9,583 matches
-
artă Teodor Enescu, coleg de lot cu Dinu Pillat, în procesul din 1960, despre ultimul cuvânt al celui care tocmai își auzise condamnarea la 25 de ani de muncă silnică, spus cu ”vocea împuținată și șubrezită”, dar care n-a tremurat: „Exemplar și de neuitat a fost ultimul cuvânt al lui Dinu Pillat. După ce a respins radical acuzațiile de trădare și a cerut iertare prietenilor pentru implicarea lor în proces, el a încheiat spunând cu voce răspicată că nu a acceptat
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
de mare premoniție: Eu sunt David, eu îs Păstor! Karol Wojtyła a scris, în anii de mare încercare din timpul războiului, ciclurile: Cânt despre drumul ascuns și Cânt despre soarele nesecat (1944), poeme în care găsim toată neliniștea frunzelor ce tremură și cad în hăul vremurilor, precum toți muritorii, mai ales cei năpăstuiți de evenimente implacabile ca războiul pe care îl trăia din plin. Dar ce profunzimi surprindem în mesajul creștin al acelui tânăr atât de bătut de soartă, obligat să
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
pe sub soarele galben și ți se pare că e un soare al ciumei... Și dintr-odată o idee mititică te-ndeamnă să furi. În noaptea aia nici n-am putut să dorm de fericire. Și a doua zi faci proba tremurând, și-ți iese așa de bine, că n-ai de ales și trebuie să continui...” Construcția Cei șapte nebuni e o operă de maestru nu doar pentru pionieratul lingvistic și pentru abordarea unei tematici curajoase la vremea ei, ci și
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
audienței • Frica de a avea un discurs plictisitor • Frica că o să devină ținta unui interogatoriu de către cineva din audiență • Frica că oamenii vor pleca • Frica ca oamenii să facă haz de modul în care este îmbrăcat • Frica că îi va tremura vocea sau se va bâlbâi • Frica că nu o să știe ce să facă cu mâinile • Frica că oamenii vor considera că este incompetent • Frica rezultată din faptul că este în centrul atenției („toată lumea se va holba la mine!") Ce generează
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
fantezia mea senzuală, fiind lipsită de dragoste, de tandrețe. Am plecat împreună încuind ușile și ieșind în stradă sub ninsoarea care cădea peste un scenariu inexistent. Dar când, la despărțire, am dat mâna cu el, am simțit mâinile noastre stângace tremurând și tot filmul acesta imaginar a prins viață și realitate. Când ne-am privit s-a aprins în jurul nostru o catedrală de dorinți și iluzii care ne-a fulgerat cu descoperirea unui adevăr ce fusese ascuns. Și intensitatea acestor senzații
MANUSCRISUL DIN TREN, JURNALUL VIEŢII MELE, MEMORII 1930-1989. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]
-
crescut într-o zi cât alții în șapte. Uite, eu, de când au apărut petalele strânse bine una într-alta, tot cresc, tot mai mare. Mama mă pregătește: - Mâine vei străluci, vei fii cea mai fru moasă fiică a mea. Eu tremur toată. De emoție. Știu că așa le spune la toate, am tras eu cu urechea, dar tot vreau să fiu cu adevărat strălucitoare. Și-a pus atâtea speranțe în mine. Chiar stăpâna casei m-a mângâiat în seara asta și
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
noastre/ Și Poemul lung a început iar.// In fiecare an, în a patra lună din an, va începe”...Iar insului îi rămâne totuși zisa din poezia “Halucinație”, adică halucinația dinaintea stingerii... ”Stânjenei cu volane mov,/ În rochii lungi de bal,/ tremurau fără istov/ Dansând valsul vegetal.// Si din pereții de aer/ Umbra ta se-nfiripă/ Într-un cântec ca un vaer/ care-ncet te risipea.// Și rămase doar parfumul,/ Pe când ființa ta întreagă/ copleșea a mea ființă.// Dincolo de absența neagră/ Cu
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
să iei în calcul și montarea lor, operațiune care te costă între 100 de lei și 200 de lei, în funcție de diametrul cauciucului. De asemnea, nu trebuie să uiți de lanțurile de iarnă. Dacă nu vrei să sfâșești tragic sau să tremuri în frig cu mașina împotmolită, trebuie să-ți dotezi mașina cu astfel de lanțuri care te costă între 170 și 1000 de lei, în funcție de calitatea și marca acestora. Ce mai trebuie, în afară de anvelope Odată ce ai montat anvelope de iarnă pe
Cât costă să-ţi echipezi maşina pentru sezonul de iarnă () [Corola-journal/Journalistic/27748_a_29073]
-
decât zece ,,mușterii", absolvenții de la ,,Endre" au dat bacalaureatul tocmai la Colegiul Național ,,Cantemir-Vodă", pe Strada Viitorului. Subiectele au fost accesibile, dar nu lipsite de unele dificultăți. Ieri a fost mai ușor ca azi, am scris la Eminescu până când îmi tremura pixul!", spune un alt licean, după ce mototolește foia de examen. Poezie despre ,,puterea vinului" și eseu despre ,,câinii de rasă" La primul subiect, elevii au primit o poezie de Balassi Bálint, ,,Borivóknak való" (,,Pentru băutorii de vin" - tr.n.) și
Bacalaureat 2012: Câți elevi maghiari au dat astăzi proba. Vezi subiectele by Stan Aurica () [Corola-journal/Journalistic/22535_a_23860]
-
pe Ilie Călian de când e lumea. Ca elev al Liceului ”Ady-Șincai” în anii 80 citeam anchetele și reportajele lui Ilie Călian în singurul cotidian clujean din perioada comunistă: Făclia. Știu că jurnalistul era temut în epocă și chiar activiștii PCR tremurau zgâriați de pana aspră a lui Ilie Călian. Împreună cu Virgil Lazăr, alt veteran al presei clujene care a trecut și el la cele veșnice acum câțiva ani, erau reperele profesionalismului în presa subordonată comuniștilor. După 1990, Făclia a devenit Adevărul
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
din tine, / Nu-i vina noastră, iarăși vom veni, / N-am fost învinși și nu vom fi nici mâine, / Când ceasul biruinței va sosi. Aveam o țară scumpă și mândră, / Aveam și iarăși vom avea, / Dușmanul care astăzi râde, / Va tremura privind la ea. Noi te iubim, că tu ai fost al nostru, / Și viața pentru tine ne-am fi dat, / Dar prin diktatul rușinos și monstru, / Horthiytii-au reușit de te-au luat. // De-atunci, din depărtări privim spre tine, / Și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
drum. // Credință în Domnul și mereu - nainte, / Să cucerim ce-avem de cucerit, // Ardealul nostru e o țară scumpă, / Sălaj, Bihor și Clujule iubit!”. Aveam o țară scumpă și mândră, / Aveam și iarăși vom avea, / Dușmanul care astăzi râde, / Va tremura privind la ea.”. Era tristul moment în care România, în urmă cu 75 de ani, era ciuntită, și la Vest, de halucinanta și violenta politică de maghiarizare, începută cu secole înainte, încurajată de șovinismul, extremismul, intoleranța, revizionismul și iredentismul conducătorilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
ați știut ce-i mila...// Dar astăzi sună ceasul de apoi, / Să vă chemăm la dreaptă judecată, / Ca uraganul năvăli-vom noi. / Cântați semnalul, goarne de război! / Năprasnică va fi a noastră plată...// Se va-ngrozi poporul de mișei, / Vor tremura, ca-n temniți vinovații, / Ne vom lupta cu-nverșunări de lei / Și, dacă-n drum, ne-or sta, zăgaz, Carpații, / Vom dărâma Carpații peste ei...// Vom năvăli, ca un dezastru mare, / Și vom călca-n copitele de cai, / Sub roatele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
și aparține unei lumi înfrigurate, ce stă într-un echilibru de început existențial continuu, care cândva dădea senzația de un ,,bine’’ abia întrezărit și în acest ,,echilibru vechi’’ sufletele, la fel de amorfe ca și cei care au fost ,,odată’’ oameni vii-amorfi, ,,tremură risipite/ în spatele cimitirului (deci ca locație avem de a face cu un microunivers circumscris unui macrounivers) peste care tronează înmormântată, statică și imuabilă însăși memoria Timpului, ce privește prin ochi fără de somn (stele). Din acest punct de vedere, poeta nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
tine Nu-i vina noastră, iarăși vom veni. N-am fost învinși și nu vom fi nici mâine, Când ceasul biruinței va sosi. Refren : Aveam o țară scumpă și mândră, Aveam și iarăși vom avea. Dușmanul, care astăzi râde, Va tremura privind la ea. Noi te iubim, că tu ai fost al nostru, Și viața pentru tine ne-am fi dat, Dar prin dictatul rușinos și monstru Hortiștii-au reușit de te-au luat. De-aici, din depărtări, privim spre tine Și
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
plute din dopuri lăcuite și pene frumos colorate, o grămadă de cârlige galbene (de aur, gândeam eu), juvelnic cu burduf și minciog cu prelungitor... Scule, nene, pe care eu nici nu le visasem vreodată! ”Bună ziua!” am salutat eu cu glas tremurând și cu ochii holbați la ”tehnica de luptă” cu care venise noul meu ”coleg de pescuit”. ”Bună! Și tu tot pescar ești?” - mi-a răspuns ”colegul meu de pescuit”, cu o întrebare. ”Daa!” - am replicat eu, crezând că spun adevărul
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
i-a-nflorit pe la ureche, arcuind un fir de viață pe la casa ei, cea veche. Ochii ei, blânde izvoare înecau în streșini, plânsul, tot privind pe geam o floare cu-al său chip sculptat, într-însul. Buzele, poveți de suflet tremurau în adormire, aruncând săgeți de zâmbet fetei dragi spre dăinuire. Iarna, coarnele-și înfipse și-i topi bruma de viață, casa dragă i se stinse de prin ochii mari, de gheață. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: OCHII MAMEI / Doina Bezea
OCHII MAMEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381628_a_382957]
-
din nesfârșirea mea, degetele tale desenau conturul dragostei atingându-mi somnul, gândurile, inima. tălpile tale îmi rezemau glasul pașilor mei fugind de întuneric... nicio pasăre nu-mi vorbise despre tine! nicio îmbucătură de cer nu gustase vreodată din tăcerea ta! tremurai, îmblânzit de o pată de lumină vie, mică, incoloră. Nu! Nu știam cine ești! dar ți-am încredințat ție totul din mine, ne-cunoscându-te, ne-gustându-te, ne-mai-întâlnindu-te vreodată! ți-am dat ție primăverile, verile, toamnele și iernile mele, în care ne-am
SCRISOARE PENTRU DRAGOSTEA MEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381631_a_382960]
-
trăiesc curajos prin Isus! *** Amărăciunea este în inima mea. Clipa ce grea,ce nu se mai vrea, o alung prin Cuvânt Sfânt. *** Isuse,Tu ești Stâlp Sfânt! Ptr.ce amarul gând, străpunge al inimii cânt? Jertfa Ta,o simt pulsând, tremurând în inima mea. Ileana Vicic Stanca. Referință Bibliografică: Dorință / Ileana Vičič Stanca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1916, Anul VI, 30 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ileana Vičič Stanca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DORINŢĂ de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381639_a_382968]
-
12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când plâng viorile pe strune Petale de cais mă ning, Mă-nvăluie și mă-mpresoară Și peste suflet se preling Ca un arcuș peste vioară. Vioara mea-i dezacordată, Arcușul cântă scârțăit Și melodia-i tremurată, Iar glasu-i stins și pâlpâit. Dar dac-apoi e acordată Arcușul scoate murmur blând Și-aș vrea să cânt încă odată Să nu o mai aud plângând. Căci plâng viorile pe strune Și-și cântă dragostea și dorul Sau murmură
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]
-
mută, sub același soare, Cu pași istoviți cătând în delir, Iubesc viața grabnic trecătoare, Dar tot viață, Doamne, e-n cimitir... L’heure bleu Amurgul albastru îmi îneacă ochii, Cum o apă mare din matcă scăpată, În zare, ca spadele tremură plopii, Mă-nvăluie-o tăcere nemăsurată. Stau într-un lan de in argintat, Noaptea acuma poate să vină, Sufletul trist, un cal zbuciumat, Va fi iar blând, în ham de lumină. În zare bucurie deslușesc ... Citește mai mult Tot viațăDurerile, atunci, le-
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
stau mută, sub același soare,Cu pași istoviți cătând în delir,Iubesc viața grabnic trecătoare, Dar tot viață, Doamne, e-n cimitir...L’heure bleuAmurgul albastru îmi îneacă ochii,Cum o apă mare din matcă scăpată,În zare, ca spadele tremură plopii,Mă-nvăluie-o tăcere nemăsurată. Stau într-un lan de in argintat,Noaptea acuma poate să vină,Sufletul trist, un cal zbuciumat,Va fi iar blând, în ham de lumină.În zare bucurie deslușesc... VI. PĂDUREA VEȘNIC VERDE SĂ MĂ-MBIE
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Fântână din frunze și lacrimi În geamătul de frunză ce tremură bolnavă Și-n urma ce o lasă în locu-i de pe ram Eu o să pun, iubite, cu buza mea suavă, Pecete că ai fost și-acum nu te mai am. În urmele lăsate de lipițan în tină Și-n palme bătucite
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când obosită mă-ntorc de la lucru, mi-e teamă ades,că n-o să mai pot, să simt,să gust din acest fior al Iubirii, ce-mi tremură-n vene,mi-e teamă ades, că n-o să mai pot. Atunci ,aș fi moartă-n Hristos, și mă doare,de-aș ști ca-ș muri. Vreau trează să fiu ptr.Tine, oricât ,și orice,aș da să-mi trăiești! Fără
CÂND OBOSITĂ... de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381669_a_382998]
-
ororilor care-n același cerc, Ne mistuie pe toți sau doar pe unii Pâna la ultima făptură blândă dar încerc Să caut o lumină- n intuneric unde sfinții, Fără de văz ne-mpart atingerea- n făpturi, Fără de-auz se mișcă tremurând în bezna minții, Vocale- n vocile deschiselor lor guri, Mult mai târziu, la mii de ani, după apocalipsă, Trezită din genunea de aburi fumurii, Fără ca nimeni pân-atunci să-mi fi simțit vreo lipsă, Aș învia cu disperare, înfiind copii
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]