al lui Dumitru Isbășescu, medic veterinar. Absolvent al Colegiului „Sf. Sava” din București (1932) și licențiat în drept și în litere al Universității din București (1936), doctor în filologie al Universității din Tübingen (1939
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
, Silvian (21.I.1917, București), teoretician și critic literar, traducător. I. , al cărui prenume la naștere a fost Sylvain, este fiul Tonyei și al lui Pincu Iosifescu. După ce urmează Liceul „Matei Basarab”, în 1934 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care o va
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
, Victor (24.VII.1947, Tulcea), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Afroditei (n. Ioannidis) și al lui Nicolae Ivanovici, jurist. Școala primară și gimnaziul le face în orașul natal (1954-1961), apoi urmează cursurile Liceului nr. 14 (de limba greacă) din București (1962-1966). Din 1966 este student al Facultății de
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
, Maria (2.ÎI.1894, Varșovia - 7.XII.1969, Paris), publicista și traducătoare poloneză. Obține titlul de doctor în litere la Universitatea din Paris în 1918, cu teza Leș Poètes latins-polonais (jusqu’ à 1589). Între cele două războaie se stabilește în Franța, informând presă poloneză despre viața culturală pariziana. Temporar stă și în
KASTERSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287705_a_289034]
-
, Endre (15.V.1903, Luduș - 18.X.1963, Cluj), gazetar, istoric literar și traducător. A făcut studii secundare la Colegiul „Bethlen Gábor” din Aiud și studii de drept la Universitatea din București (1923-1926). A fost corespondent, iar după aceea redactor al ziarului „Keleti Újság” din Cluj (1926-1930), redactor-șef al săptămânalului „Bukaresti Magyar Kurír
KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
, Elena (26.VII.1932, Krasnoturinsk, Rusia), comparatistă și traducătoare. Este fiica actriței Maria Manșina și a lui Vasili Loghinovski, geolog. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Ural, în 1971 obține titlul de doctor în filologie la Universitatea din București și devine lector la Catedra de
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
GANE, Tamara (19.VIII.1909, Bolgrad - 5.I.1992, București), critic literar și traducătoare. După ce termină Facultatea de Litere și Filosofie, secția franceză, este profesoară în învățământul secundar, funcționară la Ambasada României de la Moscova, apoi profesoară la Catedra de istoria literaturii ruse și sovietice de la Facultatea de Limbi Slave a Universității din București, până la
GANE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287163_a_288492]
-
, Constantin V. (1.I.1888, Georocu Mare, j. Dolj - 1976, București), critic literar și traducător. Fiu de preot, G. a absolvit Liceul „Carol I” din Craiova (1909) și Facultatea de Litere a Universității din București (1913), dându-și examenul de capacitate în 1919, când funcționa deja ca profesor și director al Liceului „Independența” din Calafat
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
, Domnița (1909, București - 8.IX.1969, Brașov), traducătoare. Datele despre G.-V. sunt puțin cunoscute. Se știe că se numea Domnica Moraru, că era originară din Oltenia și că a urmat Facultatea de Litere și Filosofie (secția limbi moderne) a Universității din București. Din cauza sănătății precare, nu a
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
DUMITRESCU, Mariana (27.VIII.1924, București - 4.IV.1967, București), poetă și traducătoare. Este fiica Eufrosinei (n. Ștefan) și a lui Nicolae Șerban, funcționar. A absolvit Liceul „Regina Maria” din București, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1946) și Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică (1947). După dubla licență
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
DRAGOMIRESCU, Mihail (22.III.1868, Cucuieți-Plătărești, j. Ilfov - 25.XI.1942, București), estetician, teoretician și critic literar. A fost căsătorit cu Laura Dragomirescu, traducătoare. Fiu al învățătorului Moise Dragomirescu, D. și-a făcut studiile liceale la București, urmând primele două clase la Gimnaziul „Gheorghe Lazăr”, iar clasele următoare la „Sf. Sava”, absolvind în 1889. Își ia licența la Facultatea de Filosofie și Litere din
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
, Alexandru (2.IX.1928, București - 19.I.1999, București), comparatist, traducător, critic și istoric literar. Este fiul Elenei Duțu (n. Negoescu), medic, și al lui Nicolae Duțu, jurisconsult. Urmează Liceul „Matei Basarab” din București, dându-și bacalaureatul în 1947. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
, Nina (5.VIII.1909, Ploiești - 24.XI.1974, București), comparatistă și traducătoare. Este fiica lui Sally (n. Diamant-Berger) și a lui Hugo Façon, funcționar comercial. După absolvirea liceului în orașul natal, obține trei licențe, în filologie modernă (1931), filosofie (1932) și istoria artei (1934), care îi vor hotărî cariera universitară la București
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]