679 matches
-
tranzacții de tip condițional.13 Spre deosebire de contractele cu primă, cumpărătorul unui stelaj pe acțiuni are obligația de a executa contractul la scadență. Alegerea sa constă în posibilitatea de a se declara, la scadență, cumpărător sau vânzător, în funcție de evoluția pieței. Unitatea tranzacțională pentru stelaj este de o sută de titluri (sau multipli), la fel ca la operațiunile cu primă și operațiunile pe piața cu reglementare lunară. Tranzacțiile cu stelaje se încheie pe șase luni, iar cumpărătorul poate executa contractul în luna curentă
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
numărul contractelor de cumpărare. Casa de Compensație îndeplinește rolul de cumpărător pentru cumpărătorii de put care-și exercită opțiunea și de vânzător pentru toți cumpărătorii de call care-și exercită opțiunea. Elementele definitorii ale unui contract de opțiune sunt: * Unitatea tranzacțională 100 titluri. * Durata de viață perioada în care opțiunea poate fi exercitată. Scadența se numește data expirării. La bursele americane s-au stabilit următoarele cicluri de expirare, care conțin mai multe date posibile de expirare: "ianuarie": ianuarie, aprilie, iulie, octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ușoară, reputația marilor bănci impune și face din acestea parteneri privilegiați pe piețele de negociere. Pe de altă parte, în interiorul sistemului bancar, numărul contrapartidelor cu produse derivate crește exponențial ca o consecință a expansiunii piețelor și mai ales datorită costurilor tranzacționale reduse ale compensărilor interbancare. În cazul crizelor financiare, compensările nu mai sunt posibile deoarece vânzarea valorilor mobiliare se generalizează. Băncile "adoptând" instrumentele financiare derivate, se expun, în caz de criză, la efectul "calului troian" multiplicat. Insistăm puțin asupra categoriei dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
recreării) acelui set specific de circumstanțe. Pe o linie pragmatică, un investitor care dorește să-și dezvolte o strategie de acțiune proprie, trebuie să urmeze un plan simplu în trei pași25: 1. Stabilirea onestă a factorilor care îi limitează eficiența tranzacțională. Acestia se pot referi la următoarele tipuri de limite: * Limite temporale * Limite financiare * Limite emoționale * Limite tehnice Cunoașterea acestor limite se poate face răspunzând critic la un autochestionar: * Cât timp acord pieței zilnic? Săptămânal ? * Dacă acord timp zilnic, implicarea mea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
monstruoase coaliții" cu "foștii" ori cu "ideologii" care au schematizat și golit viețile oamenilor de "valori depășite". Banului, hârtiilor de valoare, calculelor speculative la burse, societăți de asigurări și bănci profitoare li s-au conferit puteri sporite prin înmulțirea formelor tranzacționale. Corelativ, au proliferat izvoarele birocrațiilor comerciale, judiciare și funcționărești, aparatele de represiune metodică a infracțiunilor (poliție, jandarmerie, închisori cu regimuri de siguranță și reeducări variate), corpuri militare specializate pe misiuni, servicii de supraveghere și apărare. Au scăzut tradițiile de autoconducere
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Etică. Valori și virtuți morale, Tipografia Universității Tehnice "Gh. Asachi", Iași, 2003, p. 237. (b) Ediție electronică completată, publicată la Editura Teiu Botez, Iași, 2005, p. 262. 28. În anii '50 ai secolului trecut E. Berne (1910-1970) a elaborat analiza tranzacțională pornind de la ideea că individul decide asupra destinului său, iar deciziile sale depind în mare măsură de el. Vorbind mai general, toți oamenii au capacitatea de a gândi și așa ei sunt OK. Alte detalii în T. Sârbu, Introducere în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
neseriozității. E un lucru bine știut că înainte de '90 îi copiam pe ruși, iar după '90 pe americani. Ce ni se întâmplă? Avem cumva tentația asta a mimetismului? Da, o avem! Discursul meu de intrare la Academie vorbește despre mentalitatea tranzacțională a românilor. Suntem un popor admirabil, însă profund tranzacțional, de o superficialitate dată de calitatea noastră de singuri latini ai ortodoxiei și singuri ortodocși ai latinității. Acolo unde am avea nevoie de pragmatismul latin, nu-l avem. Am fost, suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
îi copiam pe ruși, iar după '90 pe americani. Ce ni se întâmplă? Avem cumva tentația asta a mimetismului? Da, o avem! Discursul meu de intrare la Academie vorbește despre mentalitatea tranzacțională a românilor. Suntem un popor admirabil, însă profund tranzacțional, de o superficialitate dată de calitatea noastră de singuri latini ai ortodoxiei și singuri ortodocși ai latinității. Acolo unde am avea nevoie de pragmatismul latin, nu-l avem. Am fost, suntem și vom rămâne un popor tributar modelelor spre care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
să aștepte decorații de la regi și principi precum și o numire pe măsura uniformei de ministru plenipotențiar pe care intenționa să și-o procure. Sic transit... Chiar dacă se adăpostesc în spatele măștilor, cei doi Caragiale dovedesc nu de puține ori o conștiință tranzacțională și o natură umană care este așa cum se manifestă (respectiv conformistă) chiar dacă rămîn și sublime excepții resimțite ca atare atît de contemporani cît și de urmași. NOMEN EST OMEN! O permanentă fascinație a onomasticii străbate atît viața cît și opera
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mai curând "interacțiune", "incursiune", "eveniment de comunicare" sau "întâlnire". Textul dialogal poate fi definit ca o structură ierarhică de secvențe numite generic "schimburi". Se impune aici să delimităm două tipuri de secvențe: Secvența fatică, de deschidere și de închidere, Secvența tranzacțională, care constituie corpul interacțiunii. Ideea de constrângere participativă, delimitată de momentul întâlnirii și de momentul separării a cel puțin doi actanți într-un timp și un spațiu dat, poate fi considerată o definiție foarte bună pentru un punct de plecare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fatice nu sunt neapărat indispensabile: se întâmplă ca o interacțiune să înceapă fără vreo introducere în subiect și/sau se încheie ex abrupto. Secvențele de deschidere și de închidere, cu caracter puternic ritualizat, sunt mult mai clar structurate decât secvențele tranzacționale. Aș prefera însă acum să definesc secvențele fatice. Începând cu observațiile lui Jakobson și Benveniste (1974: 86-88) care se referă atât unul, cât și celălalt, la teoria pragmaticii limbajului aparținînd antropologului Malinowski (Adam 1990d) se cunoaște că în deschiderea unei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
limita dialogului" (1974: 88). Insistând asupra caracterului destul de sensibil de deschidere și de închidere a interacțiunilor, specialiștii în analiza conversației au fost preocupați de descrierea acestor secvențe foarte bine structurate. Chiar dacă limita dintre formula de salut și începutul primei secvențe tranzacționale este uneori destul de imprecisă, avem totuși posibilitatea de a identifica înlănțuirile tranzacționale. Acestea nu vor fi încheiate decât prin formule de salut specifice care, nu numai că se pot întinde la nesfârșit, dar pot începe cu momente de pregătire prea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de închidere a interacțiunilor, specialiștii în analiza conversației au fost preocupați de descrierea acestor secvențe foarte bine structurate. Chiar dacă limita dintre formula de salut și începutul primei secvențe tranzacționale este uneori destul de imprecisă, avem totuși posibilitatea de a identifica înlănțuirile tranzacționale. Acestea nu vor fi încheiate decât prin formule de salut specifice care, nu numai că se pot întinde la nesfârșit, dar pot începe cu momente de pregătire prea puțin delimitate de blocul interacțiunii. Pentru a sesiza schimbările din secvențele tranzacționale
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tranzacționale. Acestea nu vor fi încheiate decât prin formule de salut specifice care, nu numai că se pot întinde la nesfârșit, dar pot începe cu momente de pregătire prea puțin delimitate de blocul interacțiunii. Pentru a sesiza schimbările din secvențele tranzacționale, criteriul tematic poate reprezenta un reper. Vom schimba deci secvența tranzacțională schimbând de fapt subiectul (vom oferi un exemplu în acest sens în paginile ce urmează). Să notăm, în treacăt, că structura schimburilor epistolare este creată în raport cu definiția textului conversațional
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
specifice care, nu numai că se pot întinde la nesfârșit, dar pot începe cu momente de pregătire prea puțin delimitate de blocul interacțiunii. Pentru a sesiza schimbările din secvențele tranzacționale, criteriul tematic poate reprezenta un reper. Vom schimba deci secvența tranzacțională schimbând de fapt subiectul (vom oferi un exemplu în acest sens în paginile ce urmează). Să notăm, în treacăt, că structura schimburilor epistolare este creată în raport cu definiția textului conversațional care a fost enunțată mai devreme. Dialogul construit în absența fizică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
scrisoare, ea prezintă mărci ale asemănării cu acesta. Într-adevăr, formulele de adresare și de salut de încheiere care semnalează genul respectiv prin indicații ale reperelor spațio-temporale și prin identitatea co-enunțiatorilor corespund întru totul secvențelor fatice, iar corpul scrisorii, secvențelor tranzacționale. Singura diferență constă, bineînțeles, în caracterul nu neapărat monologic, ci cel monogerat al acestei interacțiuni, fără intervenția directă a celuilalt. Însă aceasta nu înseamnă că scriptorul nu poate introduce un dialogism profund, anticipând întrebările interlocutorului, de exemplu, imitând posibilele momente
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dintre secvențele prevăzute mai sus: Secvența fatică de deschidere-pregătire (a) care nu se închide printr-o intervenție verbalizată (o întoarcere a capului și o privire sunt suficiente, într-adevăr, să răspunzi dacă ne referim la funcția fatică). Urmează o secvență tranzacțională complexă și secvența fatică de închidere (d). Așa cum nota C. Kerbrat-Orecchioni (1990: 259) întrebarea "Puteți să-mi spuneți cât este ceasul ?" care deschide schimbul tranzacțional este, în aceeași măsură, o întrebare (b) și o cerere (c'). Această intervenție inițială dublă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt suficiente, într-adevăr, să răspunzi dacă ne referim la funcția fatică). Urmează o secvență tranzacțională complexă și secvența fatică de închidere (d). Așa cum nota C. Kerbrat-Orecchioni (1990: 259) întrebarea "Puteți să-mi spuneți cât este ceasul ?" care deschide schimbul tranzacțional este, în aceeași măsură, o întrebare (b) și o cerere (c'). Această intervenție inițială dublă explică dedublarea răspunsului B: răspuns la întrebarea (b') și răspuns la cererea (c'). Se dă o schemă intercalată legată de bifuncționalitatea întrebării adresate și cea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întrebare (serviciu): A1 Scuzați-mă vă rog. [a] A1 Îmi puteți spune cât este ceasul ? [b c] B1 Bineînțeles. [b'] B1 Este ora șase. [c'd] A2 Mulțumesc. [d'] În textul 2, banal de altfel și de scurtă întindere, secvența tranzacțională presupune prezența a trei schimburi intercalate. Nu ne rămâne acum decât să definim felul în care aceste unități formează schimbul de replici. În mod evident, intervenția sau replica (tour de parole) nu este o unitate ierarhică. Ea reprezintă doar cea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
confirmă dezechilibrul inițial. Cu alte cuvinte, putem observa că un defect de structură poate să pună în evidență un raport de forță: nu este totul atât de anarhic pe cât se afirmă în ceea ce privește conversația obișnuită. * Tranzițiile dintre secvențele fatice și secvențele tranzacționale sunt asigurate în mod inegal. Nu putem afirma cu adevărat că B1 este o clauză [a'].și [c] în același timp. În schimb, B2 constituie și răspunsul [R-b'] al secvenței tranzacționale inserante și serviciul oferit [d] care aduce cu sine
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în ceea ce privește conversația obișnuită. * Tranzițiile dintre secvențele fatice și secvențele tranzacționale sunt asigurate în mod inegal. Nu putem afirma cu adevărat că B1 este o clauză [a'].și [c] în același timp. În schimb, B2 constituie și răspunsul [R-b'] al secvenței tranzacționale inserante și serviciul oferit [d] care aduce cu sine formula de mulțumire [d']. De aceea, A3 este în același timp formulă de mulțumire [d'] și închiderea interacțiunii. * Absența răspunsului la întrebarea [A1-b] care deschide primul schimb tranzacțional, aduce cu sine
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
R-b'] al secvenței tranzacționale inserante și serviciul oferit [d] care aduce cu sine formula de mulțumire [d']. De aceea, A3 este în același timp formulă de mulțumire [d'] și închiderea interacțiunii. * Absența răspunsului la întrebarea [A1-b] care deschide primul schimb tranzacțional, aduce cu sine în mod firesc inserarea unui al doilea schimb. Putem vorbi aici despre inserare, în măsura în care răspunsul [R-c'] îl condiționează pe [R-b']. Trebuie să adăugăm că această absență a răspunsului lui B la întrebarea pusă de A este un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
studioul. Se înțelege că, în aceste condiții, așa cum se subliniază în deschiderea foarte originală a acestui fragment ce prezintă o anumită autonomie față de restul romanului, acest interviu delirant nu a fost niciodată programat. Din cauza acestei devieri, întrebarea care deschide secvența tranzacțională nu va primi niciodată cu adevărat vreun răspuns. Sau, mai degrabă, dacă interviul poate fi închis prin formulele de mulțumire obișnuite, se datorează faptului că totuși s-a dat un răspuns care se află la finalul unei reluări de către tînără
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secvențele 3 și 5: răspunsurile [R-a'9] și [Re'11] ce aparțin de fapt jurnalistului (urmează apoi un interviu deviat către altceva: viața privată a jurnalistului intervievat). Acest exemplu ne permite să evidențiem diferitele modalități de articulare a schimburilor tranzacționale: tipul inserat despre care s-a discutat mai devreme și două forme de relații de coordonare. * Relație coordonată de schimburi, în cadrul unor intervenții succesive (fără schimbare de roluri) * Schimburi coordonate în cadrul aceleiași intervenții (alternanță de roluri) Regăsim aici principalele mari
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu ar putea fi interpretate întocmai cum ele apar relatate la prima vedere. Analiza dialogului arată o transgresare a modelului prototipic: nu există nicio secvență cu funcție fatică, de deschidere sau de închidere. Intrarea în dialog se face odată cu faza tranzacțională. Am putea veni, în acest caz, cu două explicații: o lege a economiei legată de genul narativ al fabulei însă, în aceeași măsură, am putea considera că natura violentă a interacțiunii ar putea face inutil orice demers fatic. Violența reprezintă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]