378 matches
-
tranzitivitate scăzută) sunt mai de folos pentru circulația ideilor și informațiilor în societate. Aceștia tind să fie în contact cu oameni din mai multe grupuri diferite, deci au conductivitate mare. În schimb, cei cu relații cu un grad mare de tranzitivitate sunt de regulă adânc integrați într-un grup unic, susțin cercetătorii. 2. Rețelele din care facem parte ne modelează. Suntem afectați la rândul nostru de locul pe care îl ocupăm în rețea. O persoană fără prieteni are o viață foarte
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
susțin cercetătorii. 2. Rețelele din care facem parte ne modelează. Suntem afectați la rândul nostru de locul pe care îl ocupăm în rețea. O persoană fără prieteni are o viață foarte diferită de o persoană cu mulți prieteni. Nivelul de tranzitivitate (prietenii noștri se cunosc între ei sau nu?) este, de asemenea, foarte important pentru modul în care ni se desfășoară viața. La fel locul nostru în rețea, sau centralitatea. Cu cât suntem mai aproape de centru, ajungem mai ușor la ceilalți
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o imensă hartă populată de cercuri mai mici sau mai mari (dar nu foarte mari) - comunități de utilizatori care discută, dezbat, furnizează conținut. Este Internetul dinainte de Facebook. Aceste cercuri există inde pendent unele de altele - au un grad mare de tranzitivitate - și, chiar dacă un individ poate fi, în același timp, membru în mai multe cercuri, informația călătorește doar ocazional de la un Schimbările spațiului public în era social media 131 grup la altul. Pot să fiu membru în comunitatea DespreCopii.com (ce
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a apropiaților, ci și asupra prietenilor lor și a prietenilor prietenilor lor. Servicii ca Facebook, care adună la un loc, în lista noastră de prieteni, contacte din diversele cercuri în care ne învârtim, favorizează grupurile cu un nivel mic de tranzitivitate, ceea ce conduce la o mai bună circulație a fluxurilor de idei și informații de la un grup la altul și de la un individ la altul. Cercurile independente formate, înainte de explozia site-urilor de socializare, în jurul unor site-uri și forumuri tematice
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
șoarecele" va ilustra, de exemplu, ideea că anumite verbe sînt tranzitive sau că există acord între substantiv și determinant etc. Faptul că nu știm despre ce pisică este vorba nu are importanță: în acest caz sînt luate în calcul numai tranzitivitatea verbului sau acordul. 3. Tipuri de context Cotextul Cotextul nu înseamnă în mod necesar mediul fizic, momentul și spațiul enunțării. Să analizăm această succesiune de fraze dintr-un roman: OSS 117 se îndreaptă nonșalant către bar. În încăpere nu se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
face predicții cu privire la nevoile lor și la capacitățile lor tehnologice. Tot ce putem invoca este doar presupusa asemănare dintre generațiile viitoare și generația actuală. Dar oricât de mare ar fi această distanță și chiar dacă distanțarea capătă și un conținut moral, tranzitivitatea inter-generațională a iubirii devine vectorul care garantează luarea unor decizii care sunt conceptibile în principiu drept cele mai bune. Cred că, în cele din urmă, anonimatul generațiilor viitoare reprezintă o limitare care nu poate fi depășită, însă putem identifica diverse
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
apropia de ceea ce nu încetează să se îndepărteze, căci chipul de sub chip își păstrează transcendența neștirbită, stă la distanță. Cu adevărat semnificativă este însă străbaterea prin peisajul distanței, meditația ca apropiere nesfârșită. A deveni chiar peisajul este un act fără tranzitivitate; vederea e lipsită de obiect, căci ea nu vede chipul voalat al naturii inaparente; mai mult decât o privire fără țintă, e receptivitate pură, se lasă impregnată de ceea ce nu intră în orizontul ei81. O lucrare a pasivității prin care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o temporalitate ce își reneagă cronologia? Dar timpul care curge invers iese din definiția sa naturală, trece în răspărul existenței. Se resoarbe în amonte pentru a se dizolva în sursa unui abia perceptibil palpit. Altfel spus, se dezobiectivează, își pierde tranzitivitatea, ba chiar fenomenalitatea, devine pur tranzit spre altceva. Nu mai dă nimic de văzut prin sine; ceea ce se arată se ivește aproape fără voia sa, în lipsa care îi urmează resorbția. Rămân în urmă vestigii, imagini în trecere, zdrențe ale sensibilului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
5; P. Newmark, 1988: 48). În domeniul logicii, echivalența este un conector, "o relație logică între două enunțuri care sunt sau adevărate sau false [...] echivalența fiind implicație reciprocă" (Dicționar de Filozofie, 1978: 216). Trei sunt proprietățile echivalenței: reflexivitatea, simetria, și tranzitivitatea. Exemplele de relații reflexive în știință sunt numeroase: egalitatea numerelor, incluziunea mulțimilor, implicația logică etc. Simetria absolută poate fi întâlnită numai în organizarea structurilor logice, matematice, geometrice. Proprietatea unor relații logice sau matematice este "de a se transmite prin termeni
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
geometrice. Proprietatea unor relații logice sau matematice este "de a se transmite prin termeni intermediari, între primul și ultimul termen al unui șir de termeni ordonat pe baza acestor relații" (Dicționar de Filozofie, 1978: 747). Într-o accepțiune mai generală, tranzitivitatea este un tip de relație de exteriorizare a fenomenelor, de "transfer cauzal" - de natură energetică, informațională, substanțială. Analogia este un concept care desemnează "identitatea de raporturi dintre lucruri diferite și asemănarea sau similitudinea a două sau mai multe obiecte, concepte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
obiecte. Cercetarea metaforei conceptuale/ terminologice din sfera științei se realizează în cadrul general al unor relații logice de echivalență, de implicație reciprocă a modelului preconceptual (ca domeniu-sursă) și a lexicului specializat (ca domeniu-țintă). Proprietatea pe care echivalența o conferă terminologiei este tranzitivitatea. Situată pe fundamententele generale ale relației de echivalență, metafora specializată se dezvoltă, în particular, pe raționamente/ judecăți analogice, ce permit procesul de abstractizare conceptuală, la nivel științific. Metafora specializată nu este doar o problemă de natură conceptuală sau de natură
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
între clasa unităților- referenți, sensuri- și un hiperonim, adică, "între termenul supraordonat sau al cărui sens este inclus în sensul unuia sau mai multor termeni, numiți hiponime (sau cohiponime)" (DSL, 2005). Una dintre proprietățile logice ale relației de hiponimie este tranzitivitatea. Se dau sintagmele terminologice: 1) fosetă duodenală superioară; 2) fosetă duodenală inferioară; 3) fosetă mezenterico-parietală Waldeyer; 4) fosetă intermezenterică Brösike; 5) fosetă paraduodenală Landzert; 5) fosete peritoneale etc. Dacă 1 este hiponim al lui 2., iar 2. este hiponim al
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
4. este hiponim al lui 5., iar 5 este hiponim al lui 6, atunci 4 este hiponim al lui 6. Relația dintre toate cele șase sintagme luate în considerare este una de hiponimie, dat fiind faptul că în contextul dat, tranzitivitatea permite moștenirea de trăsături de la hiperonimul "fosetă" la toate hiponimele sale: "fosetă duodenală superioară", "fosetă duodenală inferioară", "fosetă mezenterico-parietală Waldeyer", "fosetă intermezenterică Brosike", "fosetă paraduodenală Landzert", "fosete peritoneale". Așa cum se poate observa din exemplele date, în limbajul medical, un hiponim
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
résection, lat. resectio, -onis): "[...] în celiotomia mediană se poate rezecta apendicele"; a se face, utilizat cu sensul de a inciza: "celiotomia ...se face"; a secționa (din fr. sectionner); a inciza (din fr. inciser), prin locuțiuni, expresii care moștenesc aceeași caracteristică - tranzitivitatea - de la hiperonimul matricial la sensurile hiponimelor. Omul de știință cultivă serii de hiponime în discurs, hiponime pe care le consideră necesare/ utile în procesul cunoașterii, este interesat într-o mare măsură de înțelegerea obiectului de studiu a ramurii chirurgicale, de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
va constitui și baza versurilor din volumele publicate în deceniul următor - cel mai important fiind Îndreptățit la căderea în gol (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) -, cu deosebirea că textul cunoaște aici o detensionare progresivă în sensul fluenței și al tranzitivității. În postură de eseist, Ț. mixează structura de curs universitar, speculația riscantă și tonul de popularizare. A scris și numeroase studii de istorie a României, care abordează cu precădere intervalul 1918-1920. SCRIERI: Semnul mișcării, pref. Al. Andrițoiu, București, 1986; Miresmele
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
atractiv pentru cititor, se observă capacitatea autorului de a stăpâni jurnalistic materialul furnizat de observația directă, care devine pe unele porțiuni cvasiomologabil ficțional. Rutina călătorului reușește să se disimuleze și să creeze sentimentul de inedit în desfășurare, fie și prin tranzitivitatea declarației emoționale, care invită cititorul la coparticipare. Montajele pe marginea realităților întâlnite au o dublă motivație: pe de o parte, livrarea de informații noi, antrenante și utile, pe de altă parte, valorizarea acestora în funcție de canoanele unei etici conotate ideologic. Referința
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
timp și de loc) 2. Numeralul (definiție, numerale cardinale și ordinale, numerale cu valori speciale, caracteristici gramaticale) 3. Clasificatorii (definiție, relația clasificator - substantiv, caracteristici gramaticale, subcategorii) 4. Pronumele (definiție, clasificare) 5. Verbul (definiție, clasificare după criteriul predicației, valenței, naturii obiectului, tranzitivității, aspectului; aspectul, timpul) 6. Adjectivul (definiție, clasificare) 7. Adverbul (definiție, combinarea adverbelor cu verbele, clasificare) 8. Prepoziția (definiție, caracteristicile sintagmelor prepoziționale, principalele prepoziții în limba contemporană) 9. Conjuncția 10. Particulele Sintaxă 1. Tipurile de fraze conform modalităților de exprimare 2
ORDIN nr. 3.402 din 16 martie 2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză şi limba chineză. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
iar cu supoziția de divizibilitate microeconomiștii își ușurează calculele, deoarece nu mai trebuie să ia în considerare faptul că doar bunurile măsurate în unități fixe vor fi cerute și produse. Pentru considerarea relațiilor de preferință sunt importante și supozițiile de tranzitivitate și integritate. Cea dintâi afirmă că nu există nici o inconsistență în preferințele unui actor implicat în economie, iar cu cea de-a doua supoziție postulează că el poate spune pe care dintre cele două bunuri le preferă. Varian, Hal R.
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
echilibrul stabilit între sistemele A și B nu se modifică, fie că acest echilibru este perturbat și după un anumit timp toate cele trei sisteme trec într-o nouă stare de echilibru termodinamic. Astfel este pusă în evidență proprietatea de tranzitivitate a echilibrului termodinamic. Starea de echilibru termodinamic a unui sistem este determinată de parametrii externi și de o mărime θ numită temperatură empirică, ce caracterizează starea internă a sistemului. Se spune ca temperatura este un "parametru de stare" al sistemului
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
b sunt egale dacă fracțiile m/n și a/b sunt fracții echivalente adică dacă m*b=n*a. Relația de egalitate în domeniul numerelor raționale are proprietățile : 1. reflexivitatea : a=a 2. simetria : a=b atunci b=a 3. tranzitivitatea : a=b și b=c atunci a=c 4. Relația de egalitate în domeniul numerelor raționale având proprietățile de reflexivitate, simetrie, tranzitivitate este o relație de echivalență. Operații cu numere raționale Adunarea Suma a două numere raționale m/n și
Număr rațional () [Corola-website/Science/298428_a_299757]
-
în domeniul numerelor raționale are proprietățile : 1. reflexivitatea : a=a 2. simetria : a=b atunci b=a 3. tranzitivitatea : a=b și b=c atunci a=c 4. Relația de egalitate în domeniul numerelor raționale având proprietățile de reflexivitate, simetrie, tranzitivitate este o relație de echivalență. Operații cu numere raționale Adunarea Suma a două numere raționale m/n și a/b este dată de fracția (mb+na)/nb. Proprietăți: 1. comutativitatea : a+b=b+a 2. asociativitatea : (a+b)+c=a
Număr rațional () [Corola-website/Science/298428_a_299757]
-
x), ξ = x ... ξ = x". În felul acesta, formula 11 unde primul termen din sumă este DQ iar "X'(y,ξ ... ) = X(x, x ... )". Se observă că y joacă aici rolul parametrului negeometric. Se poate arăta acum că, pentru sisteme "simple", tranzitivitatea echilibrului termic are drept consecință faptul că funcția "μ(y, y ... y)" posedă ea însăși o constituție mult mai simplă. Cand se află în echilibru termic, parametrii a două sisteme simple Σ, Σ îndeplinesc anumite relații: oricărui contact termic - pentru
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
este folosită, de autori diferiți, pentru a indica "două" principii fundamentale ale termodinamicii, cu conținut diferit. Ambiguitatea rezultantă se rezolvă precizând că, în funcție de contextul în care apare, "principiul zero al termodinamicii" se referă fie la "stabilirea echilibrului termodinamic", fie la "tranzitivitatea echilibrului termic". O stare a unui sistem termodinamic în care proprietățile sistemului nu variază în timp este o stare de "echilibru termodinamic". Existența stării de echilibru termodinamic, pentru un sistem dat, se constată pe cale experimentală. Pentru fundamentarea riguroasă a teoriei
Principiul zero al termodinamicii () [Corola-website/Science/309652_a_310981]
-
sau mai multe sisteme și așteptând să se stabilească starea de "echilibru termic", care este un caz special de echilibru termodinamic. Pentru definirea riguroasă a temperaturii este necesară adoptarea principiului zero al termodinamicii în forma numită de alți autori "principiul tranzitivității echilibrului termic":
Principiul zero al termodinamicii () [Corola-website/Science/309652_a_310981]
-
sunt utilizate resursele acesteia (lexicale, fonetice, morfologice, sintactice și topice) și care caracterizează un vorbitor sau o colectivitate. Există două mari categorii ale stilului: "Stilul individual" se caracterizează printr-un mare grad de reflexibilitate, aflat în raport invers proporțional cu tranzitivitatea limbajului. Utilizarea individuală a limbii este marcată de subiectivitate, participare afectivă a emițătorului, generând trei registre stilistice: neutru, solemn și familiar. Există cinci stiluri funcționale: Stilul beletristic se folosește în operele literare și prezintă următoarele trăsături: Stilul științific se utilizează
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]