1,894 matches
-
istorie, orașul unirilor românești, a avut loc, la 8 noiembrie 1901, o mare adunare populară cu care prilej, delegați ai tuturor provinciilor istorice și-au manifestat sentimentele de prețuire și gratitudine față de Mihai Viteazul, marele unificator al românilor. Reprezentantul studențimii transilvănene, vorbind despre faptele de arme ale luminatului voievod, învingătorul de la Șelimbăr, a exprimat credința că „idealul căruia marele fiu al neamului nostru i-a consacrat întreaga sa viață va fi înfăptuit pe deplin nu peste multă vreme”. În anul 1902
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
loc în anul 1650. Casa a fost refăcută în arhitectura stilului rensacentist, iar pe frontispiciul ei au fost așezate blazoane celor șapte orașe libere regești ale Transilvaniei din acea epocă. Cod civic încrustat în piatră Pe lângă blazoanele celor șapte orașe transilvănene, pe frontispiciul Casei consiliului, erau încrustate peste 50 de maxime și proverbe, scrise în limba latină. Ele alcătuiau un cod de comportament civic, iar prin faptul că erau afișate pe fațada unei clădiri oficiale, erau mereu în atenția populației, îndemnând
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
unde cele 167 de aparate B-24 aveau drept misiune să bombardeze aceleași obiective ca și aviația britanică, vizând în special căile feroviare și aerodromul) și, pentru prima dată, Brașovul, marele centru industrial care fabrica avioanele IAR. Pentru a lovi orașul transilvănean, (legăturile feroviare și Uzinele IAR) a decolat o formație de 158 de bombardiere B-24 Liberator. Venind dinspre Bulgaria avioanele inamice au intrat în țară prin zona Rusciuk-Giurgiu. Între orele 9:50 și 13:00 au fost alarme aeriene în orașele
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
folositoare de suflet ucenicilor săi și celor care veneau la chilia sa ca să găsească liniștea sufletească. Retras în peșteră, trăind după rânduiala atonită, Sfântul Antonie a început să urce pe scara virtuților, devenind un reper spiritual pentru monahii olteni și transilvăneni. Vestea despre sfințenia vieții sale s-a răspândit repede, mulți creștini venind să găsească hrană spirituală în bisericuța din munte. S-au apropiat de Sfântul Antonie mulți ucenici care doreau să trăiască după rânduiala sa, unul dintre aceștia fiind Ieromonahul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „COMOARA DIN APAHIDA” Biserica de lemn, monument istoric O siluetă înnegrită de trecerea vremii, încremenită într-o tăcere blajină și răbdătoare, la o răspântie de ulițe a unui sat transilvănean situat în apropierea Someșului Mic, își așteaptă vizitatorii în fața cărora să-și depene povestea îndelungatei sale existențe. Este vorba despre Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, din Apahida, înscrisă pe lista monumentelor istorice. Repere istorice Biserica a fost
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
apoi ca uniune a șerbilor de Transilvania, în afara oricărei recunoașteri ca națiune însă. Elitele românești sînt slab atinse de ampla difuziune a Reformei din secolul al XIV-lea. În schimb, dominația Habsburgilor implică mutații radicale în cadrul echilibrelor interconfesionale și intercomunitare transilvănene. Schimbarea realizată la sfîrșitul secolului al XVII-lea este legată de o nouă apropiere de ordin politic și social: despotismul luminat. Revolta șerbilor români, copleșiți de birul cerut de războiul antiturc de la începutul secolului al XV-lea, nu are nici un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oprimate de ordinea austro-ungară, ca și cum 1918 ar fi o reeditare a "primăverii popoarelor" de la 1848. Permanența sacrificiului și a martiriului românesc se afla în centrul conferințelor ținute la Societatea de Geografie din Paris și în alte locuri. Viziunea unui popor transilvănean victimă a feudalității maghiare cucerește unele spirite care vor introduce în războiul în desfășurare amintirea războiului Marii Națiuni. La Londra, cauza românească primise sprijinul istoricului Seton-Watson prin intermediul săptămînalului The New Europe. CONFRUNTAREA CU O NOUĂ ORDINE EUROPEANĂ Miza diplomatică esențială
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națională cît și socială. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este rezultatul unei înfrîngeri diplomatico-militare a Imperiului austro-ungar și al unei rapide mobilizări politice a elitelor române. Drama s-a jucat în parte, în Statele Unite, prin întîlnirile lui Vasile Stoica, emisar transilvănean al guvernului român, cu consilierul lui Wilson, colonelul Housc. Principala acțiune s-a desfășurat la fața locului. În ciuda unei logici impuse de discursul unei instaurări naționale unitare, această acțiune a fost confuză și plurală. Or, istoricii naționaliști români și unguri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sloganele sociale au fost recuperate de burghezia română în folosul sloganelor naționale și se manifestă interes față de divizarea forțelor politice românești din Transilvania. Ungurii interpretează global secesiunea românilor din Transilvania ca un rezultat al politicii statului român, susținut de burghezia transilvăneană și de strategia Aliaților care au făcut presiuni pentru dezmembrarea imperiului. De partea sa, istoriografia română tinde să respingă rolul statului român și să minimalizeze ponderea marilor puteri în ceea ce privește poporul. Lunile octombrie și noiembrie sînt martorele apariției unei adevărate mișcări
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tradiții, două baze regionale foarte diferite s-au întîlnit în negocierile care au condus, în octombrie 1926, la crearea Partidului Național-Țărănesc în jurul unui program în zece puncte și a doi conducători: Maniu, care reprezenta pînă atunci Partidul Național de origine transilvăneană și Mihalache, care-i reprezenta pe țărani. Prezența lui Maniu trimitea la tradiția burgheziei patriote transilvane, cea a lui Mihalache la istoria partidelor țărănești din care făceau parte facțiunile care în noiembrie 1919 nu ezitaseră să anunțe măsuri radicale de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
titlul "Solidari", se poate citi: "Una din primele observații politice făcute în numele grupului România liberă vede în Ungaria un aliat natural, curajos, al poporului român, implicat profund în suferințele vecinilor din Est". Aceeași revistă dă cuvîntul filosofului ungur Attila Ara-Kovacs, transilvănean ungur instalat la Budapesta pe la începuturile anilor '80. Ara-Kovacs s-a ocupat în România de jurnalul samizdat Ellenpontok, fapt care 1-a adus în atenția unei anchete a Securității. Ara-Kovacs subliniază că Ungaria, spre deosebire de România, a făcut revoluția în 1956
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vedea ce adânc îl impresiona acest cântec, și din toată atitudinea sa, te încredințai despre nemărginita iubire ce ave el pentru poporul său. Odată l-am întrebat, care e autorul acestui cântec și mi-a răspuns: Ia un biet tânăr transilvănean, care avea durere de inimă pentru nenorocitul său popor; am auzit că l-a compus, l-a cântat și a murit după ce-l cântase". Rândurile lui Ștefanelli vor fi citate și acceptate de o seamă de critici literari: Teodor Neș
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
p. 10, Și totuși George Marchișiu...). Elementele "pre-eminesciene" (vezi art. lui C-tin Mălinaș, Mihai Eminescu. Pre-debutul de la Oradea, 1864, în Familia, nr. 1, 2000, pp. 68-75) sunt unanim recunoscute de renumitul eminescolog D. Vatamaniuc: "Eminescu debutează în climatul cultural transilvănean provocat de lepturiști și în acest context își începe și activitatea ziaristică, cu articole politice..." (vezi art. Poezia "lepturiștilor" din Oradea, Luceafărul, nr. 13, 26 martie 1988 și Un debut neconfirmat, Luceafărul, nr. 10, 5 martie, 1988). Aceste influențe și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Adressă la Beiusiu lui Selagian daca ar fi cu putință ca în contra unor betrâne tendințe profesorali să se introducă cărți scolastice române tipărite..." (ms. 2258, 179). Perpessicius consideră nota "de o deosebită valoare biografică" și face ample referiri despre folclorul transilvănean și M. Eminescu (M. Eminescu, Opere, VI, Cap. Note și variante, Poeme originale de inspirație folclorică, Călin-Nebunul, pp. 475-485).21 Acest citat din însemnările lui M. Eminescu este urmărit de mai mulți eminescologi: el figurează și în Fragmentarium, ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sa nu vor accepta vreodată ca rușii să rămână în posesia Moldovei și Valahiei”, ceea ce ar fi echivalat cu blocarea pentru Imperiul Habsburgic a Dunării de Jos, ar fi oferit Rusiei drum deschis spre Constantinopol și contact direct cu românii transilvăneni și slavii de sud. În drum spre Torino, Alexei Narîșkin îi scria țarinei din Viena, la 7 iunie 1770, că Austria era mai favorabilă turcilor de teamă că Rusia, luând Principatele, devenea vecin nemijlocit; situație care, cu timpul, i-ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că și dânsul când a luat parte la resbelul acesta a fost numai sub condiție de a se bate pentru triumful naționalităților”. „Triumful naționalităților” era, neîndoielnic, un crez căruia Bem îi slujea cu dăruire, talent și vitejie, numai că desfășurările transilvănene nu se acordau cu acel principiu sacru. În cele din urmă, din nefericire prea târziu, realitățile tragice aveau să impună soluția respectării drepturilor naționale ale popoarelor. În căutarea ei au fost angajate negocieri în care polonezii au jucat un mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
N. Iorga a tratat întreaga noastră istorie a relațiilor internaționale în epoca modernă prin prisma idealului desăvârșirii unității de stat și că, în cele din urmă, apropierea României de Austro-Ungaria a rămas pentru el o încercare de îndepărtare a speranțelor transilvănene. Plecând tocmai de la idealul desăvârșirii unității de stat, el a abordat și studierea războaielor balcanice, cărora le-a consacrat un volum special. Ar părea poate paradoxal, dar acesta este adevărul și anume că, în pofida ideilor sale naționaliste în politica internă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
germane care locuiau de veacuri, în deplină înțelegere cu românii majoritari, pe teritoriul țării noastre. Așa se face că au apărut în R.F.G., la scurtă vreme după deschiderea ambasadelor la Köln și București, organizații ale germanilor din România. Asociația sașilor transilvăneni, Asociația șvabilor bănățeni și Asociația germanilor dobrogeni sunt organizații care numără cca 600 mii de membri și ființează și în zilele noastre în Germania reunificată. Atunci plecarea masivă a nemților din România era considerată de conducerea comunistă ca un "element
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
j. Maramureș - 22.XI.1975, Satu Mare), poet. Absolvent al Liceului „Dragoș Vodă” din Sighet și al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj, A. debutează în „Crizantema” (1929) și colaborează cu poezie, proză, articole și cronici la ziare și reviste transilvănene („Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Brașovul literar”, „Graiul Maramureșului”, „Claviaturi” ș.a.), la unele fiind membru fondator („Symposion”) sau, temporar, secretar de redacție („Națiunea română, 1935-1938, „Tribuna”, 1938-1944). A semnat, în mare parte, cu inițiale (C.S.A.) sau cu pseudonime (Gh. Barciu, Ciocio
ANDERCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
incisiv, la impulsionarea vieții literare din Ardeal și, îndeosebi, la stimularea tinerelor talente. După un sfert de veac de tăcere, poetul revine la creație în 1968, dar se manifestă sporadic și fără prea multă vigoare. A. se numără printre poeții transilvăneni notabili din perioada 1930-1937. A pregătit pentru tipar un volum de versuri, Hotare pentru vis, care, deși anunțat de mai multe ori înainte de război, va apărea doar postum (1998). Lirica sa, de o mare bogăție imagistică, dezvăluie o sensibilitate înclinată
ANDERCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
război culese de la fetele din Poiana Sibiului”, a fost tipărit în 1917, pe cheltuiala autorului (ca de altfel toate volumele sale). Textele autentice sunt însoțite de indicații privind numele și porecla informatoarelor. „Lăcrămioarele” culese - majoritatea doine - se înscriu între contribuțiile transilvănene meritorii la valorificarea poeziei tradiționale„de război”. Soarele din Piatra Albă (1940), subintitulat „roman din Carpați”, volum cu puternice accente autobiografice, vrea să fie o pledoarie pentru revenirea la natură și în natură. Intenția autorului, mărturisită într-o scurtă prefață
DOBROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286806_a_288135]
-
și l-a adus în Ungaria, iar toată țara lui, întinsă și bogată, a unit-o cu regatul ungar și se numește Erdeal". După ce l-a învins și capturat pe Gyula, regele s-a îndreptat împotriva unui alt stăpânitor local (transilvănean), Kean, "ducele bulgarilor și slavilor", care-și avea "ducatul" (voievodatul) său în părțile sud-estice ale Transilvaniei, "în locuri foarte tari, prin așezarea lor". După "trudă multă și lupte anevoioase", Kean a fost învins și ucis, a fost capturată o pradă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
M. Barbu, M. Zdroba, Noi contribuții privind cetatea de pământ de la Vladimirescu, în Ziridava, 8, 1977, p. 7-28; P. Iambor, Șt. Matei, Cetatea feudală din Cluj-Mănăștur, în AIIAC, 18, 1975, p. 291-304; M. Rusu, Castrum, urbs, civitas (Cetăți și "orașe" transilvănene din secolele IX-XIII), în AMN, 8, 1971, p. 197-203; Istoria Românilor, vol. III, p. 239-240. 26. M.Rusu, Cetatea Moigrad și Porțile Meseșului (secolele IX-XIII), în Omagiu Ștefan Pascu, Cluj, 1974, p. 265-279; idem, Cetățile transilvănene din secolele IX-XI și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
civitas (Cetăți și "orașe" transilvănene din secolele IX-XIII), în AMN, 8, 1971, p. 197-203; Istoria Românilor, vol. III, p. 239-240. 26. M.Rusu, Cetatea Moigrad și Porțile Meseșului (secolele IX-XIII), în Omagiu Ștefan Pascu, Cluj, 1974, p. 265-279; idem, Cetățile transilvănene din secolele IX-XI și importanța lor istorică, în Ziridava, 10, 1978, p. 159-171; M.Rusu, Șt. Dănilă, Cetatea feudală timpurie de la Șirioara (secolele IX-XI), în File de istorie, 1972, p. 47-66; Istoria Românilor, vol. III, p. 241-249. 27. Răzvan Theodorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Sextil Pușcariu Limba română; Ovidiu Drimba despre românul lui Ionel Teodoreanu Tudor Ceaur Alcaz și despre Amintirile lui I. Agârbiceanu). În cele aproape 150 pagini, cât însumează cele două caiete, C.d. reprezintă un model de ilustrare a fenomenului literar transilvănean într-un moment de cumpănă istorică. A.Gț.
CURŢILE DORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]