650 matches
-
pân-a amețit calul. A mai fost fuga după un trecător pe strada Brezoianu, și-n fine, la urmă de tot, intrarea în dărăpănătura de lângă biserica Sfântul Ștefan, de-i mai zice și Cuibul cu Barză. De-aici vizitiul Poliției trișase, între miezul nopții și cântatul cocoșilor se dusese acasă, la culcare, fiind sigur că bărbatul nu mai e în stare să facă nici un pas, pentru că, lucru cu adevărat neașteptat la un om de condiția lui, nu luase nici trăsură, nici
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
urmă învinsese. Cu titlurile pățea așa: ori îi veneau din capul locului, ori nu le mai găsea nicicum și trebuia să ceară sfatul colegilor. Păvălucă era cel mai abil, parcă le scotea din mânecă, cum fac scamatorii sau cei care trișează la cărți, de-și țin așii în mâneca surtucului. Aflase însă că, de vreo două luni, colegul lui de birou scria un roman, asta explica multe. Nu izbutise să-i smulgă decât o mărturisire, că acțiunea se petrecea în viitor
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
buzunarul de la pantaloni, și gologanii pe care f-a ciugulit de la noi. Se aplecă înainte și-l privi cu ochii larg-deschiși, plini de ironie: - Va să zică, tu ce credeai, că noi suntem cartofori care, într-un fel sau altul, o să te trișăm, nu? Nu. amice, noi nu lucrăm așa. Sistemul nostru e mult mai simplu. Dacă ai zice că nu vrei să ieși cu banii la zar, ori ai încerca să atragi atenția cuiva, aș descărca drăcia asta energetică drept în inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Bine, dar ce l-ar putea îndemna atunci s-o ia de nevastă pe femeia al cărei imperiu se străduiește să-l distrugă? ― Doamnă ― spuse fără emoție Gonish ― abia acum două luni am descoperit și noi că acest căpitan Hedrock trișează Arsenalele. Dezvăluirea întîmplătoare a inteligenței sale remarcabile, superioare, l-a dovedit a fi un om pentru care și dinastia Isher și Făuritorii de Arme nu constituie decît un mijloc pentru atingerea unui scop. Care anume e acest scop, abia încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
comandantul acestei expediții blestemate pe Amazon, în vreme ce francezul anarhist se află sub comanda sa, la fel de energic și de rebel ca și în existența sa terestră. Viața imită, în cazul lui Pratt, literatura. Capturat de indienii jivaros și destinat torturii, francezul trișează moartea cu aceeași grație suicidară cu care o trișează personajul lui Jack London. Provocând execuția sa cu trucul ironic al rezistenței la orice armă, francezul își croiește destinul, iar Corto, trezit din vis, își recapătă memoria, ca după o expediție
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se află sub comanda sa, la fel de energic și de rebel ca și în existența sa terestră. Viața imită, în cazul lui Pratt, literatura. Capturat de indienii jivaros și destinat torturii, francezul trișează moartea cu aceeași grație suicidară cu care o trișează personajul lui Jack London. Provocând execuția sa cu trucul ironic al rezistenței la orice armă, francezul își croiește destinul, iar Corto, trezit din vis, își recapătă memoria, ca după o expediție dincolo de Styx. Căci doar el, Corto, este capabil de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și Franța trec în substanța lumii lui Corto Maltese în ciclul Celticelor ca parte a cronicii războiului care se duce pe Frontul de Vest, sub semnul tranșeelor, al putreziciunii, al absurdului și al aviatorilor care urcă spre înălțimi spre a trișa propria lor moarte. În ecuația realismului magic al lui Pratt, nimic nu este ce pare a fi. Dincolo de coaja documentabilă a istoriei care a fost (căci Pratt este un artist minuțios, atent la detalii și la regia punerii în scenă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
eram la țară, mă pricepeam la lucruri mai folositoare. De pildă, semănam grâu sau îl seceram. Deși eram tânăr, foarte tânăr, îmi câștigam pâinea mai cinstit: creând pâine. Pâinea pe care o mâncam era pregătită în parte de mine. Nu trișam pe nimeni. Cel mult, trișam pământul care hrănea grâul și care nu se alegea cu nimic de pe urma mea. Ba, s-a ales cu ingratitudinea mea, căci l-am părăsit. Acum nu mai sânt sigur. Îmi câștig oare pâinea fără să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
la lucruri mai folositoare. De pildă, semănam grâu sau îl seceram. Deși eram tânăr, foarte tânăr, îmi câștigam pâinea mai cinstit: creând pâine. Pâinea pe care o mâncam era pregătită în parte de mine. Nu trișam pe nimeni. Cel mult, trișam pământul care hrănea grâul și care nu se alegea cu nimic de pe urma mea. Ba, s-a ales cu ingratitudinea mea, căci l-am părăsit. Acum nu mai sânt sigur. Îmi câștig oare pâinea fără să trișez pe nimeni? Nu sânt
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe nimeni. Cel mult, trișam pământul care hrănea grâul și care nu se alegea cu nimic de pe urma mea. Ba, s-a ales cu ingratitudinea mea, căci l-am părăsit. Acum nu mai sânt sigur. Îmi câștig oare pâinea fără să trișez pe nimeni? Nu sânt în stare să dau un răspuns. Poate chiar pe mine mă trișez, fiindcă în acest timp pământul făgăduințelor se acoperă cu bălării. 11 februarie Deși nu m-am restabilit de pe urma gripei, am ieșit. M-am dus
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de pe urma mea. Ba, s-a ales cu ingratitudinea mea, căci l-am părăsit. Acum nu mai sânt sigur. Îmi câștig oare pâinea fără să trișez pe nimeni? Nu sânt în stare să dau un răspuns. Poate chiar pe mine mă trișez, fiindcă în acest timp pământul făgăduințelor se acoperă cu bălării. 11 februarie Deși nu m-am restabilit de pe urma gripei, am ieșit. M-am dus la doctorul B. să aflu rezultatul noilor analize. L-am găsit furios pe tăcerea mea. Nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
stabili contactul cu lumea a avut undeva un nerv rupt. Probabil, numai dacă aș fi rămas toată viața într-o cameră cu poze, fără nici o obligație, aș fi fost fericit și n-aș fi fost pus în situația de a trișa. Sau poate că am fost atins de boala deșertului înaintea Bătrânului. De aceea l-am și înțeles atât de bine. Simt o strângere de inimă când spun toate astea. În realitate, n-am nici o scuză față de Marta. Oricât aș căuta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mai avantajos să trag foloase pe rând din toate, fără să mă leg nici măcar de visele care mă răzbunau. Poate ar fi trebuit să văd în asta un semn alarmant, că nu eram capabil nici măcar de o boală completă, că trișam, mă comportam mediocru până și în asta, încercînd să pun boala deșertului în slujba și a vanității și a plăcerilor mele, compromis care nu putea dura multă vreme, fiindcă într-o asemenea boală nu poți umbla cu jumătăți de măsură
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
promis ceva vag, ca să nu-l jignesc. N-aveam însă de gând să mă țin de cuvânt. 28 (Din caietul de vise) Jucam cărți cu Bătrânul. Nu era învățat să piardă și nu vroia să piardă. Ca să fie mai sigur, trișa. Eu mă prefăceam că nu observ. Uneori picotea cu cărțile în mână, doborât de oboseală și de vârstă. Atunci îl așteptam să-și revină. Ca să nu ațipesc și eu, mă ciupeam. Din greșeală, la un moment dat, m-am ciupit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
durere. ― Ce s-a întîmplat? întrebă Bătrânul, tresărind și încruntînd sprâncenele. ― Nimic, am răspuns încurcat. O măsea care mă supără din când în când. ― A, înțeleg, mormăi el. Și eu am suferit de măsele. Avea o plăcere aproape copilăroasă să trișeze și să câștige. Cum făceam o gafă, care încheia practic partida, își freca mâinile mulțumit. ― Mai facem una? zicea. Puteam să-l refuz? În schimb, dacă nu izbutea să încline balanța în favoarea lui de ajuns de repede, pufăia nervos și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
străduiam din răsputeri să pierd și, ca să-i fac plăcere, mă acuzam că joc prost, că numai norocul mă salva. Enervat, el juca și mai rău, încît, cu toate gafele mele voite se apropia o victorie amenințătoare... Până la urmă am trișat ca să-mi obțin înfrîngerea. Atunci, Bătrânul deveni radios. ― Sînteți un jucător irezistibil, i-am zis și m-am pregătit să mă retrag. ― Să mai facem una, hotărî el. Era ceva între rugăminte și poruncă. Intre dorință și amenințare. A trebuit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
s-a enervat foarte tare. ― Încă una, zise el. Se congestionase la față, tăcea arțăgos și întreaga mea situație atârna, simțeam, de un fir de păr. Respira greu și scrâșnea din dinți. Trebuia să pierd neapărat. Am încercat să mă trișez, dar, ca un făcut, diavolul își vârâse coada și îmi veneau exact cărțile câștigătoare. Disperat, am apelat la ultima stratagemă. M-am gândit să mă plâng de Moașa. Îi distrăgeam astfel atenția de la partidă și, în plus, aveam prilejul să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cărți. Dar nu mă grăbeam să le ridic pe ale mele. Știam ce va urma. Bătrânul n-ar fi început niciodată o asemenea partidă dacă n-ar fi fost sigur că avea s-o câștige. Prin urmare era hotărât să trișeze. Îmi rămânea numai să mă prefac că n-am înțeles. Am luat cărțile de jos și, fără să le privesc, am aruncat două dintre ele la întîmplare pe masă. ― Vreau două. Cu ochii fixați în ochii mei, Bătrânul mi-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
toată fața. Și a scrâșnit. ― Ai câștigat, domnule sculptor. Ai câștigat. Dar aceste vorbe sunau ca o condamnare la moarte. În clipa aceea mi-a venit o idee salvatoare. Am râs și am împins cărțile din fața mea. ― De fapt, am trișat. 36 Îmi luasem obiceiul să dau câte o raită prin bălării și, într-o zi, am descoperit în luminișul dintre sălcii, cu o mare emoție, un manechin de paie, hărtănit, care o reprezenta pe Moașa. Deci, Hingherul vroia să se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
40 Francisc, simțind probabil mirosul acru, de fum, dispăruse. Am pătruns în sala cu oglinzi, m-am așezat pe fotoliul liber și i-am zis Bătrînului: ― Aș vrea să mai facem un joc. ― Cu trișorii... râse el batjocoritor... ― N-am trișat, l-am întrerupt, căci n-aveam timp de pierdut. A devenit palid și buzele i s-au strâns de furie. Câteva clipe a ezitat. ― Bine, a zis cu o voce care în alte condiții m-ar fi îngrozit. Și a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nu am văzut. M-ai percheziționat. Miller se aplecă înainte. Nu doar atât, în plus am pus oamenii să scotocească toată zona tunelurilor de când ne-ai condus tu acolo. La lumina proiectoarelor. Și tot nimic. Ceea ce înseamnă... Că bătrânul a trișat. A spus că e acolo, dar nu era. —Sau că Uri te-a mințit. Te-a trimis după cai verzi pe pereți în pivnițele alea, ca să se ducă să-și ia singur moștenirea. Poate. Chiar și năucă de durere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
că ai dreptate. Armanoush a Încuviințat din cap și a rostogolit zarul. „Șase șase“ din nou! — Oho, ai de gând să dai șase șase la nesfârșit? Zarurile astea sunt măsluite sau ce? i-a aruncat-o Asya bănuitoare. Nu cumva trișezi, domnișoară? Armanoush a chicotit pe Înfundate. — Da, măcar de-aș ști cum! Însă chiar când era pe punctul să mute Încă o pereche de piese albe În spațiul deschis, Armanoush s-a oprit brusc, palidă și Îngrijorată. — O Doamne, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fie teamă că se va prăbuși. Apoi traversam piața Concorde ca și cum nu s-ar fi Întîmplat nimic deosebit. Și poarta Saint-Cloud? Treceam și de ea! Treceam ca prin unt! Dar dacă aș Încerca să iau metroul? Nu! Nu trebuia să trișez. Doctorul spusese: „Încearcă să te vezi mergînd pe stradă fără spaimă“. Revenit În piața Concorde după ce străbătusem piața Trocadéro și piața Alma, m-am Întors fără probleme acasă, prin strada Rivoli și trecînd peste Pont-Neuf. A doua zi dimineața, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
eram la țară, mă pricepeam la lucruri mai folositoare. De pildă, semănam grâu sau îl seceram. Deși eram tânăr, foarte tânăr, îmi câștigam pâinea mai cinstit: creînd pâine. Pâinea pe care o mâncam era pregătită în parte de mine. Nu trișam pe nimeni. Cel mult, trișam pământul care hrănea grâul și care nu se alegea cu nimic de pe urma mea. Ba, s-a ales cu ingratitudinea mea, căci l-am părăsit. Acum nu mai sunt sigur. Îmi câștig oare pâinea fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
la lucruri mai folositoare. De pildă, semănam grâu sau îl seceram. Deși eram tânăr, foarte tânăr, îmi câștigam pâinea mai cinstit: creînd pâine. Pâinea pe care o mâncam era pregătită în parte de mine. Nu trișam pe nimeni. Cel mult, trișam pământul care hrănea grâul și care nu se alegea cu nimic de pe urma mea. Ba, s-a ales cu ingratitudinea mea, căci l-am părăsit. Acum nu mai sunt sigur. Îmi câștig oare pâinea fără să trișez pe nimeni? Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]