552 matches
-
trei forme - politic, cultural/intelectual și popular. Precursori antisemiți Într-un discurs parlamentar ținut în calitate de șef al Partidului Național Creștin în 1935 și publicat ulterior ca pamflet intitulat România a românilor, Octavian Goga, poet și lider spiritual al luptei românilor transilvăneni pentru drepturi politice înainte de primul război mondial, renega presa românească, fiindcă - în viziunea lui nu era „făcută” de români. Atacul său asupra evreilor a fost primit cu entuziasm de membrii Partidului Național Creștin din Camera Deputaților. Goga, care trei ani
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Editura Albatros, 2000; Iustina Croitoru, Editura Humanitas. tiberiu avramescu mai 2014 Bucureștii de altădată 1885-1888 anul 1885 [ Diverse. Chestia cumulului funcțiilor publice. Partidul socialist se înființează în România; ziarul Drepturile omului. Moartea lui C.A. Rosetti. Agitarea cestiunii evreie. Expulzarea transilvănenilor din România. Războiul sârbo bulgar. Caragiali fluierat la Teatrul Național. Debutul Operei române la Teatrul Național. Apariția ziarului Epoca.] [diverse] Judecătorul de pace osândește la 500 lei amendă pe un domn Emil Mavrocordat, care pălmuise pe Nicolae Voinov pe când era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1 000 fălci, 22 000 galbeni. Mendel Posner: 1) Sascutul de mai multe mii fălci. Un alt evreu, al cărui nume ne scapă, a cumpărat moșia Parincea, iarăși de mai multe mii fălci, cu târg, cu biserică etc. etc. [expulzarea transilvănenilor din românia] Pe la sfârșitul lunii august, o știre menită să stârnească o mare agitațiune în țară este transmisă telegrafic de la Budapesta: poliția din Caransebeș a descoperit niște manifeste anti ungurești care au fost expediate din București de către Iredenta română. Aceste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
protestează vehement la București și cere guvernului Brătianu să stârpească cuibul iredentist din Ro mânia. După două zile, guvernul decretează expulzarea lui Nicolae și Alexandru Ciurcu și a studenților George Secășanu, George Ocășanu, I. Droc-Bănciulescu și I. Corneanu, toți români transilvăneni. Vestea expulzării se răspândește ca fulgerul și toată opoziția e în picioare. Presa protestează cea dintâi. O întrunire s-a ținut la redacția Românului, convocată urgent de Vintilă Rosetti, în urma căreia s-a votat următoarea protestare: „Protestăm în contra expulsiunii [din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lacului Erie și are o puternică rețea de căi ferate. Populația orașului e de un milion de locuitori, al cincilea oraș al Uniunii. Puternic centru german cu un monument al lui Richard Wagner. Mergem la un restaurant românesc. Proprietarul un transilvănean. Se simte Însă influența artei culinare americane. Puternic centru industrial, În care comerțul lemnului, grație portului, are un loc Însemnat. Cleveland e și un important centru universitar, are o frumoasă politehnică, academie de arte și științe, teatre, biblioteci. Orașul a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
până la adunarea de la Blaj din 15 iunie 1747); „Seminarul de la Socola”; „Jurnalistica din Moldova” - cu trimitere la Albina românească, Buletinul oficial, Alăuta românească, Foaia sătească, Dacia literară, Icoana lumei, Arhiva românească, Arhiva albinei românești, Jurnalul Dunărea”, „Faptele belice ale românilor transilvăneni în anul 1849”; „Epistola pastorală a episcopului Andrei Șaguna”; „Despre deregotariatul din timpul de față”; „Neatârnarea limbii române în dezvoltarea sa și în modul de a o scrie” cu: 1. Endreptarul cel mai nalt în vorbire, scrierea și formarea limbei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Franța și având pe jumătate „sânge francez“, Carol s-a dovedit un german desăvârșit, corespunzător Întocmai „tipului ideal“ al germanului. Era disciplinat, metodic și perseverent; avea În cel mai Înalt grad simțul datoriei. Așa ceva românii nu mai cunoscuseră. Poate doar transilvănenii. Prin calitățile, ca și prin Îngustimile lui, Carol I se asemăna cu Împăratul Austriei (apoi al Austro-Ungariei) Franz Joseph. Nu este de mirare că soția lui, Elisabeta (cunoscută și sub pseudonimul literar Carmen Sylva), a Încercat să evadeze — ca și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
germanii 4%. Și structura confesională a Transilvaniei s-a modificat. Între cele două războaie, ortodocșii nu reprezentau decât o treime a locuitorilor provinciei, o parte dintre români fiind greco-catolici. Astăzi, ca urmare a modificărilor etnice și religioase, trei sferturi dintre transilvăneni sunt ortodocși. România este astăzi mai Închegată și mai unitară decât Înainte de comunism. Colecția de provincii, propunând fiecare propria-i sinteză, s-a contopit Într-o sinteză de ansamblu. Câștig sau pierdere? Depinde de ce ne place mai mult: un colorit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ajuns minoritari și În orașe. Ungaria Mare Încercase să-i includă pe românii din Transilvania În națiunea ungară. Românii au rămas Însă români și au preferat Bucureștiul Budapestei. Acum, lucrurile se prezintă asemănător cu ungurii; cărei națiuni Îi aparțin maghiarii transilvăneni: națiunii române, sau națiunii maghiare? Oficial, națiunii române, dar din punctul lor de vedere națiunii maghiare; Întocmai românilor care priveau cândva spre București, privesc și ei spre Budapesta (deosebirea constând totuși În faptul că românii erau majoritari, iar ei sunt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tratată de Keith Hitchins Într-o sinteză foarte bine informată și cu judecăți echilibrate: Rumania 1866-1947, Oxford, 1994; ediție românească: România 1866-1947, București, 1996 și 1998. 16. Tot Keith Hitchins este autorul celei mai complete sinteze privitoare la situația românilor transilvăneni și la mișcarea lor națională În jumătatea de secol care a precedat Primul Război Mondial: A Nation Affirmed: The Romanian National Movement in Transylvania, 1860-1914, București, 1999. Lucrarea continuă contribuțiile anterioare ale autorului, care se constituie Într-o vastă frescă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
După tratatele încheiate de Ștefan cu Polonia, relațiile cu regatul ungar se înrăutățesc subit. O cauză a constituit-o refugierea lui Petru Aron în Transilvania. În cursul anului 1460, are loc o înțelegere între Vlad Țepeș, brașoveni și scaunele secuiești. Transilvănenii se angajau să-i trimită domnului muntean 4000 de oameni în ajutor cerându-i, în schimb, să-i apere de turci sau de o amenințare venită din partea Moldovei. Din Transilvania Petru Aron a ajuns repede la curtea regelui Matei Corvin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că interese superioare de stat l-au împins pe Ștefan cel Mare să atace Chilia, înainte ca flota turcească să se afle lângă cetate. P. P. Panaitescu este autorul uneia dintre cele mai surprinzătoare ipoteze: cetatea Chiliei era stăpânită de transilvăneni și de Țepeș, existând un condominium munteano-transilvan. Mai mult, P. P. Panaitescu a considerat că Chilia a format baza de operații a lui Vlad Țepeș în timpul luptelor din iarna 1461-1462. În cartea despre Vlad Țepeș, Ștefan Andreescu a preluat ideea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Marea Baltică, iar dacă Boemia devenea un regat supus regelui polon, această situație ar fi creat o mare primejdie pentru independența Moldovei. În conflictul polono-ungar pentru stăpânirea Boemiei, Ștefan cel Marea avea posibilitatea să joace un rol foarte important. Nemulțumirea transilvănenilor față de politica lui Matei, de cucerire în centrul Europei și nu de apărarea hotarului cu Imperiul Otoman, era încă vie. Matei știa că răscoala nobililor Transilvăneni contra autorității sale primise sprijin și îndemn din partea lui Ștefan cel Mare. În situația
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la legăturile sale cu polonii, Ștefan cel Mare a urmărit, printr-o alianță cu Ungaria, să ridice o stavilă în fața unor eventuale încercări ale Poloniei de a cuceri Moldova. O colaborare româno-maghiară o impunea și primejdia turcească. Colaborarea domnului cu transilvăneni reprezintă o fază superioară în cadrul relațiilor moldo-ungare. Cu asentimentul regelui, dar mai mult din inițiativa lor, transilvănenii se grupau în jurul lui Ștefan cel Mare, în lupta pe care acesta se pregătea s-o angajeze împotriva turcilor. V. Pârvan considera că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o stavilă în fața unor eventuale încercări ale Poloniei de a cuceri Moldova. O colaborare româno-maghiară o impunea și primejdia turcească. Colaborarea domnului cu transilvăneni reprezintă o fază superioară în cadrul relațiilor moldo-ungare. Cu asentimentul regelui, dar mai mult din inițiativa lor, transilvănenii se grupau în jurul lui Ștefan cel Mare, în lupta pe care acesta se pregătea s-o angajeze împotriva turcilor. V. Pârvan considera că Ștefan i-a supus cu totul pe secui în 1471, „în septembrie poate”, iar când, în 1472
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pătrunde în Moldova, Ștefan cel Mare face încă o încercare disperată de a recâștiga Țara Românească. Un nou pretendent se afla în Transilvania, Basarab cel Tânăr, cunoscut mai degrabă sub celălalt nume al său, Țepeluș. Cum pericolul turcesc era iminent, transilvănenii, care cunoșteau mai bine ca oricine valoarea strategică a Moldovei și Țării Românești, cad la înțelegere ca Ștefan să întreprindă, cu forțe conjugate, o expediție pentru înlocuirea lui Laiotă cu Țepeluș. La 1 octombrie, Ștefan, care trecuse hotarul Țării Românești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hotarul Țării Românești, atacă, ocupă și arde cetatea Teleajenului. Capetele pârcălabilor cad, iar averea și familiile lor sunt trimise în Moldova. La 5 octombrie, într-o primă ciocnire cu Laiotă, Țepeluș este înfrânt. Sprijinit în urmă de Ștefan și de transilvăneni, el reușește să-l alunge pe Laiotă, la 20 octombrie. Victoria lui Țepeluș este însă de scurtă durată. Suleiman Hadâmbul se apropia de Dunăre și între oamenii săi se afla și Laiotă, pe care-l repune în scaunul Țării Românești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
evident un lucru: creștinii nu erau interesați să organizeze o acțiune comună antiotomană. Nici Ungaria, amenințată direct, nici Polonia nu găseau resursele, nu pentru a se bate direct cu turcii, dar nici nu erau în stare să trimită ajutoare Moldovei. Transilvănenii își făcuseră datoria într-un anumit fel. Concentraseră trupe, erau dispuși să intervină în Moldova, numai că ajutorul lor a venit prea târziu, după ce campania se încheiase. Este adevărat că regele Matei fusese de acord cu ajutorarea lui Ștefan și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan și avea să se laude că turcii au fugit numai la vestea că el avea să-și facă apariția pe câmpul de bătaie. Numai atât nu era de ajuns. Pe pământul Moldovei, cu ajutor polon și numai cu cel transilvănean, turcii ar fi putut fi înfrânți la Războieni, sau în alt loc, pe care l-ar fi ales Ștefan. Când Ștefan cel Mare spunea, prin gura lui Țamblac, că a rămas singur, era o realitate tragică. Singurii care s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la munteni, și nu știm gândul lor încotro bate”. Domnul le cere să-i trimită vești despre Ali Beg. La 26 aprilie, brașovenii îi scriau lui Ștefan cel Mare. Scrisoarea are o importanță excepțională, pentru că ea ne arată că atât transilvănenii, cât și muntenii, loviți de turci, îl așteptau pe el ca să-i elibereze și, în felul acesta, ei să poată fi credincioși și să slujească Sfânta Coroană. Scriau brașovenii: „Multă supunere și slujbă ți-aducem înainte de toate Măriei Tale. Parcă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turci, unguri, tătari și munteni, îi rugă cu stăruință să-i dea ajutor”, arătându-le ce primejdie va reprezenta pentru ei cucerirea Moldovei de către poloni. Cât privește ajutorul primit, sunt documente care ne îngăduie să vorbim de 12.000 de transilvăneni, care au venit sub comanda lui Batolomeu Dragffi, voievodul Ardealului. La 9 septembrie 1497, Dragffi scria din Brașov sibienilor: „Domnul Moldovei ne cheamă cu toate oștile pe cari le avem cu noi în țara Moldovei și chiar omul său, prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mijloace de luptă cu care să poată ține piept unui principe atât de puternic”. În aceste împrejurări, este formulată ideea colaborării militare între cele trei Țări Române. Căci, indiferent de ce s-ar putea întâmpla, dacă Zapolia i-ar trimite pe transilvăneni și dacă moldovenii ar fi binevoitori și s-ar uni cu transilvănenii „și românii (muntenii) ar rămâne credincioși, se crede că primejdia nu va fi așa de mare”. Această unitate de acțiune nu s-a realizat și Ungaria s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de puternic”. În aceste împrejurări, este formulată ideea colaborării militare între cele trei Țări Române. Căci, indiferent de ce s-ar putea întâmpla, dacă Zapolia i-ar trimite pe transilvăneni și dacă moldovenii ar fi binevoitori și s-ar uni cu transilvănenii „și românii (muntenii) ar rămâne credincioși, se crede că primejdia nu va fi așa de mare”. Această unitate de acțiune nu s-a realizat și Ungaria s-a prăbușit; deci, după cucerirea Belgradului, turcii au dorit să cucerească Țările Române
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adevăr până acum întreg neamul nostru ? Putem răspunde hotărăt, că aproape nimeni. Câți știau, de pildă, ce e Basarabia și câți basarabeni știau ce e peste Prut și peste Carpați ? Dar, iată, a venit războiul. Mai întâi s-au întâlnit transilvănenii cu basarabenii ca dușmani pe câmpul de luptă, având să tragă unii în ceilalți cu glonțul; transilvănenii, de dragul împăratului de la Viena, basarabenii de dragul țarului de la Petrograd. În curând, ei s-au simțit însă frați și bucuria le-a fost fară
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
e Basarabia și câți basarabeni știau ce e peste Prut și peste Carpați ? Dar, iată, a venit războiul. Mai întâi s-au întâlnit transilvănenii cu basarabenii ca dușmani pe câmpul de luptă, având să tragă unii în ceilalți cu glonțul; transilvănenii, de dragul împăratului de la Viena, basarabenii de dragul țarului de la Petrograd. În curând, ei s-au simțit însă frați și bucuria le-a fost fară margini de mare, când și-au putut dezveli unul altuia sufletul, cu toate dorurile și cu toate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]