556 matches
-
Târgu-Mureș, Cristuru Secuiesc și Sibiu pătrunde un număr la fel de impresionant din cărțile filosofului. Farmecul lecturii, ca și tentația noului, are un cuvânt greu de spus în ciuda ezitărilor. O cercetare avizată întreprinsă nu demult reliefează contactul privilegiat pe care îl au transilvănenii cu opera gânditorului francez. Elements de la philosophie de Newton, Londra, MDCCXLI; Histoire de Charles XII, roi de Suède, Basel, MDCCXXXII; La Henriade de Voltaire avec les variantes, Paris, 1800; Romans de Voltaire, Paris, 1800; Essai sur les moeurs et l
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
când țara cade sub stăpânirea turcească ce se va menține până la războiul balcanic ruso-româno- turc din 1877-1878. Matei Corvin, regele Ungariei, cucerind Bosnia a numit pe Nicolas Olahus ca rege al Bosniei iar oștirile de ocupație erau formate din români transilvăneni. Populația valahă era așezată cu preponderență în ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor în unele regiuni este atestată de toponimice și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
indicînd o utilizare a etnologiei în politică, uneori cu discriminări biologice excesive și acreditînd mai mult zona rurală, studiile echipei de la Cluj veneau să confere semnificație politică factorului etnic în sferele importante ale neamului românesc: sănătate, educație și economie. Eugeniștii transilvăneni conturau în fapt tendința liberalizării pieței politice a genelor naționale. Iar dacă trebuie să fixăm, totuși, anumite borne de referință, căci ideile celor de la Cluj n-au apărut pe un teren viran, ipotezele de lucru ale acestui naționalism biologic din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în „Concordia” (17 martie 1863 - 19 ianuarie 1864), memorialul Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den tiere straine unui amic in patria, de la anul 1835 pana inchisive 1848, apărut în 1865, presupune o primă redactare în chiar timpul peregrinării europene a transilvăneanului, fiind definitivat ceva mai târziu, prin 1861. Alte trei episoade, din corpul unui al doilea volum - anunțat, însă neapărut - sunt publicate în „Familia” din Pesta (două în 1869, al treilea în 1879). Călător pasionat, C.-D. descoperă lumea cu încântare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
despre Dracula (Vlad Țepeș), RSL, 1964; Ist. lit., I, 277-278; Șerban Papacostea, Cu privire la geneza și răspândirea povestirilor scrise despre faptele lui Vlad Țepeș, RSL, 1968; Emil Vrabie, Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș, RSL, 1968; Alexandru V. Boldur, Un român transilvănean - autor presupus al „Povestirii ruse despre Dracula”, în Apulum, Alba Iulia, 1970; Ștefan Andreescu, Vlad Țepeș (Dracula), București, 1976, 147-269; Nicolae Stoicescu, Vlad Țepeș, București, 1976, 175-226; Ion Stăvăruș, Povestiri medievale despre Vlad Țepeș-Draculea, București, 1978; Dicț. lit. 1900, 707-709
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
Uzului. Dar o viață organizată în comunități distincte s-a dezvoltat odată cu întemeierea statului feudal moldovenesc și, în special, în secolele XVII și XVIII, când au avut loc nu numai mișcări metanastasice și de transhumanță, ci și deplasări ale românilor transilvăneni (cauzate de realități sociale, naționale și religioase) în spațiul Moldovei, cele dintâi “popasuri” având loc chiar pe Valea Trotușului. Această situație, a avut ca urmare trei aspecte de maximă importanță: sporirea realității demografice, ca număr de locuitori, întemeierea unor așezări
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
august 1920 și 27 martie 1922, cu subtitlul „Socială, economică, politică”. Fondatori: Lucian Blaga, G. Bogdan-Duică, B. Cecropide, Al. Ciura, Silviu Dragomir, Emil Hațieganu, Iustin Ilieșiu (redactor responsabil) ș.a. Ziarul își propune să contribuie la instituirea unui cadru adecvat contribuției transilvănenilor la viața social-economică, politică și culturală a noului stat român unitar. În acest scop, se susține promovarea unui cod al valorilor social-politice și spirituale, mobilizarea forțelor în vederea creării unei atmosfere stimulative și a integrării minorităților în fluxul noilor realități, necesitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
Române, oferind știri ori de câte ori „ceva merita publicare'’, în ciuda cenzurii aspre 6'.Redactorii din Brașov făceau un apel către cititorii care posedau știri interesante despre Principate, să le relateze ei înșiși în corespondențe adresate „Gazetei de Transilvania”. Ceea ce îi îngrijora pe transilvăneni, la data când se scria acest articol (29 aprilie 848), era dacă Principatele urmau să suporte agresiuni externe. „Gazeta de Transilvania” infirma zvonul cum că oști țariste ar fi călcat chiar pe pământul Moldovei . Se considera că „moldomuntenii”, dacă erau
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
urmau să suporte agresiuni externe. „Gazeta de Transilvania” infirma zvonul cum că oști țariste ar fi călcat chiar pe pământul Moldovei . Se considera că „moldomuntenii”, dacă erau uniți, puteau ține piept oricărei intervenții externe. Evenimentele din Principate erau văzute de transilvăneni prin prisma luptei pentru înlăturarea protectoratului țarist. „Gazeta de Transilvania” a susținut dreptul celor două Țări Române de a-și decide singure soarta, apelând la argumente de ordin istoric, care să sublinieze poziția Principatelor în raporturile lor cu puterile suzerană
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Zeitung”, din 25 aprilie, în care se declara că, în Viena, „călcarea” trupelor țariste pe pământul Principatelor ar fi privită ca o declarație de război a Rusiei împotriva Austriei”. Interzicerea pătrunderii „Gazetei de Transilvania” în Moldova a provocat în rândul transilvănenilor „o mare sensație și întărâtare”, așa cum nota agentul habsburgic de la Iași, Eisenbach. Măsurile de izolare întreprinse de către Mihail Sturdza nu erau numai față de Transilvania, ci și față de Țara Românească și Bucovina. Pe 3 aprilie 848, colonelul Motîliov primea ordinul de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
imperial putea să se supere” pe moldovenii care „nu profitaseră de o favoare pe care ei înșiși o solicitaseră”. La sfârșitul anului 845, se constituia Societatea studenților din Paris. Deși era o asociație munteană, printre fondatorii ei se numărau și transilvăneni (A. T. Laurian). Din partea moldovenilor, aderarea la principiile societății se poate deduce din două împrejurări. Este vorba, mai întâi, de prezența lui Mihail Kogălniceanu la București, în zilele constituirii Asociației. Apoi, în aceeași perioadă, februarie-martie 845, un membru al Frăției
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
toți că s-au scăpat de mult bine și de multă apărătură. Ce, după moartea lui, până astăzi, îi zice Sfântu' Ștefan..." pomenește atât de frumos același Grigore Ureche. Domnul Ștefan este Domnul tuturor românilor. Pentru aceasta aduc mărturia unui transilvănean ce mult l-a iubit "că doar și transilvănenii tot un fel de români-moldoveni de peste munte îs, doar că limba le e mai aspră olecuță". "Dinamica, geniul, energia, demnitatea voievodală, spiritul de inițiativă și vitalitatea excepțională, puse de Ștefan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de multă apărătură. Ce, după moartea lui, până astăzi, îi zice Sfântu' Ștefan..." pomenește atât de frumos același Grigore Ureche. Domnul Ștefan este Domnul tuturor românilor. Pentru aceasta aduc mărturia unui transilvănean ce mult l-a iubit "că doar și transilvănenii tot un fel de români-moldoveni de peste munte îs, doar că limba le e mai aspră olecuță". "Dinamica, geniul, energia, demnitatea voievodală, spiritul de inițiativă și vitalitatea excepțională, puse de Ștefan cel Mare în destinul său istoric, ar fi fost, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se îngrijească de refugiați, dar și să încerce, în limita posibilului, ameliorarea situației celor aflați sub dominație străină. Problema basarabenilor și bucovinenilor nu a putut fi abordată decât în mică măsură, datorită atitudinii brutale a guvernului de la Moscova. Situația românilor transilvăneni a format obiectul tuturor întâlnirilor dintre oamenii politici români cu conducătorii Germaniei și Italiei, care impuseseră dictatul de la Viena și va fi tratată în capitolul următor. Consecințe grave s-au resimțit și în viața economică, deoarece s-a prăbușit un
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
În general, au servit drept catalizator, cel puțin În parte. Dincolo de Carpați, În Regat, reprezentanții Partidului Liberal și cei ai Partidului Conservator, motivați de interese personale, ori de considerente de politică internațională au dus În stradă dezbaterea privind problema românilor transilvăneni, politizând-o și isterizând opinia publică activă la cote nemaivăzute până atunci. Stimulată mai ales de campania liberalilor, la momentul respectiv partid de opoziție, cu suficientă libertate de mișcare, agitația națională a căpătat accente extrem de violente În 1894 punând la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
depuse de guvernul român, după 1895, pornind de la considerente mai sus enunțate, a fost aceea că, spre sfârșitul secolului XIX, problema transilvăneană a dispărut pentru câțiva ani din agenda oficială a relațiilor româno - austro-ungare. Condițiile structurale, ce generaseră problema românilor transilvăneni, au rămas totuși neschimbate. Ele au fost numai pentru un anumit timp acoperite de alte probleme. „Aversiunea Împotriva maghiarilor era Însă adânc Înrădăcinată” În rândurile elitei românești, iar „evoluția viitoare a raporturilor interne din Austro-Ungaria nu putea fi calculată” <ref
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
cuvîntul, Al. Husar și-a citat cu recunoștință profesorii: N. Iorga, C. Rădulescu Motru, I. Petrovici, Tudor Vianu, Dimitrie Gusti, Dimitrie Caracostea. Apoi a povestit întîlnirea sa cu Iorga într-un anticariat, insistînd asupra salutului neobișnuit de atent al acestuia. Transilvănean prin naștere, el e - a spus - „victima lecturilor din Eminescu și Sadoveanu”, din cauza cărora a devenit moldovean. *Ascult, singur în cameră, la pick-up, „Concertul pentru vioară și orchestră” de Beethoven (solist: Yehudi Menuhin) și mi se pare că înțeleg, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ale unui fidel și ale unui admirator, dar contemporanii și succesorii lui imediați nu au avut prețuire pentru performanța domnului muntean - întâia unire a românilor. Însuși cronicarul Miron Costin, care atât de mult a scris despre unitatea moldovenilor, muntenilor și transilvănenilor, se mărginește la următoarea observație, după ce relatează uciderea lui Mihai: „Și așea s-au plătitu lui Mihai Vodă slujbele ce au făcutu nemților“ Nici-un cuvânt despre marea faptă a Viteazului - unirea din 1600 - ceea ce arată că la data înfăptuirii ei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
naționaltăților, aparent ieșită la suprafață din întâmplare, dar în realitate fierbând de mult timp în interior.» După înăbușirea revoluției, Curtea dela Viena a păstrat față de români o atitudine echivocă, temporizând, răspunzând cu întârziere, și numai în parte la cererile românilor transilvăneni. Mulți dintre urmașii celor căzuți în lupte fură lăsați în voia soartei. Avram Iancu, dezamăgit, refuză orice răsplată pentru el; mai mult chiar, vine în conflict cu autoritățile împărătești care îl umilesc și îl tratează în mod nevrednic ținându-l
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de soare! E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe, până-n văi străbate. Și clopotele cântă rar. Ah Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag. Cum plâng a jale! (George Coșbuc) În privința stării bisericii românilor transilvăneni în general, către finele evului mediu, aflăm dela acelaș istoric contemporan nouă, Florin Constantiniu, cam cum ședeau lucrurile în spațiul de existență al iobagilor, a locuitorilor satului nostru în acea epocă. Datorită în primul rând protecției acelor religii recepte, în timp ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
această amintire era revigorată prin contactul direct cu Cetatea Eternă și cu marea ei moștenire culturală. Un contact, desigur limitat la o minoritate a minorității unite, dar ea - această minoritate - avea să devină nucleul elitei politice și intelectuale a românilor transilvăneni, care își va asuma conducerea efortului de emancipare națională a acestora. Dela începutul secolului următor, efervescența culturală și politică declanșată în Transilvania de aceeastă elită, va trece Carpații, contribuind la intensificarea luptei de eliberare de sub administrația Porții, la consolidarea identității
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fost Cuvântul, și Cuvântul era Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul». La început a fost biserica, și biserica era școală și școala era biserică. Și după cum era biserica, așa a fost și școala. Trăind în mijlocul atâtor neamuri, stingher și neajutorat, transilvăneanul și-a găsit mângâiere în primul rând în învățăturile bisericii. Acolo unde era lăcaș de rugăciune, fie și într-o casă acoperită cu paie, era și școală, preotul era și învățător, și dacă nu preotul, cantorul. Învățau și ei ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dicționare și gramatici. A semnat și Popa Coresi. O istorie a literaturii române, scrisă în limba germană și apărută la Leipzig (Geschichte der rumänischen Literatur, 1906), a fost aspru criticată în țară, mai ales pentru tendința de a exagera contribuția transilvănenilor, în defavoarea scriitorilor din celelalte provincii românești. Tot pentru afirmarea literaturii române în străinătate, A. a tradus în limba maghiară, publicându-le în reviste din Budapesta, unele dintre scrierile lui V. Alecsandri, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Slavici, B. Delavrancea ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
literatură și arte”, o oglindă a spiritului transilvănean, al cărui nucleu rămâne Școală Ardeleana. Pe primul loc se află „cercetarea istorică, cercetarea filosofica, popularizarea rezultatelor cercetării științifice”, după cum ilustrează articolele semnate de Serafim Duicu (Perenitatea spiritului luminist, Academia Română - 125. Contribuția transilvănenilor, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Nicolae Iorga, critic și istoric literar, Școala Ardeleana și spiritul polemic), Mircea Popa ( Primul reflex shaskespearean din literatura noastră, Eminescu - întruchipare a ființei naționale), Silvia Urdea (Din memoria culturală a Transilvaniei), Ion Buzași (Andrei Mureșanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
eforturile Legației noastre în vederea obținerii unui decret de recunoaștere a naționalității române ar fi trebuit să fie susținut de ambasada Austriei, întrucît politica noastră în Turcia corespundea dorinței clare a Vienei de a ne distrage atenția de la soarta nefericită a transilvănenilor. Dar, în afară de faptul că ambasadorul Calice, aflat în pragul pensionării, avea un temperament molatic și vederi înguste, instrucțiunile pe care le primea de la Ballplatz erau reci și îl făceau să nu ne sprijine decît în slabă măsură. Contele Goluchowski, în afara
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]