690 matches
-
de contaminare cu morbul violenței atroce specific majorității filmelor de pe noul continent Rîuri de purpură oferă în deschidere o panoramare strînsă a unui cadavru mutilat și invadat de viermi ce navighează prin inciziile purulente. Cadavre similare vor mai apărea pe parcursul tramei ce nu se vrea însă o simplă investigație polițistă. Mobilul crimelor ce se succed în zona unei universități elitiste este de natură demonstrativă (așa cum de la Seven încoace se obișnuiește frecvent!) și pare inspirat de Umberto Eco și al său roman
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
fiind și acesta, la rândul său, de forța unei scrieri care nu se pierde în tot felul de teorii ale complotului, pentru scriitor, unicul ucigaș fiind Lee Oswald. Filmul realizat de debutantul Peter Landesman, un cunoscut reporter de investigații, preia trama cărții. Orele acelei zile» ce se anunța senină, numai bună să faci o plimbare într-o decapotabilă», cum spunea cineva, au fost pentru medicii și asistentele de la Parkland Memorial Hospital încercarea fundamentală a vieții lor. Ei sunt eroii aruncați dintr-
Veneția 2013: Și totuși, politica by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/72665_a_73990]
-
fi fost aceste rânduri în măsură să o determine pe înstărita canadiancă să lase totul baltă pentru a porni în căutarea disperată a enigmaticului autor? Mă tem că nu este foarte ușor de răspuns la aceste întrebări și că nu trama narativă este punctul forte al acestei cărți. Personajele sunt însă excelent creionate. Adam Wellington, soțul Annei, are o filozofie de viață menită să readucă lumina în existența traumatizată a româncei. Generos și discret, el este dispus să îi acorde soției
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
după opt ani de lucru, Juegos de la edad tardía, care îi aducea autorului o consacrare fulminantă. Cele două romane intră în consonanță și invită la o lectură paralelă, care permite urmărirea unor continuități, complementaritarități și contraste, nu numai la nivelul tramei (situații, tip de personaj etc.) și al discursului narativ, ci și la acela al reflecției auctoriale implicite și explicite din spațiul ficțional. Astfel, pot fi sesizate schimbări semnificative survenite atît în viziunea scriitorului asupra existenței individului în contemporaneitatea socială și
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
un alterego). De această dată însă, rememorarea vieții fiind declanșată de iminența morții naratorului, narațiunea capătă semnificația dramatică și precisă a actului ultim. În forma ahitectonică a ultimului său roman, distinctă de aceea a operei prima, Luis Landero introduce o tramă abil constituită după sistemul vaselor comunicante. Recuperarea trecutului, în care traiectoria vieții naratorului protagonist se intersectează cu destinele altora, produce o narațiune fragmentară, în acord cu dinamica memoriei voluntare și involuntare. Pasajele pe această temă includ scurte descrieri, portretizări, scene
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
băiat, adică moștenitorul adecvat. Perfect adecvat și-a permis regizorul să-l desemneze protagonist pe Al Pacino, vechiul antrenor aflat el însuși la un prag de vîrstă critică. Efect subtil de distribuție fiindcă actorul se confundă cu eroul sensibilizînd infinit trama, toate reproșurile de "îmbătrînire" primindu-le defel impasibil. În ciuda tunsorii tinerești, chipul îi e marcat de trecerea anilor, lucru pe care însă monstrul sacru îl speculează spectaculos. Ajutat - evident - de concepția regizorală și maniera filmică adoptată de operatorul debutant Salvatore
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
școală în același timp cu moartea bunicii. În general, câteva lucruri trag povestirile în jos. Câteva trucuri, în fond, pe care, fără îndoială, că tânărul prozator le va deprinde în viitor. Stângăcii ale debutului pot fi observate atât în construcția tramei povestirilor, cât și în scriitură. Poveștile sunt atât de... clasice, încât pot fi luate drept banale și schematice, previzibile chiar de la un punct încolo. Multora le lipsește, până la urmă, exact aura unei mărci personale sau măcar puțin mai multă ambiție
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
bușește râsul la câte o asemenea gafă, mi-e greu să sar înapoi în disponibilitatea pentru dramă (genul către care, toată lumea e de acord, o virează acest film), apoi să refac sutura în doi timpi și trei mișcări. Revenind la tramă: Chris vrea să reușească, dar nu pe terenul de tenis, unde e deja profesionist, ci în City. Nimic nu îl poate ajuta mai bine decât amiciția cu Tom și relația cu Chloe (Emily Mortimer), sora acestuia, ambii provenind... Ei, aici
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
și că, în calitate de spectator, nu sunt dusă cuminte, ca un cal de căpăstru, către un sfârșit care să îmi arate înțelesul vieții. Poate e o părere prea personală, dar îmi plăceau tocmai acele găuri și acei timpi morți în înjghebarea tramei, cusută și peticită din episoade cu valoare intrinsecă. O altă așteptare woodyallenescă - dacă îmi permiteți barbarismul - la care a trebuit să renunț. Poante... Nu există decât una, așa că talentele mele conversaționale, care recurgeau adesea la replici de la Woody (preferata mea
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
doua sa parte, intitulată Răspunsuri. Ea e compusă din interviurile acordate de autor următorilor: Mircea Zaciu, Gabriela Melinescu, Gheorghe Grigurcu, Titu Popescu, Andrei Burac, Andrei Zanca, Rodica Binder, Mircea A. Diaconu, Hélène Elli, Mihai Posada, reprezentînd o confesiune pe o tramă autobiografică. Secvențele acestei mărturii a cărei spontaneitate e favorizată de convorbirile în cauză, dinamizate, după toate probabilitățile, inclusiv de pauzele dintre ele ca și de revenirea asupra acelorași motive sub unghiuri noi, izbutesc a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
Ce a vrut să spună poetul? Cum trebuie descifrată povestirea? Mister. Recunoaștem o vagă mitologie greco-romană, recunoaștem simboluri creștine sau romantice, dar sensul combinării lor nu-l percepem exact, el rămîne intenționat în ceață. Poet al secolului XX, Philippide tratează trama romantică în chip personal. Poemele secolelor XVII-XIX posedau o argumentare vizibilă, a cărei semnificație nu scăpa cititorului; poemele poetului român devin însă alegorii ambigue, cu simboluri incerte și scenariu misterios. În multe dintre ele atmosfera devine neliniștitoare și sumbră (unele
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
Edificiul lucrat de Ozon este însă extrem de subtil: puține se spun, multe se întîmplă - context în care Rampling, aflată la a doua colaborare cu regizorul, atinge maximumul ei de potențial - filmările sînt (exce)lente, ținînd pasul cu ritmul impus de tramă cu încetinitorul. Surpriza este că și către finalul lungmetrajului, cînd te-ai aștepta să apese puțin pe accelerație, Ozon refuză să îți ofere polonicul și îți hrănește așteptările tot cu lingurița. S-a invocat deja senzația de a fi fost
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
în surse inepuizabile de rearticulare, pentru ca, reformulate, să ricoșeze asupra sursei, adăugân-du-i semnificații noi. În plus, experiența unui déjŕ lu, a unei relecturi în care familiarul devine noutate, poate fi o experiență mai substanțială decât cea a descoperirii unei noi trame naratologice, deoarece textul se îmbogățește prin chiar potențialitățile sale, prin încercarea de a surprinde secretele acțiunii originale, prin răsturnarea unghiului de înțelegere a unei povestiri narată inițial dintr-o anume perspectivă și respusă ulterior în nenumărate alte feluri posibile. Elementele
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
ucigându-i rivalul profesional, și prin asta îl obligă să îi devină iubit. Solidaritatea masculină se reface dincolo de moarte, când fantoma rivalului îl ajută pe Rafael să conceapă planul ideal pentru a scăpa de nevastă. Cred că o astfel de tramă e actualul echivalent al suprarealismului, nu? de la Iglesias mai ciuruiește cu săgeți caustice impactul televiziunii, intruziunea ei în intimitate - doar Rafael se uită la televizor ca să ia exemplu de crime perfecte - dar și spiritul gregar indus de modă. Lungmetrajul e
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
a ma capta în orizontul lui, de a ma reține, fermecat, lîngă el. Întreg românul lui Bruckner e construit din implicite jocuri verbale și paradoxuri logice, înserate într-o reflecție filozofica subtilă, discretă pînă la a fi insesizabila în desfășurarea tramei. Tradusă extrem de prost, cu multe, nesuferite calcuri franțuzești și cu o neglijență mutilatoare cîteodată, Hoții de frumusețe e o carte, pînă la un punct în de-acum clasicizata tradiție a multiplei oferte postmoderniste: policier, love-story, metatext filozofic, povestire cu ramă
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
79 de ani. Premiul, constând într- o sculptură de Joan Miró și suma de 50.000 de euro, poate prevesti posibila nominalizare la Nobel, speculează presa. Romancierul s-a declarat „încântat” și „pătruns” la anunțarea distincției. Motivația juriului: „personajele, întâmplările, tramele formează o viziune complexă a realității contemporane, care luptă între rațiune și sentimente, precum un simbol al spiritului și al neliniștilor prezentului”. Fahrenheit 451 În California a murit, în vîrstă de 91 de ani, scenograful și scriitorul Ray Bradbury, autorul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4574_a_5899]
-
ochii lui Michel, într-un atentat terorist musulman, undeva pe o insulă edenică a Orientului extrem (detaliu premonitoriu pe care, la nici un an de la apariția cărții, realitatea însăși avea să-l copieze la indigo, în atentatul din Bali!) O asemenea tramă poate părea cam subțire, și chiar este, dar cartea e salvată de talentul și de inteligența autorului, de antenele foarte sensibile cu care percepe lumea contemporană, criza acută a omului occidental, a omului în general, precum și de neașteptata, aproape romantica
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
traumă din copilărie. Arareori am avut sentimentul că actorul și rolul merg paralel, și Tautou, și Hanks părînd tot timpul filmului absenți și neatinși de (teoretic) marea miză în urmărirea căreia se află. O altă eroare a regizorului - concentrîndu-se asupra tramei detectivistice și a informațiilor care o alimentează, a pierdut din vedere individualizarea personajelor, extrem de schematică. De unde rezultă că finalul, cu marea revelație a lui Langdon, te lasă rece. R
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
nu, cartea lui Nicolae Stroescu-Stînișoară interesează la modul autentic, fie prin tensiunea întâmplărilor, fie prin evocările de atmosferă. Frapează, pe de altă parte, filonul ei sentimental, de o tandrețe reținută, dar reală și constantă, ce pare adeseori un pandant pentru trama politică. Cu o luciditate de apreciat, dată fiind încărcătura foarte personală a cărții, autorul și-a ales de fapt ca (mono) temă Revolta. O revoltă mai puțin existențială, cât una imanentă, acțională - o suită de decizii care, dincolo de maximele emise
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
lectură legionară a circumstanțelor istorice ale nașterii lui Isus și, totodată, o interpretare cristică a circumstanțelor politice din ultimele săptămîni din România. Conform acestui text codat, legionarii sînt jertfa de răscumpărare pentru speranțele României. După aceste aluzii ingenios întrețesute în trama cristică (și nu mai trebuie să ne mirăm că, în 1940, Cioran l-a comparat pe Zelea Codreanu cu Isus), Nae Ionescu flutură amenințarea: binele și răul se plătesc deopotrivă, chiar și atunci cînd omul nu e decît "unealta" lui
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
al vieții mele. Este o dispersie traversată numai de constanta neliniștii de a trăi. Totodată, dispersia, fragmentarea, reluarea neîncetată a lucrurilor de la început (li se potrivește românilor, în general), asociate cu o lipsă de vlagă la limita patologicului fac ca trama vieții să-mi fie oboseala. Dacă, lipsit de energie, aș reuși să mă economisesc, mi-ar fi mai ușor, dar dispersia mă obligă la inconsecvență. Astăzi îmi promit, cu toată convingerea, să nu fac (să nu accept) cutare lucru, mîine
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
bărbat-pustan-înger. El le schimbă destinul, făcîndu-i să creadă în minuni, pe care le făptuiește fără să știe nici el cum. De fapt, minunile sînt urmărea închipurii sale, de care ceilalți se contaminează. Filmul acesta, deși nu are nici o legătură de trama ori personaje cu românele lui Italo Calvino, împărtășește totuși ceva esențial cu ele: acea voioasa și, în același timp, tristă umanitate, care prin puterea unei imaginații miraculoase ajunge să viețuiască pe fîșia subțire dintre realitate și fantasma. Cele trei cărți
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
se referă numai la abundența de date și la necesitatea de a le selecta." (pag. 181) În continuarea acestei poziții neîngăduitoare, Andrei Codrescu plasează, inspirat, exemplul filmului - amintit mai sus - regizat de Florian Henkel von Donnersmarck. Atunci când i-am schițat trama, am optat, din grijă față de spectatorul român, pentru accentuarea relațiilor de putere stabilite în plan restrictiv politic. Analogia cu situația de la noi e primordială - și, cu atât mai mult, interesantă - pentru sistemul de referință autohton. Nu însă și pentru cel
Cadavrul din debara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7678_a_9003]
-
personaje, absolut toate părând pătate. Nimeni nu pare să aibă o privire de ansamblu, iar poveștile separate centrate pe vreun actant nu se întâlnesc niciodată într-un mod coerent. Un critic american afirma că acest lucru e voluntar și studiat, trama netrebuind rezolvată de spectator, ci având tocmai rolul de a-l apăsa, de a-l agresa chiar, prin încercuire. Nu sunt tocmai sigură că așa stau lucrurile, deși filmul vrea să își frustreze cumva privitorul. Însă mi se pare că
O premieră cu tâlc și două DVD-uri fără by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10871_a_12196]
-
Paradoxul este că printre producători îi regăsești pe... aceiași "syrieni", George Clooney și Steven Soderbergh. În primul rând, nu e sănătos pentru nici un personaj să moară atât. Se pierde dramatismul pe drum. Asta combinată cu călătoria prin timp face ca trama să fie prea de tot: în prezent e viu, în viitorul apropiat nu va mai fi, dar el se întoarce - viu - în viitorul ceva mai îndepărtat din care va investiga crima petrecută în trecutul nu foarte apropiat. În al doilea
O premieră cu tâlc și două DVD-uri fără by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10871_a_12196]