468 matches
-
să facă mai multe fotografii cu racla și pelerinii drept fundal. Nu știu prea bine cum să caracterizez astfel de situații, dar mi se pare că aveam de-a face cu un fel de „ecumenism” la firul ierbii, spontan, care transgresează regulile instituționale ale bisericilor oficiale. Tot aici aș încadra și cuplurile mixte aflate tot atunci în Catedrală. Este perioada vacanțelor de vară, se întorc imigranții acasă. Când spun cuplu mixt, în majoritatea cazurilor EA este româncă, peste 25 de ani
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
legilor de statut; furtul (principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor); violența; comportamentul de bandă, receptat de ceilalți ca periculos. Termenul de delincvență juvenilă desemnează conduite inadecvate ale tinerilor care n-au împlinit vârsta majoratului, fiind aplicat celor care transgresează legea, dar și celor care se integrează în anturaje potențial delincvente, având un comportamentul de evaziune, celor care au fugit de la domiciliu sau din mediul școlar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvența la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
ca într-un mormânt, atât timp cât nu va fi plătit “răscumpărarea” pe care o cere Persefone ca preț al “vechii sale dureri”. Ezoterismul orfic e o orientare ce postulează purificarea și renunțarea. Arta purifică (catharsis). Prin creație, umanul își depășește condiția, transgresând veacurile și apropiindu-se de divin, concurând geneza, imitând-o. Orfeu e un simbol al faptului că orice infern poate fi transformat în paradis. Magia lirei și versul orfic fac din eternitatea dramatică a chinurilor damnaților din Infern o stare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de sub influența fostului Imperiu otoman. Aceste mișcări înaintau în provinciile și subregatele Austro-Ungariei, în Catalania, în Țările basce, chiar în Norvegia, după cum va observa și Victor Hugo. În plus, aceste micronaționalisme nu sînt numai inoportune pentru marile puteri; în măsura în care ele transgresează pragul pe care teoreticienii menționați mai sus îl fixaseră pentru atestarea noilor națiuni, ele batjocoresc valorile național-liberalismului, erijînd solidaritatea etnică și de limbaj în atribute primordiale și chiar obligatorii fără alegerea și consimțămîntul indivizilor. Comunitatea este totul pentru acestea. Ea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Călinescu, în studiul introductiv al antologiei de la Polirom, face o comparație între Mallarmé și poetul român și conchide: "Mallarmé afecționa și el sonetul, dar la Mircea Ivănescu această formă "perfectă" e voit imperfectă, ironic imperfectă (cu excesiv de multe enjambements care transgresează normele poeticii parnasiano-simboliste, cu versuri inegale, cu ritmuri rupte, cu revărsări de prozaisme în care rima se îneacă), deși efectul final e unul de inefabilitate, de cristalinitate cu fine fisuri, ca nervurile dintr-o frunză înghețată"8. Relaționând observația lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
750 sq.). Dar încă în Iliada Zeus se poate recunoaște ca protectorul lui dike, pentru că el garantează jurămintele, proteguiește pe străini, oaspeți și pe toți cei care cer ceva31. Pe scurt, zeii nu lovesc oamenii fără motiv, atâta vreme cât muritorii nu transgresează limitele modului lor de existență. Dar e greu să nu încâlci limitele impuse, căci idealul omului este "excelența" (arete). Or, o excelență excesivă riscă să trezească orgoliul nemăsurat și insolența (hybris), ceea ce i s-a întâmplat lui Aiax, când s-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
privi cu uimire cum rudele care nu-și amintiseră de el cât fusese "în viață", trimit pachet pentru ca prietenii să aibă din ce-i face pomană. Uimește la Dimitrie Stelaru capacitatea de a-și face rolul până la capăt, de a transgresa granița dintre ficțional și nonficțional, un exemplu în acest sens fiind și jocul verbal care-i caracterizează și corespondența nu numai poezia. Proiecția în absolut și autoironia par să facă parte din stilul caracteristic scriitorului. Fragmentele de corespondență publicate de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sunt potențate și de utilizarea pronumelui la persoana I, plural, cel care prezintă o colectivitate în agonie, dar o colectivitate din care, se sugerează, nu este exclus nici lectorul. Boala copleșește așadar universul de hârtie al cărții, dar totodată îl transgresează. Se aglomerează aici tot arsenalul deznădejdii (otrava, liniștea, ștreangul, somnul, hipnoza, bocetul) și aceasta nu este prezentată doar ca o stare în capcana căreia omul se lasă prins, ci ca o fiară ieșită la vânat: "deznădejdea (...) ne mușcă din zile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
luminii și, prin extensie, simbol solar (greu de acceptat în acest caz din cauza înserării descrise), dar poate fi și expresie a devastării, a războiului, a morții. Dezbrăcarea ritualică, dezgolirea, trecerea dincolo de zidul cetății, prezența șoaptelor ca expresie a zvonurilor care transgresează barierelor celor două tărâmuri, gustul amar, tristețea (adjectivul "amăruie") par să susțină cea de-a doua interpretare. Gesturile acestea lente, cu tentă erotică sunt chemări de dispariție. Frunza accentuează efemeritatea existenței umane, capacitatea ei de a trece dincolo, de "a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este concepută raportarea la real. Sub influența, probabil, a suprarealismului (deși, credem, este, mai degrabă, o influență a mișcărilor avangardiste, în general, și poate nu atât a manifestărilor acestora în domeniul literaturii, cât în cel al artelor plastice) limitele sunt transgresate, real și ideal, univers exterior și univers interior, concret și abstract, static și dinamic, spiritual și material, totul devine un amalgam din care conștiința artistică încearcă să desprindă felii de adevăr sufletesc. Poezia se deplasează spre reportaj, dar este un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dar și pentru a întări noi forme de participare și reprezentare politică, așa cum sunt mișcările sociale sau rețelele globale de advocacy. Totuși aceste inovații instituționale nu apar de la sine. Acestea sunt rezultatul unor dispute și conflicte care pot uneori să transgreseze instituțiile liberale în funcție. În al treilea rând, democrația radicală se referă la construcția unui nou proiect hegemonic, care încearcă să articuleze revendicări destul de diferite. Astfel, democrația radicală trebuie să construiască un adversar, pentru a contracara principiul divide et impera
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
rigoarea, iar, pe de altă parte, revoltă, contestarea normelor, chiar cu pericolul marginalizării. Individul modern este condamnat să trăiască într-o ambiguitate semantica, într-o indecizie simbolică" [p.78]. Această indecizie comună se transformă la Pariziana în dorința de a transgresa 240 stereotipul și a accede la eveniment. "Elementele care anunța evenimențialul sunt marcate de o serie de substantive cu valoare semantica specifică, cum ar fi scandal, spectacol, fenomen, fiecare substantiv explicând una dintre trăsăturile pertinente ale fenomenului" [Bondarenco, p.172
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vreun prostovan latino din telenovele. De aici și inevitabila conotație negativă azi a termenilor derivați din numele foștilor locuitori ai satelor. Atlasul cațavencilor ar trebui totuși, în opinia mea, să folosească un alt termen, cu origine necunoscută. Un termen care transgresează originea socială, un termen care exprimă plastic și sugestiv tipologia complicată, diversă și toxică a acestor oameni din vremea noastră, înglobând laolaltă mahalagioaice gureșe, derbedei cu tupeu, țoape cu "Vuitton", ciobani în "Armani" sau ghiorlani cu "Porsche", toată pletora de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o contradicție în ce privește consecințele retragerii imediate din Vietnam. Președintele s-a referit, pe larg, la acestea, așa cum ne amintim din secțiunea precedentă a lucrării de față. Însă, zice Campbell -, iar pentru noi este suficient să observăm că, încă o dată, criticul transgresează, nepermis, granițele criticismului retoric de factură etică date fiind cifrele referitoare la corpurile armatelor nord și sud-vietnameze și a Vietcong-ului, pe care autoarea le menționează în analiza sa, bineînțeles, extragându-le din alte surse, strategia preferată de Nixon pare să conducă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
exprimă cât se poate de tranșant în privința posibilităților criticismului retoric ca atare: în ce privește dimensiunea sa, atât de necesară, etică, criticismul retoric nu trebuie să depășească anumite limite. Cum ne reamintim, din discuția pe marginea studiului lui Campbell, faptul că autoarea transgresează, nepermis, limitele respective, fac ca demersul său critic să poată fi chestionat ca atare, astfel că valoarea sa euristică scade. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere faptul esențial care îl determină pe Edwin Black să traseze acea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
activizarea elevilor și transferul unor competențe decizionale către aceștia). Și totuși, anumite "semnale de alarmă" se puteau identifica; pasivitatea elevilor, lipsa lor de reacție la semnalele primite din partea centrului de autoritate (poate putere?) denotau nu neapărat (și nu întotdeauna) că transgresaseră o limită și că, deși ei nu fuseseră implicați în fixarea ei, aceasta exista, iar ignorarea ei trebuia sancționată; lipsa de reacție a elevilor semnifica, în primul rând, anularea universului școlar așa cum căpăta acesta chip prin intermediul manifestărilor centrului de putere
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tip conflictual înlesnește formulări „extremiste”, aparent ireconciliabile cu discursul public civilizat. Se intră într-un „bulgăre discursiv”, la nivelul unei întregi societăți, care antrenează vorbitori dintre cei mai surprinzători în planul „emanațiilor” discursive. Normativitatea lingvistică și comportamentală sau atitudinală sunt transgresate sistematic, într-o situație de comunicare bazată pe „excepție”. Evenimentul discursiv la care ne raportăm este integrat momentului discursiv din 7 decembrie. Selecția operată este obiectivă și are în vedere circulația cuvintelor, a formulărilor și structurilor semio-lingvistice. Unele dintre acestea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
dezbaterii circumscrieri sistematice, îndemnuri practice, repere normative, considerații principiale, criterii orientative și, mai ales, definiții nuanțate ale eidos-ului suprem (polideterminări în funcție de o constelație conceptuală ce capătă în cadrul fiecărei teorii o culoare particulară). Aici, replierea pe sine devine un leit-motiv care transgresează exercitările individuale (de tipul "oglinzii" sau al daimon-ului socratic) și asumă un dublu destin colectiv (care reunește un versant al acumulărilor într-o știință a înțelepciunii și unul al reverberației esențelor ethos-ului constituit în sânul unei comunități). Astfel
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
necesar în dezvoltarea conștiinței absolute"52). Daimonul "judecă" situația existențială și alertează subiectul într-un sens sau altul, el devine, ca partener interior păzitor, un virtuoz al "abținerii" ca modalitate privativă de raportare la complexul circumstanțial. De la el pornind, eticul transgresează condiția comună a opțiunii către o versiune încărcată de misterul unei aparent incontrolabile alterități interiorizate, vizând mai curând excepționalul naturii gânditoare și angajate atitudinal, chiar în elementul obișnuit al răscrucii conjuncturale. Firea morală este constant mărturisitoare a unei iscusințe a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
căruia trăirea evenimențială atinge gradul său suprem de completitudine, regăsindu-se împlinită și înnoită din toate perspectivele, adică aflându-și articularea destinală care o leagă de firul conducător general al unei vieți. Apoi, rolul conștiinței de sine individuale devine social, transgresează daimonul și oglinda pentru asumarea destinului de călăuză spirituală și elaborarea unei științe etice izvorâte din generalizarea concluziilor trase în urma aventurii individuale. Prin puterea pildei și prin rezervorul infinit de asemănare care este faptul comunitar dintotdeauna, figura percutantă și remarcată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este următoarea: "în viclenie, nimeni nu-ntrece femeia". O povestire de acest gen se organizează în jurul intrigii feminine, după rețetele pe care le va exploata din abundență vodevilul; textul nu gravitează în jurul descrierii relației sexuale, ci în jurul plăcerii de a transgresa legea (în cazul de față căsătoria) pentru satisfacerea propriilor dorințe. În lumea contemporană, practicile literare deocheate și-au diminuat importanța, fie și numai din cauza mult mai puțin valoroasei separații între universul masculin și cel feminin: universul studențesc nu mai este
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
își ia dreptul de a înfățișa totul, dar un "tot" care nu este, în realitate, decât tot ceea ce nu trebuie arătat. Dispozitivul pornografic chiar prin faptul că este un dispozitiv de reprezentare pentru un cititor pus în postura de voyeur transgresează interdicțiile, introducând terți în spațiul intim. Pornografia va fi deci în mod firesc considerată "obscenă": Dincolo de practica la care trimite, obscenitatea cere martori, o prezență exterioară pretinsă, o exhibiție, un fel de regie menită să facă deosebită perceperea ei de către
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lui Michael Jackson de a trăi paradisiac pe pământ. Casa sa s-a vrut a fi replica mundană a celebrului ținut beatific. Avea multe spații somptoase, piscine interioare si terenuri de bowling. Michael Jackson, asemenea noilor zei ai olimpului mundan, transgresează orice normă și regulă a simțului comun. Relațiile lui sexuale, de exemplu, au făcut obiectul curiozității a milioane de fani. Prin urmare, zeii postmodernității trăiesc palpitante aventuri amoroase, asemenea olimpienilor de altădată. In realitate, viața starurilor din "Noul Olimp" este
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
perspectivă de comparație, rezultată din analiza structurii interne a celor două opere și mai ales din emoția estetică provocată de receptarea marcat subiectivă, reprezintă modul de captare și de reîmprospătare a echilibrului sufletesc, mult tulburat, forma prin care aroma tămâii transgresează în muzica sferelor.
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
finanțelor regimului avea să furnizeze această ocazie. Într-adevăr, nevoia de bani îl determinase pe Brienne să-i sugereze regelui convocarea acestei vechi instituții, *stările generale. Acestea se reunesc deci la Versailles la 5 mai 1789, dar, foarte repede, ele transgresează cadrul misiunii lor și se erijează, la 17 și 20 iunie 1789, într-o Adunare națională și constituantă. Și cum, la 14 iulie, luînd Bastilia, poporul își afirmă capacitatea de a-și impune voința, nu îi rămîne puterii decît să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]