541 matches
-
spre o ordine a lumii prea des erodată de obișnuințele culturale"906. Cred că tematizarea blagiană a antinomicului ar putea trece drept una din formele de manifestare ale "rațiunii contradictorii" de care vorbește Jean-Jaques Wunenburger. Ideea lui Blaga cu privire la antinomiile transfigurate, ca și cea a metaforei revelatorii, ar putea fi alăturate suitei de scheme, procedee și figuri ce compun gândirea alternativă contradictorială identificată de profesorul francez. Metoda dogmatică blagiană poate fi așezată printre acele încercări de ieșire în afara "paradigmei identitare", pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
București, 1997. Horia, Vintilă, "Préface à une rénovation", în Lucian Blaga, L'Éon dogmatique, Editions L'Age d'Homme, Laussane, 1988. Iftimie, Gheorghe, Lucian Blaga și creștinismul românesc, Tipografia "Liga culturală", Iași, 1944. Ioan, Petru, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Logică și filosofie, Editura Institutul European, Iași, 1996. Ioan, Petru, Adevăr și performanță, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Ioan, Petru, Logic and dialectics, "Al.I. Cuza" University Press, Iași, 1990. Ioan, Petru, Lucian Blaga, în orizontul unei logici
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 115
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 249. 438 Apud Ibidem, p. 250. 439 Teodor Dima, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în op. cit., p. 80. 440 Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Petru Ioan, Logică și filosofie, Editura Institutul European, Iași, 1996, pp. 223-224. 441 Petru Ioan, "Stéphane Lupasco et la propension vers le contradictoire dans la logique roumaine", în Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre, Éditions du Rocher, Paris
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii paraconsistente", în vol. Ex falso... 821 Graham Priest, Richard Routley, "Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în op. cit., p. 321. 822 O anume apropiere a lui Blaga de ideea de paraconsistență, din perspectiva raporturilor dintre noțiuni prezente în metoda antinomiei transfigurate, se găsește în studiul lui Ioan Biriș, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", publicat în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2, Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. 823 Calvin O. Schrag, Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Privirea, 152-162; Simion, Scriitori, IV, 366-374; Fanache, Vârstele poeziei, 217-222; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 153-156; Papahagi, Cumpănă, 218-229; Irina Petraș, „Spuma și stânca”, ST, 1991, 10; Constantin, Complicitatea, 199-201; Ulici, Lit. rom., I, 107-112; Pop, Pagini, 183-191; Aurel Pantea, Narațiuni transfigurate, VTRA, 1998, 4; Poantă, Dicț. poeți, 164-168; Irina Petraș, „Fără vârstă”, APF, 1999, 5; Milea, Sub semnul, 31-38; Cistelecan, Top ten, 93-95; Grigurcu, Poezie, II, 273-296; Octavian Soviany, Lumina și Umbra, LCF, 2001, 45-46; Dicț. analitic, III, 206-209, 338-339, IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
se conjugă și desfac proteic o gesticulație ritualic-ceremonioasă, o extraordinară disponibilitate ludic-carnavalescă, formele cele mai diverse de manifestare a spontaneității, a deplinei libertăți a ființei, dincolo de orice constrângeri și limite. Dacă, așa cum spunea Vasile Băncilă, „sărbătoarea este existența unificată și transfigurată”, și dacă, după aceeași interpretare, ea este „o comuniune cu transcendentul; e o comuniune cu societatea, e chiar o comuniune cu lumea animală și vegetală, în sfârșit, o comuniune cu tine însuți prin contenirea sau topirea contradicțiilor, decepțiilor, revendicărilor”, poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
trăsături cu totul singulare în restul operei lui". "Barbismul" se impune îndeosebi în primele versuri ale întâiului sonet, în stilul invocativ-exclamativ și în câteva imagini circulate în Jocul secund, precum cea a "scutului" și a "lutului ars": Ilustre ziduri, mări transfigurate! Și voi, rănite ziduri pe un scut Crepuscul din lut ars, crescut Spre mâini ce-n cer și-aici vor fi curate. O! Câmpuri fericite. Munți ce-ascut Noi zări... Combustia purificatoare, percepția nouă, aurorală a lumii transfigurate pot trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ziduri, mări transfigurate! Și voi, rănite ziduri pe un scut Crepuscul din lut ars, crescut Spre mâini ce-n cer și-aici vor fi curate. O! Câmpuri fericite. Munți ce-ascut Noi zări... Combustia purificatoare, percepția nouă, aurorală a lumii transfigurate pot trimite la același reper. Geometrizarea formelor naturale notate în vers (vezi debutul sonetului al doilea: "Compasu-acestei ape, prin frunze, prin secundă") reamintește, desigur, și propriile exerciții "constructiviste" din anii 1924-1925, dar nu interzice nici apropierea de discursul aceluiași Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
televiziune școlară etc. iau forma unei compoziții, a unei recreații a realului, realizează o restructurare a informației, ceea ce echivalează cu o structură operațională, adică cu o structurare prestabilită a operațiunilor mintale care urmează a fi angajate În receptarea acestei realități transfigurate. În plus, demonstrația audiovizuală asigură și o fixare mai bună În memorie a noilor cunoștințe Însușite. Cercetări recente atestă faptul că omul reține 30% din ceea ce vede și 20% din ceea ce ascultă, iar În condițiile asocierii văzului și auzului păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Prin această metaforă (destul de) criptică, Woolf descrie, în fond, gradul de autonomie a feminității în interiorul societăților tradiționale. Femeia, constată scriitoarea, nu s-a bucurat de o identitate recunoscută (de către sistemul centralității masculine), depinzînd, în mod necondiționat, de "identitatea" unui bărbat (transfigurat cînd în tată, cînd în soț). Lipsa ei de contur identitar s-a ilustrat și printr-o absență a independenței financiare, femeia nefiind, în culturile arhaice (prelungite, alegoric, pînă în dimensiunea modernă a istoriei), un factor activ din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
romanului aduce și morala propriu-zisă a artefactului simbolic, imaginat de David Lodge. Într-o dimineață de duminică, Sam, Adrian și Ellie așteaptă înfrigurați suplimentul Sentinel, cu articolul distrugător al lui Fanny Tarrant. Odată cu ziarul însă, apare și ziarista însăși, palidă, transfigurată, în stare de șoc. Cei trei o privesc cu uimire și ostilitate, cerîndu-i explicații pentru inopinata și matinala sa vizită. Argumentul lui Tarrant va cădea ca un trăznet asupra tuturor. Ea îi informează că, în urmă doar cu cîteva ore
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
etc. PREZENTAREA ICONICĂprin imagini sau ansambluri de imagini figurative sau grafice redându-se astfel aspecte inaccesibile sau greu accesibile unei percepții obișnuite prin imagini fixe sau dinamice, schițarea la tablă a unor desene care permit examinarea vizuala Într-o formă transfigurată, stilizată. Materialele didactice și tehnicile audio vizuale pot spori simțurilor eficiența prezentării cunoștințelor. PREZENTAREA SIMBOLICApresupune o comunicare orală sau scrisă prin intermediul simbolurilor(ex.formule matematice) și se bazează pe experiența anterioară ori recentă redând realitatea Într-o formă abstractă, desprinsă
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
iar evanescența lumii fenomenale este la el doar o replică a focului rece interior. Secțiunea de aur (1973) aduce poezia rigorii: căutarea, blagiană, și-a găsit liman în întrezărirea ordinii estetice superioare, orfic solară. Lângă „părelnicul foc”, trop al iluziei transfigurate în ordine și „joc secund” la acest poeta artifex, „un alexandrin” în esență (Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978) marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn al schimbării viziunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
acolo", privirile lor contopite generând biunivoc prin rememorare modelul de dincolo. Așadar, atât la Platon cât și la Dante, carnea ca principiu al căderii este totodată și un principiu al înălțării atunci când este percepută în lumina frumuseții, devenind orbitoare, translucidă, transfigurată. Toate aceste considerații, expuse silogistic și de multe ori paradoxal, deci cu atât mai cuceritor, nu fac altceva decât să ducă la concluzia că Iisus este cel mai mare seducător din istoria omenirii. Căci ce altceva înseamnă să-i iei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vântului (1963), precum și altele semnate de Z. se plasează atât prin sensibilitate, cât și prin mijloacele de expresie în climatul liric de la începutul secolului al XX-lea, mai precis în sămănătorism. Notele definitorii sunt sentimentalismul nud, sinceritatea spontană, prea puțin transfigurată, inocența involuntară, rostirea directă, fără căutări stilistice și nu rareori diluția verbală. Concurând-o parcă pe Maria Cunțan, poeta se destăinuie ca într-o corespondență particulară versificată, amintindu-și clipe de intimitate: „Atunci strâns în brațe-ntâia oară, / Te-aș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
efemeră și irepetabilă a unei imagini care sălășuiește în mintea celui/celor care îi dau viață. În ansamblul său, spectacolul oral O vară fierbinte pe Iza poartă deci în pântec, ca o Matrioșcă, un discurs sonor oral. Spectacolul este oglindirea transfigurată a frământărilor Omului (femeie sau bărbat: în scenă e destul de greu să-i distingi, fapt ce nu poate fi întâmplător), pe care Moartea le urmărește din umbră și le sfidează cu un râs sardonic. Frământările - în căutarea unui rost, în
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
un contur integral sau fragmentat, artistul evoluează în adâncime pe o paletă de brunuri aflate în descompunere sau într-un exercițiu de căutare, transmițând o concretă stare de neliniște, ca și când deriziunea carnală nu mai poate lăsa în urmă decât chipul transfigurat al tragediei, astfel încât desenele, de la o lucrare la alta, dau conturul măștii antice, sub care regăsim sentimentul amintit. Aceasta ar fi o variantă de citire hermeneutică a textului plastic. Putem însă reface și în sens invers întreaga structură epică a
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
care din punct de vedere artistic ne aparține, ne însoțește și ne marchează. Viitorul însă, nicidecum. El doar provoacă, ne ademenește și, în cele din urmă, ne abandonează. Mai mult, viitorul muzicii savante nici nu există; el este doar contemplația transfigurată a prezentului. Un prezent el însuși nebulos, incert și, nu de puține ori, deconcertant. Altfel spus, viitorul a contractat cea mai sublimă dintre muzici. O muzică pe care noi nu o vom putea auzi. Adesea circulă părerea potrivit căreia categoriile
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
facă, niciodată, cinema! Blak cât... a venit ca o eliberare de gustul amar, ca o recuperare după un efort colosal, ca un respiro an genul "minor": o evadare an comedie, ăn muzică, ăn uitare, ăn lumea țiganilor, atemporala lume tulburător transfigurata an cinema, ăn ^89, tot de Kusturica, ăn Vremea țiganilor. Vremea țiganilor și Pisica neagră, pisica albă (despărțite de aproape un deceniu) șanț că două fețe ale aceleiași monede: esență tragică și esență comică ale aceleiași lumi, ale aceluiași suflet
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
versuri evenimente petrecute în sânul unui grup alcătuit din apropiații poetului. După cum o indică lista de la începutul volumului, cea înșiruind așa-numitele Dramatis Personae (incluzându-i pe Dumitru Țepeneag, Virgil Mazilescu, Sorin Mărculescu și alții), poeziile stau sub semnul realului transfigurat și teatralizat. Dimov, personajul-liant al cărții, domină versurile acesteia astfel încât întâlnim aici cunoscuta proeminență formală și naivitatea ușor parodică a rimei căutate tipic dimoviene. Cuvintele se cheamă unele pe altele lăsând o impresie de dezinvoltură semantică neobișnuită: „Istoria noastră poate
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
blândă, Delia reuși să termine lichiorul concentrat de portocală, și-l băură fericiți într-un amurg cu furtună. Soții Mañara n-au vrut să-l guste, convinși că le va face rău. Delia nu se simți jignită, dar era parcă transfigurată în vreme ce Mario sorbea cu apreciere din micul degetar bătând în violet plin de lumină portocalie, cu parfum arzător. „O să mă facă să mor de căldură, dar e delicios”, spuse o dată sau de două ori. Delia, care vorbea puțin când era
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
de delir al unui regizor de filme în mintea căruia persoanele din viața reală se confundă cu cele fictive, de pe banda de celuloid, trecutul se interferează cu prezentul, viața este privită prin obiectivul aparatului de filmat, iar filmul este ecoul transfigurat artistic al unor întîmplări trăite. Planurile se întretaie cu repeziciune (metodă cinematografică), iar cititorul este pus adesea în situația de a nu ști cu precizie dacă ceea ce citește este un vis al personajului-narator, o amintire, o întîmplare petrecută în realitatea
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
adevăratei transcendente, o Europa fără metafizici obiectivizate, fără birocrații multiculturale și conglomerate de entități abstracte. După un istovitor marș prin pustie, pe poarta acestei Europe democratice va pași cultura română. Dar nu cultură, ca un grup compact, ci realitățile ei transfigurate, personalitătile-eveniment. Din aula Universității Stanford, Havel a deschis calea spre transfigurarea prin democrație a omului occidental. Cei care vor lua cuvintele lui Havel drept "mit", vor continua să mulgă liniștiți vacă multiculturalistă.... Dar ei, la un moment dat, nu vor
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]